Curtea Constituţională: OUG de modificare a legii pensiilor, NECONSTITUŢIONALĂ

Curtea Constitutională a României a decis că sunt neconstitutionale dispoziiile art.III alin.(2) și (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Plenul CCR a luat în dezbatere, în ședința de marți , excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.III alin.(2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Gheorghe Gârbovan, Aurel Barz și Adrian Nicolae Ghilea în dosarele nr.3839/108/2013, nr.3840/108/2013 și nr.3838/108/2013 ale Tribunalului Arad — Secția civilă.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.III alin.(2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstituționale", se arată într-un comunicat al CCR.

Prevederile declarate neconstituționale stabilesc "(2) Indicele de corecție prevăzut la alin. (1) se aplică și punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis începând cu luna ianuarie 2011. (3) În situația persoanelor prevăzute la alin. (2), indicele de corecție se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență".
Alin. (1) la care face trimitere alin. 2 prevede că în anul 2013 indicele de corecție care se aplică punctajului mediu anual determinat conform prevederilor art. 95 din Legea nr 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, este 1,06.

Argumentația reținută în motivarea soluției pronunțate de plenul Curții Constituționale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Tribunalului Arad — Secția civilă.

sursa Compartimentul Relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale

PS

Art. III al ordonantei in cauza :

(1) In anul 2013, indicele de corectie care se aplica punctajului mediu anual determinat conform prevederilor art. 95 din Legea nr 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare. este 1,06.
(2) Indicele de corectie prevazut la alin. (1) se aplica si punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis incepand cu luna ianuarie 2011.
(3) In situatia persoanelor prevazute la alin. (2), indicele de corectie se aplica asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat in plata in luna intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

De interes pentru multi alti rezervisti! Aparatori de exceptie ai rezervistilor invoca "exceptia de neconstitutionalitate" a OUG nr. 1/2011 pe Art. 4 si pe Art. 20 din Anexa nr. 3!

,, In sfarsit, ceea ce nu au facut nici un partid si nici o organizatie de rezervisti, incearca Grupul de la Arges, prin aparatorul maestru-avocat Savu I.: atacarea la CCR a OUG nr. 1/2011, invocandu-se exceptia de neconstitutionalitate pe Art. 4 si pe Art. 20 din Anexa nr. 3!

"Se comunică intimaţilor Ministerul Apărării Naţionale şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, copii ale excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.4 din O.U.G. nr.1/2011 (aprobată prin Legea nr.165/2011) şi art.20 din Anexa 3 la OUG nr.1/2011, invocată de recurenţii-contestatori, cu menţiunea de a-şi exprima un punct de vedere scris cu privire la aceasta".

De ce nu au fost atacate niciodata respectivele articole care incalca in mod flagrant nu doar interesele a mii si zeci de mii de rezervisti cu pensii diminuate, cat si independenta Justitiei si deciziile autoritatii judecatoresti ca putere in stat? Ignoranta, interese obscure, altceva?

,,Art 4 Pensiile recalculate pe baza documentelor care atesta veniturile lunare individuale realizate pentru intreaga perioada care constituie stagiu de cotizare raman in plata in cuantumurile rezultate in urma recalcularii,,
Art 20 Pensiile prevazute la art 1 lit a) si b) din Legea 119/2010,  ale caror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotarari definitive si irevocabile ale instantelor de judecata se revizuiesc , dupa caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii. ,,

De retinut: Curtea Constituţională poate fi sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate doar de către instanţa de judecată în faţa căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate sau direct, de către Avocatul Poporului. Părţile din proces nu pot sesiza direct Curtea Constituţională, ci pot invoca excepţia de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată. Actul de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate îl constituie doar încheierea instanţei de judecată (sau adresa însoțită de motivare trimise de Avocatul Poporului).

In concluzie, ne aflam in situatia in care apararea a invocat (sau va invoca) in fata instantelor de judecata "exceptia de neconstitutionalitate" a OUG nr. 1/2011, Art. 4 si pe Art. 20 din Anexa nr. 3! Mai departe: instantelor le revine datoria ca printr-o incheiere a instantei de judecata sa sesizeze CCR privind exceptia de neconstitutionalitate. Este un prim pas decisiv, care dupa cum bine se observa nu mai depinde doar de aparare care si-a facut datoria, ci depinde de instanta! Mai departe, daca exceptia de constitutionalitate ajunge in analiza CCR, procedura este descrisa aici (http://www.ccr.ro/Lista-ntrebrilor-frecvente). Din momentul expedierii incheierii instantei de judecata catre CCR, recursul se suspenda pana la pronuntarea CCR asupra exceptiei de neconstitutionalitate. Este asa de evident ca cele 2 articole incalca atat de vizibil autoritatea puterii judecatoresti, incat CCR nu ar avea motive sa nu le declare neconstitutionale! Ar mai fi o problema: declararea ca neconstitutionala a celor 2 articole nu ar fi doar in sprijinul rezervistilor de la Arges, ci in sprijinul a mii de rezervisti. Nu in ultima instanta, declararea ca neconstitutionala a celor 2 articole, ar "lovi" inclusiv in Legea nr. 119/2010, creand totodata o "bresa" care sa permita iesirea din "inghetare" a tuturor a celor care intra sub incidenta prevederilor Legii nr. 241/2013. Prin urmare procedura de la Arges de a ataca la CCR cele 2 articole din OUG nr. 1/2011, poate fi extinsa in toate actiunile in instante de catre cei interesati!

Bineinteles ca nu ne pronuntam asupra a ceea ce va urma! Speram ca in prima faza instantele sa dea curs primului pas - cel al sesizarii catre CCR. In mod normal, instantele nu ar avea niciun motiv sa nu dea curs unei astfel de sesizari intrugat se observa de la distanta ca articolele respective reprezinta o subminare de catre puterea legislativa si executiva a autoritatii judecatoresti. Sa avem succes! ,,

 sursa: Asociatia Militarilor in Rezerva R-26500

PS Din surse, se pare ca membri ai acestei structuri, urmare a succesului obtinut  in instante, au revenit inca din primavara lui 2013  la cuantumurile pensiilor avute inainte de revizuire-recalculare !
Aceeasi sursa releva ca, incepand cu  luna octombrie,  aceeasi castigatori in instante au inceput sa recupereze chiar si sumele pierdute pana la deciziile instantelor ! Daca lucrurile stau chiar asa, acesti camarazi merita admiratia noastra !

PONTA FACE IARASI...POANTE !

Pontanacu dixit :

"Rectificarea bugetară este miercuri, iar foarte probabil săptămâna viitoare cred că avem deja o primă formă a proiectului de buget, în aşa fel încât să-l trimitem Parlamentului la timp..... Din punctul meu de vedere - şi e şi punctul de vedere al ministrului Finanţelor -, nu mărim toate pensiile şi toate salariile cu 3 şi ceva la sută, ci încercăm să ne adresăm celor cu venituri mici şi unor categorii speciale...,,, !

Pai, don premier, doar vorbiram ca pensiile au statuata, la baza lor, contributivitatea transformata, in final, in puncte pensie. Marirea de care faceti vorbire se aplica acelor puncte agonisite, bre. Asta , conform legii sistemului unitar de pensii... 
Vei fi avand matale alta filozofie, dar ai si  lege in acest sens ? Aaa, daca ati vrut sa va referiti la pensiile magistratilor, care au alta schema de evaluare, e in regula !

S-apoi, fie vorba intre noi, ipocritule,  pana unde se poate merge cu sustinerea oropsotilor pe care ii aveti  la suflet doar in masura in care va bazati pe votul lor? Inteleg: ajutor la incalzire, ajutor la transport,ajutor la medicamente,  ajutor la..ajutor , dar oare nu aveti  cumva impresia ca acei bani orientati doar spre acestia sunt banii tuturor  si utilizandu-i in acest domeniu in maniera asta ne egalizati ?! Mie mi se pare ca...cam asa stau lucrurile !
Preaministre, egalitate, DA,  dar egalizare... un pic mai mai tarziu ! Eventual cu banii famigliei Dvs !

PS Oare cum i se mai spune d-lui Geana ? Cumva ,,Prostanacu,, ?! Mai sa fie, ca doar n-o fi vreo academie de d-astia in curtea pesedeului !? Am pretentii, ce naiba...

ASTA ATITUDINE...

Exceptionala  reactia conducerii asociatiei cadrelor militare in rezerva si in retragere, cea care se considera ,,cea mai reprezentativa,, ,  la recentele actiuni ale romanilor-maghiari indreptate spre obtinerea autonomiei.

Se regasesc in aceasta atitudine onoranta, constitutionala, profund romaneasca  principalele obiective de interes ale acestei organizatii de utilitate publica, precum :

,,-Cultivă valorile civice ale statului de drept..;

- Promovează valorile fundamentale ale democraţiei, interesele şi simbolurile naţionale ale României;

- Contribuie la cultivarea tradiţiilor poporului...,,

Chiar daca  prin prezenta redusa a participantilor s-a dus in penibil o parte din  intentia organizatorilor acestui ,,Mare mars al secuilor,, (conform spuselor organizatorilor, desi erau asteptati peste 150.000 de participanti , au fost prezenti doar a 100 000 maghiari… ), atitudinea transanta a conducerii acestei mari organizatii a fostelor cadre militare era necesara. Cineva, echilibrat dar ferm, trebuia sa puna, pana la urma,  punctual pe ,,i,,, mai ales in conditiile in care statul, dus cu mare pricepere in disolutie, nu-si mai apara, demult, valorile. 

Ei bine, marturisesc ca a fost o chestiune care m-a mai racorit….

Fara precedent a fost si mobilizarea mass-mediei interne si internationale care a relatat, prin toate canalele, aceasta fireasca atitudine ferma !

Ceva mai jos veti gasi aceasta reactie a  conducerii ! 

DIN SUFLET, CELOR DEMNI DE TOATA ADMIRATIA, LA MULTI ANI !

Cu ocazia ZILEI ARMATEI ROMANE, membrii CLUBULUI PARASUTISTILOR MILITARI CARACALENI adreseaza tuturor ,,cetatenilor romani in uniforma,,un apel la un pios omagiu şi veşnică recunoştinţă inaintasilor nostri,  pentru modul în care şi-au făcut datoria faţă de patrie.
Celor inca aflati in slujba tarii sub drapel le dorim sa fie la înălţimea aşteptărilor şi încrederii poporului.
Dumneavoastra, celorlalti camarazi de arme si fapte, va dorim sa aveti destul si ...coeziune !
La multi ani !
cu deosebita consideratie, membrii Clubului Parasutistilor Militari Caracaleni.

MESAJ ANCMRR

Stimați membri ai ANCMRR ,,Alexandru Ioan Cuza”, mă adresez în primul rând vouă, dar și tuturor cadrelor militare în rezervă și retragere, pensionarilor militari și familiilor acestora.
La 25 Octombrie sărbătorim ziua ARMATEI ROMÂNIEI, zi cu deosebite semnificații istorice, patriotice și românești – împlinirea a 69 ani de la eliberarea ultimei brazde de pământ a Ardealului de Nord, ocupat pe nedrept de Ungaria Hortistă.
Ca buni creștini ce suntem, vă propun să aprindem în sufletele noastre candela recunoștinței pentru toți eroii neamului românesc , pentru toți militarii români care au căzut la datorie cu dragoste de țară și neam în timpurile trecute dar și în cele prezente în teatrele de operații.
Pentru cadrele militare în rezervă și retragere, pentru toți cei care au trăit și muncit din fragedă tinerețe și până la pensie sub jurământ de credință față de țară și popor, pe care-l respectăm și îndeplinim până-n ultimele clipe ale vieții, Ziua Armatei este o sărbătoare sfântă cu mare încărcătură emoțională, este o moștenire sacră și de credință.
În contextul acestei sărbători se cuvine să aducem omagiul nostru, cu mândrie și recunoștință și cadrelor militare în rezervă și retragere, tuturor pensionarilor militari care au fost prezenți trup și suflet în marile realizări ale României moderne și alături de eșalonul întâi al Armatei și-au adus contribuția hotărâtoare la instaurarea statului de drept și a democrației în România, având o contribuție determinantă în aderarea României în alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană.
Este un prilej minunat pentru a adresa felicitări, urări de sănătate și împliniri în viața militară dar și în cea de familie militarilor activi ,,ori unde se găsesc” , cadrelor militare în rezervă și retragere și familiilor tuturor, pentru o îmbătrânire activă, în liniște și bucurii.
Asigurăm toți membrii Asociației, toate cadrele militare în rezervă și retragere, pensionari și familiile acestora, că ANCMRR ,,Alexandru Ioan Cuza”, în deplin consens cu virtuțile exprimate prin deviza ,,PATRIE ONOARE DEMNITATE” își va onora obligațiile asumate prin STATUT și STRATEGIE, având permanent verticalitatea conduitei militare și civice.
SINCERE FELICITĂRI și
LA MULȚI ANI !
PREȘEDINTELE A.N.C.M.R.R.
General(r) Prof.univ.dr. Mihai ILIESCU

COMUNICAT ANCMRR

COMUNICAT nr.27 din 23.10.2013

La iniţiativa domnului gl.(r) prof. univ. dr. Mihai ILIESCU, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, în perioada 15 – 18.10. 2013 o delegaţie a Asociaţiei Pensionarilor Militari din Republica Serbia (APMS) a făcut o vizită în România. Din delegaţia sârbă, condusă de către gl.lt.(r) Ljubomir DRAGANJAC, preşedintele APMS , au mai făcut parte: col.(r) Slobodam PEJOVICI, locţiitorul preşedintelui şi col.(r) Zvonimir PESIC, redactorul şef al revistei „ BOJNI VETERAN”, organul de presă al acestei Asociaţii.
Delegaţia ANCMRR a fost condusă de către preşedintele acesteia, gl.prof.univ.dr. Mihai ILIESCU. Din aceasta au mai făcut parte : Gl.lt.(r) Victor Dumitrescu, prim vicepreşedinte al ANCMRR, gl.mr.(r) Vasile DOMNU, vicepreşedinte, gl.bg.(r) dr.Marian BUCIUMAN, şeful departamentului relaţii internaţionale, gl.bg.(r) dr.Gheorghe CREȚU, vicepreşedinte, redactorul şef al Revistei „Rezerva Oştirii Române”, şi colonelul (r) Vasile Ilieş – consilier, însoţitorul permanent al delegaţiei sârbe .
Discuţiile oficiale dintre cele două delegaţii s-au axat în mod deosebit pe următoarele probleme : protecţia socială şi juridică a personalului militar în rezervă/retragere ; rolul relaţiilor şi activităţilor bilaterale, promovarea istoriei celor două ţări şi popoare şi ale armatelor acestora ; locul şi rolul relaţiilor transfrontaliere ; vizitele oficiale – o modalitate de realizare ale unor fructuoase relaţii de colaborare ; participarea la conferinţe, reuniuni , ceremoniale militare şi alte evenimente organizate de către părţi : organizarea de comun acord a unor evenimente sportive, turistice, culturale ; schimb de informaţii şi documente de interes reciproc ; necesitatea unor parteneriate cu ministerele apărării din fiecare ţară ; posibilităţi de accesare a unor fonduri europene; participarea celor două structuri organizatorice la Acordul privind Conferinţa Regională, iniţiată de către APMS cu prilejul sărbătoririi a 20 de ani de la înfiinţarea acesteia, Acod semnat de către toate delegaţiile participante la această sărbătoare.
Pe timpul vizitei în România, delegaţia sârbă a fost primită la Ministerul Apărării Naţionale de către domnul Sebastian HULUBAN, Secretar de Stat şi şeful departamentului pentru politica de apărare şi planificare . Domnia sa a subliniat rolul pe care-l are ANCMRR în promovarea intereselor cadrelor militare în rezervă/retragere şi rezultatele obţinute. A fost apreciată pozitiv vizita delegaţiei APMS în ţara noastră, care, printr-o coincidenţă fericită a avut loc în acelaşi timp cu vizita primului- ministru sârb în România. A fost de asemeni subliniat rolul asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere, ca interfaţă dintre M.Ap.N. şi societatea civilă şi necesitatea includerii în Carta Albă a apărării a acestora.
Totodată, Secretarul de Stat a vorbit despre importanţa participării ANCMRR la Acordul privind Conferinţa Regională iniţiat de către camarazii sârbi, care coincide în mod fericit cu preluarea de către România a preşedenţiei Sud-Est Europene.
Delegaţia sârbă a fost primită şi la Primăria Sectorului 2 de către delegaţia acesteia condusă de dl.Neculai ONȚANU, primar. Cu această ocazie au fost prezentate beneficiile pe care le are Protocolul încheiat între primărie şi ANCMRR.
Domnul Neculai ONȚANU s-a arătat interesat de colaborarea cu unul dintre omologii săi din Capitala Serbiei – Belgrad. Delegaţia sârbă a apreciat această iniţiativă şi a afirmat cu ocazia acestei primiri că va face demersurile ce se vor impune în acest sens.
Discuţiile finale s-au desfăşurat la Cercul Militar în ultima zi a vizitei 18.10. 2013, la acestea fiind invitaţi să participe şi alţi membrii din conducerea ANCMRR – gl.bg.(r) dr. Ion GANEA, gl.bg.(r) Victor CONSTANDA, col.(r) Traian NEGOIȚĂ şi lt.col.(r) Ion DANIEL.
Cu această ocazie, preşedintele ANCMRR, domnul gl.prof.univ.dr Mihai ILIESCU a subliniat faptul că propunerea APMS privind desfăşurarea celei de a 2-a Conferinţă Regională a reprezentanţilor rezerviştilor militari şi veteranilor să fie organizat de către ţara noastră va fi temeinic analizată împreună cu factorii de răspunde din M.Ap.N., partea sârbă urmând să primească la timp un răspuns pe această linie.
A fost apoi semnat Acordul de Colaborare dintre cele două structuri asociative, Acord ce va sta la baza relaţiilor dintre ANCMRR şi APMS. Cu acest ultim act s-a încheia într-o atmosferă de caldă prietenie vizita delegaţiei sârbe, un fructuos schimb de experienţă dintre ANCM RR şi APMS.
Pe timpul acestei vizite între cele două delegaţii s-a făcut schimb de cadouri simbolice. Totodată, domnul.gl.prof.univ.dr. Mihai Iliescu a acordat domnului gl.lt.(r) Ljubomir DRAGANJAC, preşedintele APMS – Emblema de Onoare a ANCMRR. În programul întâlnirii celor două delegaţii a mai fost prevăzut un dineu oferit de preşedintele ANCMRR la care a participat şi ataşatul în România a Republicii Serbia domnul.lt.col. Marco T. NOVAKOVICI .
Delegația sârbă a fost întâmpinată la graniță de către președintele filialei județene Mehedinți a ANCMRR , domnul gl.bg.(r) Ioan PANĂ, ocazie cu care oaspeții au luat cunoștință de câteva dintre obiectivele de interes ale orașului Drobeta Turnu Severin.
Totodată, oaspeții sârbi au vizitat obiective istorice, culturale şi turistice din Bucureşti şi din afara acestuia, obiective care i-au impresionat, dovadă fiind cuvintele de laudă cu privire la frumuseţile României.
Presa militară a fost prezentă la activităţile principale desfăşurate pe timpul acestei întâlniri.
BIROUL PERMANENT CENTRAL

SALUTARI ARGESENE

Sunt onorat sa fiu mesagerul unor bravi camarazi argeseni care, in aceste fericite momente prilejuite de ZIUA ARMATEI ROMANE, isi indreapta gandurile si spre membrii filialei ANCMRR Olt. 

Iata-le mesajul pe care va invit sa-l primiti cu toata deschiderea :  

Cu prilejul ZILEI ARMATEI ROMANIEI, membrii Biroului Permanent ai Filialei Județene Argeș „POSADA”, vă felicită pentru rezultatele obținute de-a lungul carierei și vă urează atât dumneavoastra, cât și familiilor, sănătate, prosperitate și împliniri !

                LA MULȚI ANI FERICITI !

PREȘEDINTELE  FILIALEI JUDEȚEANE ARGEȘ „POSADA”

Colonel ( rtg.)

                       L a u r e n ț i u     D O M N I Ș O R U

Scrisoare dschisă domnului prim ministru VVP

                                                                   21 octombrie 2013  Scris de Marin Neacsu


,, Domnule Prim Ministru Victor-Viorel Ponta,

Urmăresc cu deosebit interes şi mândrie proletară (ca şi domnul Zgonea, mâna dumneavoastră dreaptă, cea cu care vă scărpinaţi din când în când în ureche, ca să nu vă răniţi ca domnul Băsescu, băgând beţişorul invers) toate discursurile dumneavoastră şi aşa cum ne-a învăţat conducătorul nostru şi al dumneavoastră preaiubit înaintaş tovarăşul Nicolae Ceauşescu, am conspectat cu conştiinciozitate toate cuvintele dumneavoastră pline de înţelepciune. Pot să raportez cu mândrie că din când în când îmi mai arunc ochii pe însemnări şi fac o sinteză a indicaţiilor venite din puţul gândirii dumneavoastră sistematizând şi clarificând pentru mine şi posteritate nestematele gândirii dumneavoastră. Aşa s-a întâmplat şi în acest weekend când am făcut o trecere în revistă a celor mai recente perle ale spiritului dumneavoastră şi recunosc că în prostia mea de om simplu neîncercat în lupta politică, nu am reuşit să pătrund în adâncul sensurilor genialelor dumnevoastră panseuri aşa că m-am decis să vă scriu pentru a mă lămuri. Subiectul ultimelor intervenţii ale dumneavoastră a fost după cum cred că ştiţi, exploatarea gazelor de şist, a aurului de le Roşia Montana şi cutremurele din localitatea Izvoarele. Ca cetăţean devotat conducerii de partid şi de stat, vă rpg să mă lămuriţi cu privire la unele aspect pe care nu le-am înţeles, pentru a putea şi eu la rândul meu să contracarez aşa cum cereaţi dumneavoastră miniştrilor acum câteva zile, pe duşmanii de clasă şi extremiştii care se pun în contra planurilor dumneavoastră.

1. Aţi declarat dumneavoastră că avem nevoie de extracţia gazelor de şist ca să ne cucerim independenţa energetică. Legat de această declaraţie, stimate prim ministru, toţi extremiştii mă întreabă, şi eu nu le pot răspunde:

- Cine a făcut evaluarea acestor zăcăminte, ce firmă, ai cui specialişti şi dacă aţi verificat informaţia din mai multe surse, sau dacă aţi cerut şi o altă verificare din partea unei alte firme, pentru a confirma sau infirma datele?

- Cine garantează că datele prezentate de cei care au făcut evaluarile sunt reale?Dacă dumneavoastră, primul ministru vă daţi cuvântul că datele sunt corecte şi că dacă îi lăsăm pe prietenii de la Chevron sau de aiurea să ne găurească pământul, noi o să trăim bine şi o să scăpăm de gazul rusesc care ne otrăveşte sufletele şi ne încălzeşte odăile, eu mă voi lua de gât cu toţi cei care nu vă lasă să dormiţi sau să mergeţi la Bruxelles;

- Care va fi cantitatea de gaze extrasă şi cât la sută va intra în centralele noastre? Duşmanii de clasă afirmă că noi am primi cam 3% din cantitatea extrasă adică atât cât să ne asigure pe 50 de ani independenţa brichetelor celor 5 milioane de fumători care astfel nu vor mai fi nevoiţi să cumpere brichete noi umplute cu gaz rusesc şi vor putea să şi le reîncarce pe cele vechi din gazul românesc care va face ţigarea mai sănătoasă şi vor realiza şi economii la bani;

- Este adevărat că dacă va începe exploatarea de gaze de şist românii vor bea numai bere şi vin ? Unii spun că astfel vom scăpa de grija apei care va fi folosită numai de cei care scot gazele cu ea şi fiecare român va bea numai alcool. Este adevărat că astfel vom scăpa de grija apei pe viaţă ? Dacă e aşa, e foarte bine pentru că astfel nu vor mai fi cutremure cum sunt la Izvoarele, din cauza apei rele după cum afirmă miniştii dumnevoastră şi seismologii. Dacă este aşa atunci să fiţi siguri că veţi fi sprijinit în demersul dumneavoastră de toţi românii şi vom lupta până la ultima picătură de apă împotriva eco-anarhiştilor şi extremiştilor care vor să ia coniacul de la gura copiilor noştri. Am doar o nedumerire: dacă nu vom mai avea apă în pământ sau va fi contaminată, viile şi prunii noştri cu ce vor creşte? Poate până atunci găsiţi dvs o soluţie, vorbiţi cu cei de la FMI să ne dea şi apă că ei are de toate şi nu e mare lucru să ne dea şi nişte apă pentru pruni. Nu e ici o problem o să plătim cu aurul de la Roşia Montana în prima lună, apoi mai vedem noi ce mai vindem;

2. Domnul ministru Costoiu a firmat şi dumnevoastră aţi confirmat că exploatările de petrol şi gaze prin metoda fracturării hidraulice nu sunt cauza cutremurelor, că este tehnic imposibil şi l-aţi concediat pe şeful IGR pentru că a luat în calcul această ipoteză. Foarte bine, aşa îi trebuie dacă vorbeşte prostii. Dar uitaţi că eco-anarhiştii ăştia nu îmi dau pace şi mă îndeamnă să vă întreb:

- Ce procedeu foloseste Chevron în România încât exploatarea gazelor de sist nu va provoca cutremure, dar provoacă în SUA, Polonia, Canada, Spania, si toate ţările care explorează sau exploatează gaze şi petrol prin acestă metodă? Vă rog mult stimate şi iubite prim ministru să îmi spuneţi cum se face că în toată lumea toţi specialiştii au constatat că există aceste efecte, dar la noi este imposibil tehnic. Nu e aşa că aveţi puteri supranaturale şi puteţi controla acest fenomen şi astfel românii dumneavoastră dragi nu vor păţi niciodată ce păţesc alte naţiuni anarhiste? Nu e aşa că toţi specialiştii din toate ţările sunt proşti numai ai noştri sunt deştepti şi ştiu ce nu ştiu altii? Bravo domnule prim ministru, îmi place cum gândiţi, îmi place că astfel demonstraţi tuturor că şcoala românească nu scoate tâmpiţi, aşa cum spun unii care nu iubesc acest popor;

3. Aţi afirmat, citez,: “Am văzut că e un grup extremist care încearcă să creeze o provocare şi violenţă la Câmpeni, în apropierea celor de la Roşia Montana. Vom avea grijă ca să nu lăsăm manifestarile extremiste şi violente să se întindă şi vom lua măsuri imediat”

Nu pot să nu remarc cu satisfacţie spiritul dumnevoastră de observaţie deosebit de dezvoltat, cum reuşiţi dumneavoastră să previzualizaţi ceea ce serviciile de informaţii şi organele reuşesc să descopere abia după ce îi atenţionaţi dumneavoastră şi să ia măsuri în consecinţă. Aproape că îl întreceţi pe domnul preşedinte care are câteva experienţe în domeniu, reuşind să prevadă câteva dosare spectaculoase încă înainte ca DNA să viseze la ele. Aveţi stofă de preşedinte stimate domnule prim ministru. Dar ca să pot face faţă întrebărilor celor care nu cred în puterile dumnevoastră extrasenzoriale, vă rog să mă lămuriţi şi pe mine:

- Ce înţelegeţi dumneavoastră prin extremist sau grup extremist?

- Unde aţi văzut acest grup, şi ce aţi făcut în acel moment? Bănuiesc că imediat ce i-aţi văzut pe anarhişti aţi sunat la 122 sau aţi chemat imediat SRI să îi identifice şi aresteze nu ? Dacă aţi procedat aşa, ne puteţi da detalii, câţi au fost, cum se numeau, ce strigau sau cum îi provocau la violenţă pe cetăţenii de bună credinţă?

- Ce măsuri veţi lua împotriva acelor extremişti şi dacă i-aţi văzut personal, de ce nu aţi luat măsuri pe loc, dându-le astfel posibilitatea să scape? Dacă vă vor acuza duşmanii politici de favorizarea infractorului? Ce veţi face cu respectivii extremişti după ce îi identificaţi ,vor fi şi ei demisţi şi îşi vor pierde locurile de muncă aşa cum aţi luat măsuri împotriva “extremistului” Marincea sau li se vor rupe picioarele cum s-a întâmplat cu “anarhistul” Ionuţ Şandru, cel care a avut proasta inspiraţie să iasă din casă ca să intraţi dumneavoastră în guvern?

- Când deputatul Cernea a fost bruscat de mineri la Roşia Montana, lucru văzut de toată ţara la tv, DE CE NU AŢI ANUNŢAT PE POST CĂ AŢI VĂZUT UN GRUP EXTREMIS LA Roşia Montana, de ce nu aţi cerut ministrului de interne să îi identifice pe vandali aşa cum aţi procedat în cazul ministrului Barbu?

- De ce sunt consideraţi extremişti, neo- anarhişti cei care luptă pentru sănătatea noastră? Să înţeleg că medicii care ne tratează în spitale şi încearcă să ne vindece sunt eco-anarhişti sau anarhişti pur sânge?

- Dacă românii care sunt împotriva exploatării gazelor de şist, sunt extremişti, nu e aşa că veţi cere întreruperea relaţiilor diplomatice, economice şi politice cu toate guvernele care au interzis exploatarea gazelor de şist în ţările lor? Aşa le trebuie mama lor de eco-anarhişti, că prea şi-au luat-o în cap. Noi românii nu vrem ca ţara noastră să fie confundată cu cele ale căror guverne s-au anarhizat şi nu urmăresc bunăstarea cetăţenilor lor. Propun să organizăm o demonstraţiei de protest la ambasadele Franţei, Bulgariei, Danemarcei, Olandei, Cehiei, Austriei, Germaniei, etc etc care au interzis sau au pus condiţii de mediu exploatării gazelor de şist;

- Dacă românii care cer interzicerea exploatării gazelor de şist, sunt cumpăraţi de ruşi şi Gazprom, atunci asta înseamnă că ăştia sunt bogaţi rău de tot dacă au reuşit să cumpere Franţa, Danemarca, Olanda, Wesfalia-Renania de Nord, Virginia, New Jersey, Ohio, New York, Pennsylvania nu ? De unde au comuniştii ăştia atâtţia bani iar noi, sub măreaţa conducere a UE murim de foame? Nu contează, foarte bine, să luptăm împotriva imperialiştilor ruşi care nu se mai satură şi cumpără tot. O să ne alăturăm puhoiului de mineri din Roşia Montana şi o să protestăm cu ei în muzeul Roşia Montana. Am auzit că s-au luat măsuri s-au introdus televizoare, s-a tras cablu, s-au adus jocuri de şah, table, remi, cărţi de joc să băgăm un 66 că doar nu o să stam aşa ca şobolanii nu ? Unii din ei nu ştiu decât popa prostu, dar lasă că merge şi aşa chiar dacă nu suntem toţi popi. Să îmi spuneţi când veniţi pe la noi, să vă ţin un loc la masă.

4. Aţi recomandat membrilor guvernului să caute soluţii pentru cetăţenii din Izvoarele, propunând relocarea sau mai bines pus strămutarea lor, ca pe vremea stalinistă.“Rog şi Ministerul de Interne, şi Ministerul Administraţiei, să fiţi pregătiţi în continuare dacă putem şi avem cum să-i ajutăm pe oamenii de acolo, inclusiv să vedem dacă-i convingem, dacă vor să-i relocăm, însă asta se poate face doar în dialog cu oamenii respectivi, sau repararea caselor. Vreau să-mi faceţi clar o propunere pentru următoarea şedinţă de guvern”

Extraordinar, minunată idée, numai dumneavoastră în mărinimia dumneavoastră vă puteaţi gândi la aşa ceva. Îmi amintesc de un prieten al lui tata mare care a fost şi el la fel ajutat, convins şi relocate la bărăgan de înaintaşii dumnevoastră. Tot aşa pentru că era extremist şi nu voia el să intre în coperativă. Superbă idée, sunteţi giugiuc!

Dar iarăşi sunt puţin în încurcătură şi nu ştiu cum să îi contracarez pe cei care mă întreabă, când Chevron şi celelalte 9 companii despre care vorbea preşedintele Băsescu vor începe explorarea şi exploatarea pe toată zona de sud a ţării ce veţi face cu cetăţenii din zonă, o să îi strămutaţi şi pe ei ? Dacă nu, o să vă învinuiască de discriminare şi tratament inegal, dacă da, UNDE ÎI VEŢI TRIMITE? În Spania, Italia, Franţa? La Ardeal să nu vă gândiţi că dacă veţi pune în aplicare şi regionalizarea ţării,(aşa cum vă cer patrioţii din UDMR) s-ar putea să nu primească viză. Deci domnule Prim Ministru, rog şi eu să luaţi măsuri din timp, să nu vă prindă exploatarea gazelor de şist aşa cum ne prinde în fiecare an iarna, nepregătiţi.

5. Acuma o întrebare, dar nu din măreţele dumneavoastră opere ci din ceea ce spun extremiştii ăia vânduţi ruşilor. Vorbeşte lumea pe la ţară, – e adevărat, lume needucată care în loc să îşi vadă de muncă, citeşte opere nealese de pe internet,-că cică procesul de exploatare prin fracturare hidraulică pentru fiecare sondă îşi pierde randamentul între 60-90% în primele 6 luni de exploatare ceea ce ar impune introducerea altor sonde în permanenţă. Este adevărat? Eu stau şi mă întreb, chiar dacă ar fi aşa, de ce se sperie lumea, că doar asta e de bine. Înseamnă că vom avea sondă lângă sondă, o treime din România ar arăta ca un arici şi asta e bine , pentru că toată lumea ştie că nici vulpea nu se pune cu ariciul din cauză că nu poate să îl prindă că se înţeapă .La noi la ţară, lumea zice că vulpea impinge ariciul la apă ca să se desfacă şi să îl mănânce dar la noi nu o să se poată aşa ceva că nu o să mai avem apă nu ? Doamne cum găsiţi dumneavoastră stimate şi iubite prim ministru, soluţii la toate. Cred că în curând se va schimba şi tematica folclorului autohton. Pe timpul înaintaşului dumenvoastră se cânta un cântec “b m-am născut printre morminte. Datorită înşelepsei politici a domniei voastre se va cânta “ m-am născut printre sonde , sau m-am născut la un cutremur!” Înălţător, ba nu, abisal!

Cam astea sunt problemele şi întrebările la care nu ştiu cum să răspund extremiştilor şi eco-anarhiştilor. Ce spuneţi, mă scoateţi din încurcătură? Vă rog eu mult, haideţi că dau un zaibăr făcut de anul ăsta, până încep exoploatările şi în Oltenia şi se contaminează şi Izvarna. A, să nu uit, uite un vecin mă întreabă de câteva zile ce ştiu despre tehnica prospectării terenului prim metoda cutremurelor induse cu nişte cutiuţe mici? Eu habar nu am şi nu ştiu de ce mă întreabă, dar mă gândesc că îl intrebaţi dumneavoastră pe ministru ăla deştept care le ştie pe toate şi spune el, că îmi place cum spune el “tehnic exclus!” Are şarm băiatu, să îl pupaţi din partea lui Bella căteluşa mea că l-a văzut şi a zis că e frumuşel, ridică coadă de câte ori îl vede la tv.

Şi în final, dar nu înainte de a vă asigura de stima şi dragostea noastră adică a mea şi a lui Bella şi de sprijinul nostru necondiţionat, din partea lui Bella care vă urmăreşte cu ochii umezi de fiecare dată, o întrebare, legată de exploatările de la Roşia Montana, şi din toată ţara:

DE CE ACUM, DE CE CHEVRON ŞI RMGC, DE CE ÎN CONDIŢIILE ASTEA?

Vă pupă Bella, eu vă salut tovărăşeşte!,,

preluare http://www.in-cuiul-catarii.info/2013/10/21/scrisoare-deschisa-domnului-prim-ministru-vvp-5474

PS Merge vorba-n targ ca  pe viitor nu vom mai cumpara gaz de la rusi ci il vom lua  mai ieftin p-al nostru ...de la americani ! Asa o fi, te pui cu intelepciunea omului de la tara ?

CUPA ,,25 OCTOMBRIE,,

Timp de 2 saptamani, in organizarea impecabila a ANCMRR Olt, in Caracal s-a desfasurat Cupa ,,25 Octombrie,, .
Competitia, care a angrenat un numar impresioant de rezervisti militari, a cuprins urmatoarele discipline : sah, rebus, table, biliard, minifotbal,fotbal-tenis, tenis de masa, tenis de camp si pescuit stationar.
Si de aceasta data PARASUTISTII REZERVISTI Caracaleni, intr-o alcatuire numeroasa si echilibrata, si-au surclasat adversarii, dealtfel extrem de valorosi, din randul carora s-au evidentiat membrii ARPIA(FOSTII AVIATORI).

Iata echipa membrilor Clubului Parasutistilor, cea care a invins in 6 din cele 9 probe sportive organizate, castigand astfel cupa pusa in joc : col Dediu Marian,lt col Plaiasu Costel, lt col Grozea Marian, lt col Stefanescu Smarandache, lt col Vaduva Marian,lt col Pavel Ion, cpt Stroie Gheorghe,mr Stanca Nicolae, mr Dascalu Costinel, col Gioaba Viorel, plt adj sef Ghiurca Mihai, plt adj sef Nedeianu Marin, plt adj Copilescu, plt adj Rosca Vali si col Enache Constantin.

Clasemente finale :
-minifotbal ; locul 1 echipa Clubului Parasutistilor; locul 2 echipa ARPIA
 -fotbal-tenis: locul 1 col Enache C si plt adj sef Ghiurca M (Clubul Parasutistilor); locul 2 ltcol ing Bichir Ion si slt Breahna Gheorghi; locul 3 lt col Plaiasu C si cdor Mihai Valentin
 -biliard :locul 1 col Dediu S; locul 2 col Enache C (ambii membri Clubul Parasutistilor); locul 3 cdor Mihai Valentin
 -rebus-locul 1 lt col Vaduva Marian (Clubul Parasutistilor);locul 2 mm Banut Dumitru
 -table-locul 1 cpt Stroie Gheorghe (Clubul Parasutistilor); locul 2 cdor Mihai Valentin; locul 3 col Enache Constantin (Clubul Parasutistilor)
-pescuit stationar;locul 1 lt col Grozea Marian; locul 2 col Enache C ; locul 3 col Dediu Sorin (toti membri Clubul Parasutistilor)
-sah-locul 1 mm pr Banut Dumitru; locul 2 slt Breahna Gheorghi; locul 3 mm Andrei Floreasah
 -tenis de camp-locul 1 col Rosianu Nicolae; locul 2 ag sef pr Stanca Vasile; locul 3 lt col Plaiasu Costel (Clubul Parasutistilor)
 -tenis de masa-_locul 1 mm pr Andrei Florea; locul 2-cpt Stroie Ghe ; locul 3 col Enache Constantin(ultimii 2 membri Clubul Parasutistilor).

Felicitari organizatorilor si competitorilor !
Onoare armatei romane !

BALADA LUI JIJI Be

datiun click pe imagine pentru o mai buna viualizare

INDEMNIZATII CE...INDEAMNA LA MEDITATIE

Dreptatea socială a lui Ponta

Invocand ,,condiții grele, vătămătoare, de uzură fizică și psihică“ in care au muncit membrii Corpului Diplomatic,  pensiile acestora vor crește sub forma unor „prime” acordate de stat. 
Astfel, membrii Corpului diplomatic și consular aflati la pensie la finele lunii august 2010 vor primi din partea Guvernului începând cu anul viitor o indemnizatie lunară de până la 3.571 lei, decizie argumentată de Executiv prin necesitatea unei compensări bănești pentru „vicisitudinile“ suportate de aceștia.
Cu alte cuvinte, foștii diplomați deveniți acum pensioanari vor lua cu până la 1.000 de dolari în plus la pensiile extrem de generoase pe care, probabil, le au deja aceștia. Totul se face prin Ordonanță de Urgență....
„Membrii Corpului diplomatic și consular al României, cu o vechime neîntreruptă de cel puțin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, care la data de 31 august 2010 erau pensionari, pot beneficia de o indemnizatie diplomatică în cuantum lunar de maximum 3.571 lei“, este decizia Guvernului.

vezi http://lege5.ro/Gratuit/gm3tmmztgi/ordonanta-de-urgenta-nr-96-2013-privind-acordarea-de-drepturi-unor-membri-ai-corpului-diplomatic-si-consular-al-romanieihttp://lege5.ro/Gratuit/gm3tmmztgi/ordonanta-de-urgenta-nr-96-2013-privind-acordarea-de-drepturi-unor-membri-ai-corpului-diplomatic-si-consular-al-romaniei

Sa fie o legatura directa intre uzura acestor diplomati si imaginea grosolana pe care o are Romania, in general, dar si in special, in afara ?
Aceeasi legatura s-ar putea face si cand este sa vorbim despre investitiile straine uriase atrase  in spatiul carpato-danubiano-pontic , evident, prin lobby-ul sanatos al acelorasi membri ai Corpului Diplomatic?!
Cumva aceiasi insi respectabili or sta si la originea scandalurilor legate de  voturile etrangerilor la prezidentiale ?
Sau , or avea acestia vreo legatura directa cu ridicolul in care este pusa cultura originala romaneasca ori de cate ori se organizeaza vreun vernisaj, expozitie, zile ale culturii romanesti etc etc ?

Si cand te gandesti la :
-amorul porcos care i-a avut ca protagoniști pe doi angajați din MAE, fostul ambasador și ministrul de Externe, Teodor Baconschi și ambasadoarea Manuela Vulpe.
(câteva ani mai târziu, teologul și familistul convins, Teodor Baconschi a devenit între timp om politic al renașterii dreptei românești);
- cazul consulului român de la Chișinău, Ion Nuică, care la cei circa 60 de ani ai săi, a fost surprins uzându-se din plin cu o „Miss Dracula“ de numai 23 de ani ;
-Corina Drăgotescu, angajată part-time pe 1.500 de dolari lunar la Consulatul României de la Los Angeles,

cum dreaku sa nu te apuce  compatimirea la gandul uzurii fizice si psihice a acestor diplomati, in general ?

Aia da uzura fratilor, nu cea a pilotilor, scafandrilor, parasutistilor, radiolocatoristilor, tanchistilor etc etc etc Vedeti ca nu stiti nimic ?!

zile mai bune !

Proiectele de explorare a gazelor de șist vor fi puse în aplicare și în județul Olt?

După Pungești (Vaslui), urmează Comănița (Olt)?

,,...Surse demne de încredere ne-au informat că o operațiune similară se pregătește și în județul Olt, în comuna Teslui, satul Comănița. Sunt aici trei puncte de lucru, pe care sunt amplasate diferite utilaje ale unor firme din Mureș, Prahova, Bihor și Olt care, sub pretextul dezafectări sondelor ori a căutării de noi pungi de petrol, muncesc de zor…

Nu suntem în măsură a da un verdict privind natura operațiunilor pe care le efectuează aici firmele respective, însă – în mod preventiv – ne punem întrebarea: Nu cumva acești ocupanți „binevoitori” vor să reediteze aici, la noi, la Comănița Tesluiului, episodul Pugești de la Vaslui? Ținând cont că la Comănița nu mai este petrol, parcul petrolier fiind dezafectat, oare ce caută acești „băieți deștepți” la noi în Olt, nu cumva gaze de șist?...,,

sursa http://linia1.ro/proiectele-de-explorare-a-gazelor-de-sist-vor-fi-puse-in-aplicare-si-in-judetul-olt/

Americanii încep lucrările din Baza Deveselu

Construcţia facilităţii americane din Baza Deveselu va demara săptămâna viitoare. Sursele Gazeta Nouă susţin că evenimentul va fi marcat de o ceremonie la care sunt aşteptaţi premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării Mircea Duşa. Baza de la Deveselu va avea doua facilităţi, una civilă - „Navy Facility” -, care va cuprinde structuri administrative, de la restaurant la sala de fitness şi clinica medicală pentru cei maximum 250 de americani care s-ar putea afla în bază, şi cea militară propriu-zisă - „MDA Facility“ -, unde vor fi interceptorii. În ceea ce priveşte contractele pentru construcţia facilităţii MDA, acestea au valori cuprinse între 150 şi 250 de milioane de dolari, iar pentru cea de-a doua construcţie, între 25 şi 100 de milioane de dolari. Contractele vor avea preţuri fixe, cu excepţia contractului de servicii, care va avea şi o parte de preţuri variabile. Contractul de servicii va fi încheiat pe patru ani, valoarea lui anuală fiind cuprinsă între 25 şi 50 de milioane de dolari. Construcţia facilităţii de la Deveselu ar trebui să dureze doi ani.

Facilităţile MDA vor cuprinde toate lucrările de infrastructură pentru întreaga suprafaţă a perimetrului militar american. Deoarece acest contract va conţine unele informaţii clasificate, contractorul general al acestuia va fi obligat să deţină o autorizaţie de securitate. Contractorul general va putea însă subcontacta anumite lucrări. Celălalt contract va include toate facilităţile Forelor Navale ale SUA, cu o infrastructură mai redusă în perimetrul elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA. Contractorul general nu va avea nevoie să deţină o autorizaţie de securitate pentru acest contract.

Lucrările realizate, până acum la baza de la Deveselu, au fost făcute de Armata Română, în regie proprie.

sursa :http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=22945&title=Americanii-incep-lucrarile-din-Baza-Deveselu.html

INTREBAREA ZILEI

Oare cu ce siraguri de margeluse , oglinjoare, panze colorate o veni don Ponta de la licurici,  pentru a demara expoatarea gazelor de sist precum si extractia de aur de la Rosia Montana ? 
Sau va veni cu vestea ca se vor ridica in curand (sic!)   vizele ? 

PUPINCUR-ISM DAVVERO !

 „Indiferent cine şi ce merite îşi atribuie, este exclusiv meritul SCMD, care a păstrat dialogul şi a găsit înţelegere la domnii Victor Ponta, Crin Antonescu, Mircea Dusă, Radu Stroe, George Maior la care s-a adăugat, din 2 martie a.c., sprijinindu-ne decisiv în momentele cheie şi dl. Gl. (r) dr. Gabriel Oprea.,,

PS Recunoasteti personagiul ?

Pensiile vor fi indexate cu inflatia din 2012, nu din 2013

In sedinta de guvern de saptamana aceasta, ministrul Muncii, Mariana Campeanu, a tinut sa precizeze, adresandu-i-se premierului Ponta, ca pensiile din 2014 vor fi indexate cu rata inflatiei de anul trecut si nu cu cea din 2013, asa cum declarase premierul.

In acest sens, citeaza Mediafax, premierul Ponta a declarat la inceputul sedintei:

"Avem cea mai mica inflatie, in scadere, insa pensiile o sa creasca, totusi, cu cat am zis, anul viitor, cu aproape 3%...". Ministrul Muncii a intervenit mentionand ca este vorba de oindexare cu 3,75%.

Raspunsul premierului a venit dupa lamurirea adusa de ministrul Muncii:

"Bine. 
Dam, ca, slava Domnului, la pensie chiar trebuie dati bani, dar auzeam cu «inflatia galopanta». «Inflatia galopanta» e 1,8, e cea mai mica, cred, din foarte multe timpuri".

Cu o saptamana inaintea acestor declaratii, premierul Ponta a afirmat ca exista resurse bugetare pentru indexarea pensiilor cu un procent care va depasi rata inflatiei pe anul in curs!?

"Vom reusi anul viitor sa indexam si pensiile. Nu s-a taiat nicio pensie, dimpotriva, o sa creasca pensiile, s-au indexat anul acesta cu rata inflatiei si anul viitor vor fi indexate cu mai mult decat rata inflatiei, pentru ca inflatia la sfarsitul anului va fi foarte mica.

Noi aveam calculat initial 3 - 3,5 la suta si rata inflatiei undeva spre 2 la suta", a declarat, la momentul respectiv, premierul Victor Ponta.

PS Nu cred ca ministereasa va ramane neurecheata pentru replica data, mai ales ca omul tocmai isi propusese sa fie si el marnimos cu amarstenii.Deh, asa stie primul vataf al tarii legea..

PROPUNERE INTERESANTA !

Intr-un moment  de mare neinspiratie a prim-ministrului care califica amaratii aia de  tzarani din Vaslui drept ,,ANARHISTI,, , aflu ca societatea civila solicita Societatii Romane de Televiziune introducerea in grilele de programe a unei emisiuni intitulate "Ora pensionarului".
Nu va asteptati ca printre initiatori  sa fie  ANCMRR. Nu, din pacate...

Logic ar fi fost ca si  factiunea militara a societatii civile sa fi solicitat ca, in cadrul emisiunilor ,,Armata TV,, , ,,Pro Patria,,,  sa fie alocate ceva minute si rezervistilor militari. Ce tare ar fi fost !

zile mai inspirate !

PS Parca don prim ministru, acum ceva timp, si nu prea mult, avea alta opinie in legatura cu manifestantii din Piata Universitatii care demonstrau impotriva neromanilor aia portocalii, blocand caile de acces in actiunile lor...Cata ipocrizie !

O FILIALA A REZERVISTILOR CE MERITA TOATA ADMIRATIA !

miercuri, 16 octombrie 2013

Sa ii salutam pe rezervisti romani instruiti in Germania!

In timp ce diversi pseudo-lideri ai unor organizatii de rezervisti s-au facut pres in fata politicului dezonarand intrega Armata Romana, ofera lectii de vedetism militar pe la o televiziune sau alta in pantofi cu gaurele si cu parul valvoi sau trag sfori defavorabile intregului corp al Rezervei Armate Romane salvandu-si doar propriile interese, o mana de rezervisti campineni a reusit sa prezinte imaginea unei altfel de Rezerve a Armatei! Rezervistii campineni si-au imbracat uniformele mozaic si s-au prezentat in Germania, in schimb de experienta la omologii lor din Bundeswehr. Nu doar intr-o simpla vizita, ci si la instruire! Dupa nume, parte (poate chiar toti) din rezervistii campinei mentionati in materialul de mai jos, apartin formal ANCMRR. De remarcat totusi ca semnatarul materialului nu face nicio referire la tutela ANCMRR sau a unei alte organizatii, si probabil nu intamplator. Acesta foloseste denumirea "Asociatia Rezervistilor din Campina" si semneaza in numele "Filialei Campina a Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere". Cei care am avut contacte cu armatele altor state, stim prea bine ca la un moment dat militarii isi gasesc afinitati comune indiferent de natie si isi prezinta deschis problemele. Asa ca nu ramane decat sa intuim ca la acest moment rezervistii din Bundeswehr cunosc cu precizie ce s-a intamplat si inca se intampla Armatei Romane!

Material preluat din Expresul de Prahova.

Rezervisti romani in misiune in Germania

"La invitatia Ministerului Apararii din Republica Federala a Germaniei si a Asociatiei Rezervistilor din Achern, landul Baden-Wurttemberg, cu aprobarea Ministrului Apararii Nationale, o delegatie de 9 militari in rezerva, condusa de colonel Marian Dula si formata din general de brigada Constantin Malaescu, coloneii Viorel Bondoc, Dan Busila, Lucian Cercel, comandorul Florea Petrisor, locotenet-coloneii Gheorghe Nedelcu, Constantin Stoian, maiorul Paul Olaru, a efectuat o misiune militara in unitati militare, precum si obiective culturale din landul Baden-Wurttemberg, in perioada 1-6.10.2013.

Vizita la Comandamentul Militar de Land, Baden-Wurttemberg

Conform planului activitatilor din cadrul stagiului de pregatire a rezervistilor romani in Germania, in ziua de 1 oct 2013, s-a efectuat o întalnire de lucru, in Stuttgart, la Comandamentul Militar al Landului Baden-Wurttemberg (Landeskommando BADEN-WÜRTTEMBERG). Delegatia de 9 rezervisti romani, însotita de membri ai Asociatiei Rezervistilor din Achern, asociatie aflata in parteneriat cu rezervistii romani din Campina, a fost întampinata de locotenent colonel Simmel, Comandant adjunct si sef al Statului Major, care se afla la comanda. Dupa o scurta vizita in cladirea comandamentului, in sala de protocol s-a desfasurat activitatea de informare despre misiunile, obiectivele si structura Comandamentului Militar al Landului Baden-Wurttemberg. Apoi s-a prezentat spatiul de lucru al compartimentului de Situatii, unde cativa operatori primeau informatiile si solicitarile, le prelucrau si luau deciziile corespunzatoare, raportand totul comandantului. Împreuna cu rezervistii romani s-a simulat o situatie, la care s-au propus cateva solutii.

Instruire la simulator, pentru trageri cu armament individual

Instruirea rezervistilor germani si romani s-a efectuat in cazarma General-Dr.-Speidel-Kaserne. O surpriza placuta a fost includerea, de catre organizatori, in echipa de patru instructori care urma sa faca pregatirea in comun, a unui militar activ de origine romana, locotenentul Drusca. Ofiterul are contract pe 13 ani cu Armata germana si in ultimii trei ani a schimbat 11 unitati militare, dupa fiecare forma de pregatire de specialitate. Intr-una din pauze ne-am mai întalnit cu un alt militar provenit din Romania, locotenentul Pana. La sfarsitul sedintei de pregatire, seful delegatiei romane, colonel Marian Dula, a oferit cadouri simbolice echipei de instructori. 

Comemorarea ostasilor romani inhumati in cimitirul Niderbühl

Delegatia de 9 ofiteri in rezerva romani, însotita de 6 militari in rezerva germani au vizitat cimitirul din Niderbühl, de langa Rasttat. Maiorul Josef Gombola (Germania) a prezentat un scurt istoric al cimitirului si al parcelei de onoare unde sunt inhumati prizonieri romani, care proveneau dintr-un lagar din timpul primului razboi mondial, in anii 1917-1918. Din cauza muncii extenuante au fost internati intr-un lazaret, apoi au decedat.

Rezervistii romani si germani au depus garoafe pe cele 10 cruci, care au înscrise numele celor 28 de militari romani. In fata stelei funerare centrale s-a pastrat un moment de reculegere, apoi s-a dat onorul de catre toti militarii. In Acordul de Parteneriat semnat de Asociatia Rezervistilor din Campina si Asociatia Rezervistilor din Achern s-a prevazut comemorarea eroilor celeilalte parti la datele traditionale din fiecare tara.

In afara pregatirii militare, rezervistii campineni au facut vizite in Karlsruhe, Baden-Baden, inclusiv la celebrul Casino, capela mortuara a domnitorului Mihail Sturza, muzeul de aviatie germano-canadian, muzeul si pista de încercari UNIMOG, orasul Achern, primaria orasului Achern, dar au participat si la Sarbatoarea vinului din Sasbachwalden.

Presedintele Filialei Campina a Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere

Colonel in rezerva

Marian Dula"

sursaL http://r-26500.blogspot.ro

Decembrie 1989: Marturii inedite - General-colonel (r) dr. Constantin Olteanu

Fara sa fiu un fan al celui ce se intituleaza,, istoric militar,, , d-l AMS, si fara sa ma numar printre cei care l-au adulat pe fostul ministru al apararii, generalul colonel(rtr) CO (primul este, cel mult , un mic pitic istoric speculant, cel de-al doilea, un ministru sub care armata ,,intregului popor,, devenise de nerecunoscut , si stiti la ce ma refer...),  va propun spre  analiza un pasaj dintr-un interviu luat ultimului si care-si propune sa faca dezvaluiri incendiare in legatura cu evenimentele din decembrie 1989. Nu voi insista prea mult, lasandu-va pe Dvs sa trageti concluziile in legatura cu modul in care a fost organizat si a functionat un sistem caruia , cei mai multi dintre Dvs , v-ati dedicat cu toata fiinta... Barfe, cumetrii, ipocrizii etc etc etc

,,........Continuăm seria de interviuri inedite din colecţia istoricului Alex Mihai 

Stoenescu, în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 şi din 1990, cu o

discuţie realizată în luna august 2005 cu General-colonel (r) dr. Constantin

Olteanu, fost ministru al Apărării Naţionale (martie 1980-decembrie 1985);

prim-secretar şi primar general al Capitalei (decembrie 1985-mai 1988);

secretar al CC al PCR şi şef al Secţiei propagandă şi presă (mai 1988–

octombrie 1989); şeful Secţiei relaţii externe a CC al PCR (octombrie 1989-

decembrie 1989); în prezent, profesor asociat Universitatea „Spiru Haret” . În

acest număr prezentăm prima parte a interviului.

Alex Mihai Stoenescu: Domnule general, aş vrea să discutăm câteva

probleme foarte concrete. Când ne-am întâlnit în holul Universităţii mi-aţi spus

ceva despre penetrarea sovietică în Armată. Asta mă interesează. Asupra

problemei generale a socialismului, la care v-aţi referit atunci, eu am altă

opinie: Gorbaciov a fost influenţat de Occident, unii afirmă că a fost recrutat...

Constantin Olteanu: Dacă Gorbaciov nu se lăsa influenţat de

Occident, cum aţi spus dvs.., socialismul, ca sistem, exista şi acum.

AMS: Era mai rău, domnule general.

CO: Aveţi dreptate. Totul depinde însă de modul în care este perceput

fenomenul.

AMS: Domnule general, îmi vin din ce în ce mai multe semnale că

sovieticii reuşiseră să penetreze destul de sus în Armată. Aţi fost ministru al

Apărării, aţi avut acces la dosarele astea....

CO: Când abordăm acest subiect delicat, trebuie să avem în vedere că

nu numai serviciile secrete sovietice ţinteau acest obiectiv, ci şi alte servicii

străine. Atitudinea sovieticilor, avantajele lor în realizarea acestui scop pot să

fie mai bine înţelese dacă avem în vedere fenomenele specifice armatei

române, precum: diviziile formate din prizonierii români pe teritoriul URSS;

existenţa consilierilor sovietici în armata noastră; formarea şi pregătirea unor

cadre în şcolile şi academiile militare sovietice; traducerea şi introducerea

regulamentelor militare sovietice în armata română. Apartenenţa Armatei

române la Tratatul de la Varşovia, începând cu 1955, a creat posibilităţi şi

facilităţi noi pentru sovietici de a ajunge în situaţia să cunoască problemele militare care îi interesau. Spre deosebire de occidentali, care acţionau

împotriva sistemului socialist, sovieticii aveau alte interese. Până la un moment

dat, organele se spionaj sovietice au urmărit să cunoască poziţia României în

unele probleme ale Alianţei şi s-o influenţeze în interesul lor. De la un timp,

sovieticii au acţionat pentru folosirea unor generali şi ofiţeri români recrutaţi de

ei, nu pentru înlăturarea regimului politic din România, ci numai a conducerii

ţării, în frunte cu Nicolae Ceauşescu, cu alta, care să se alinieze fără condiţii

Moscovei.

AMS: E clar! Să considerăm că imaginea pe care aţi prezentat-o este

cea a condiţiilor generale.

CO: În legătură cu dosarele la care v-aţi referit, vă rog să reţineţi că

aceste dosare se aflau la organele de contrainformaţii militare care, după cum

bine ştiţi, erau structuri ale Departamentului Securităţii Statului. Dar eram

informat în legătură cu unele cazuri. Când au început să fie îndepărtaţi cei cu

studii în URSS, ei s-au orientat spre URSS pentru protecţie. Acesta a fost un

criteriu pentru noi, care trezea o bănuială. Nu toate informaţiile se confirmau,

dar existau suspiciuni întemeiate că fenomenul se petrecea. Se ştia că foştii

generali Ioan Şerb şi Nicolae Militaru, ambii cu studii militare în URSS,

fuseseră racolaţi de serviciile secrete sovietice. Activitatea lui Şerb a fost

documentată de organele de contrainformaţii militare, iar el a fost judecat şi

condamnat pentru spionaj în favoarea unei puteri străine. În ceea ce-l priveşte

pe generalul Militaru, despre care s-a fabulat mult, vreau să vă relatez câteva

aspecte cunoscute de mine. Din perioada când eram la Secţia pentru probleme

militare şi justiţie a CC al PCR am cunoscut, de la organele de contrainformaţii

militare, că generalul Militaru, atunci comandantul Armatei a 3-a de la Cluj

(din 1980, Armata a 4-a) era suspectat de relaţii cu sovieticii şi lucrat, dosarul

lui având mai multe denumiri conspirative, ultima fiind „Corbul”, probabil

pentru că generalul avea o culoare mai întunecată a tenului. Generalul Vasile

Milea îmi relata că în perioada cât era el şef de stat major la Armata a 3-a,

generalul Militaru, comandantul lui, comitea unele imprudenţe care accentuau

suspiciunea. Pus în faţa unor probe incontestabile, în primăvara anului 1978,

generalului Militaru i s-a luat comanda Armatei a 2-a (Bucureşti), la

propunerea generalului Ion Coman, ministrul Apărării la acea dată. El s-a

autodenunţat în scris, recunoscând că a colaborat cu organele GRU sovietice. A

fost numit adjunct al ministrului Construcţiilor Industriale, iar în anul 1984,

trecut în rezervă.

Vă ofer un exemplu din care rezultă relaţiile lui Militaru cu sovieticii.

În decembrie 1974, generalul Ion Gheorghe a fost eliberat din funcţia de şef al

MStM şi numit prim-vicepreşedinte la Capitală. Până când a fost numit generalul Ion Coman pe funcţia lui Gheorghe, Militaru m-a chemat la el, la

Comandamentul Armatei 2, şi mi-a spus următoarele: „Măi Costică, eu o să

merg şeful MStM.”. I-am răspuns: „Ştiu că s-au înaintat câteva propuneri,

însă... nu figuraţi!” Reluând argumentarea, Militaru îmi spune: „Este sigur,

pentru că mi-a spus ataşatul militar sovietic. Iar tu – a continuat el – o să iei

comanda Armatei 2, că tot n-am reuşit asta când te-am propus la comanda

Diviziei 57 tancuri”. Despre această chestiune nu am discutat cu nimeni,

pentru că erau lucruri periculoase. Cum adică... ştii de la ataşatul militar

sovietic că vei fi numit la conducerea MStM, când România era o ţară

independentă!?

AMS: Nicolae Ceauşescu era informat asupra amănuntelor acestor cazuri?

CO: Sunt convins că era ţinut la curent cu ce se ştia. În plus, trebuie

precizat că, potrivit reglementărilor vremii, nici un general nu putea fi luat în

lucru de Securitate decât cu aprobarea lui Nicolae Ceauşescu, pe baza unei

documentări convingătoare, pentru a se evita abuzurile. Pe parcurs, Nicolae

Ceauşescu era informat asupra evoluţiei cazului respectiv. Tot de la organele

de contrainformaţii militare cunosc faptul că, pornindu-se de la faptele celor

doi generali cu funcţii importante în Armată, Şerb şi Militaru, suspiciunea s-a

extins asupra tuturor celor care aveau studii militare în URSS, ceea ce s-a

reflectat, între altele, în supravegherea lor, precum şi în politica de promovare a

lor în funcţie şi în grad. Reacţiile lui Ceauşescu i-au pus în gardă pe sovietici,

iar aici apare un fenomen mult mai complex. Fie că au fost informate, fie că au

constatat prin mijloace proprii, organele de resort sovietice au operat schimbări

în tactica lor, orientându-se şi spre alţii, care nu aveau studii în URSS. Despre

această reorientare a tacticii sovieticilor am aflat, de asemenea, de la organele

noastre de contrainformaţii militare. În încheierea acestui comentariu, vreau să-mi

exprim convingerea că nu toţi care au făcut studii sau au avut misiuni în

străinătate s-au pretat la această atitudine dezonorantă, înjositoare, de a fi, cum

spunea Titu Maiorescu, „spion străin în ţara ta”. Dar trebuie să subliniez şi că

nu orice general cu studii în ţară era absolvit de pericolul de a fi racolat. Aşadar

criteriul studiilor nu este mereu valabil, criteriul real fiind cel dat de categoria

de observaţii privind „relaţiile cadrelor militare cu străinii”.

AMS: Domnule general, să trecem la Vasile Milea. Circulă informaţii

despre legăturile lui timpurii şi suspecte cu sovieticii. Este important să

analizăm acest caz pentru a înţelege comportamentul lui din decembrie 1989.

CO: Într-adevăr. N-am fost informat de organele în drept că a avut o

colaborare condusă, să spun aşa...

AMS: Dirijată de sovietici, printr-o acţiune de racolare.

 CO: Aş putea să mă refer însă la anumite elemente de apropiere,

relatate mie chiar de defunctul general, altele deduse din unele fapte. În câteva

rânduri el mi-a spus că, în timp ce era comandantul Diviziei 9 de la Constanţa,

avea relaţii foarte apropiate cu consilierii sovietici, întâlnindu-se de multe ori

cu ei şi în afara programului. Conform legilor şi regulamentelor, pe care Milea

le cunoştea bine, aşa ceva nu era permis. Şi, este posibil ca, în asemenea

împrejurări, sovieticii să fi acţionat cu elemente care puteau fi interpretate

drept tentative de racolare. După părerea mea, termenul în care s-a încadrat

chestiunea asta a fost că s-a realizat „o apropiere”. După aceea eu am avut două

dovezi, pe care însă nu i le-am raportat lui Ceauşescu.

AMS: De ce?

CO: De ce? Pentru că eu aflasem chiar de la generalul Milea povestea

episodului din 1962 de la Piteşti. Se produsese o răscoală în câteva sate din

Argeş, din cauza colectivizării, şi Ceauşescu s-a dus la Piteşti să rezolve

situaţia. Colonelul Vasile Milea, comandantul Şcolii de ofiţeri de tancuri din

garnizoană, a fost convocat la Comitetul regional de partid, unde se afla

Nicolae Ceauşescu, atunci secretar al CC al PCR. Ceauşescu i-a cerut lui Milea

să folosească tancurile pentru rezolvarea situaţiei create. O cerinţă care nu

putea fi refuzată. Milea s-a conformat. Probabil că sunt şi exagerări. Nu s-a

intervenit, dar atunci s-au cunoscut Ceauşescu şi Milea. A rezultat că

Ceauşescu se simţea legat de episodul ăsta.

AMS: Adică era omul care scotea imediat tancurile, ca în decembrie

1989, fără să mai întrebe de lege.

CO:( ironic) Aşa ar rezulta. O să încep însă cu a doua dovadă, pentru că se

leagă bine de ce spuneam mai devreme. Într-o discuţie din octombrie 1985... Eram

la Snagov, chemaţi de Ceauşescu, eu, Postelnicu şi Homoştean (la acea dată,

ministru de Interne, n.a.). Ceauşescu avea pe cineva în audienţă şi am zis: „Hai să

nu stăm în picioare, să ne aşezăm să bem o cafea, să stăm puţin până ne cheamă

înăuntru”. Ne aşezăm şi, în timpul discuţiilor, Postelnicu îmi spune: „Măi, nea

Costică... – aşa vorbea el, avea un caracter urât, nu era atât de tâmpit cum s-a spus,

pe cât era de viclean şi îngâmfat – „Măi, nea Costică, cine îl împinge pe Milea

ăsta?”. Era clar că îl aveau în atenţie şi studiau penetrarea.

AMS: Asta, petrecându-se în septembrie-octombrie 1985, însemna că ei

aveau semnale despre intenţia de a vă schimba din funcţie şi a-l pune pe Milea.

CO: Da, pentru că schimbarea s-a întâmplat în decembrie. O să vă

povestesc. Şi răspund, pomenindu-i câteva nume dintre apropiaţii lui Ceauşescu.

„Eşti pe fază, domnule!” – mi-a răspuns Postelnicu. Milea ştia să-şi facă relaţii în

interesul lui. Aceştia îl împingeau în faţa lui Ceauşescu, plus situaţia de la Argeş.

 AMS: Ce funcţie avea în momentul ăla?

CO: Prim-adjunct al ministrului şi şef al MStM. Eu lucram bine cu el,

era cooperant, dar nu stăpânea suficient problemele din zona politico-militară.

Atunci completează şi Homoşteanu: „Tov. Olteanu... – îl ştiam de când

era prim secretar la raionul Sebeş... – , tov. Olteanu, când discutaţi cu

tovarăşul, să nu spuneţi ceva negativ despre Milea, că ţine la el”. Ştiam despre

ce e vorba, mi-a spus chiar Milea, cu colectivizarea, şi am făcut o asociaţie de

idei. Schimbarea plutea în aer, era doar o chestiune de timp.

A doua dovadă, o

iau invers, se consumase în 1983, cu ocazia aplicaţiei de la Neptun, pe hartă,

fără trupe, la care participau sovieticii şi bulgarii.

AMS: Să precizăm că, începând din 1968, România nu accepta

desfăşurarea de trupe ale Tratatului de la Varşovia, pentru aplicaţii, pe teritoriul ei.

CO: Se cunoaşte lucrul ăsta.

AMS: Copiii ăştia născuţi în libertate nu ştiu.

CO: Da, aveţi dreptate. Dar, dacă citesc, află. În anul 1983 pregăteam

aplicaţia din primăvară cu Frontul român, pe care o desfăşuram pe hartă, în

staţiunea Neptun. Şef de stat major era generalul Paul Cheler, iar comandantul

frontului era generalul Ion Hortopan. Aplicaţia era condusă, ca şi precedentele,

de ministrul Apărării al României. Partea română elabora concepţia aplicaţiei şi

toate documentele desfăşurării acesteia, pe care le puneam de acord cu

Comandamentul Forţelor Armate Unite, cu partea sovietică, pentru că participa

cu o armată în compunerea Frontului român, precum şi cu partea bulgară, care

şi ea participa cu o armată în compunerea frontului comandat de români.

Pentru punerea de acord a concepţie elaborate de partea română cu armata

sovietică şi cu armata bulgară, a fost trimis la bulgari generalul Nicolae

Eftimescu, ca să discute cu ei elementele de colaborare. Iar la Moscova, la

Comandamentul Forţelor Armate Unite, unde comandant şef era mareşalul

Viktor Kulikov, iar şeful de stat major era generalul Anatoli Gribkov, s-a

hotărît să meargă generalul Vasile Milea, având în vedere că noi făcuserăm

nişte schimbări în concepţie. În discuţiile cu Milea eu am ridicat problema:

„Dom’ne, chiar aşa, de când am început aplicaţiile avem aceeaşi concepţie,

mereu?”. Repetarea unor concepţii osificate nu contribuia la pregătirea

participanţilor. În timpul elaborării concepţiei aplicaţiei am discutat cu generalul

Milea, care era şeful MStM atunci. Şi am convenit că nu putem merge la infinit cu

aceeaşi concepţie, să mai schimbăm ceva, în sensul îmbunătăţirii ei.

AMS: Vi s-a părut că sovieticii făceau deliberat asta? Adică nu

schimbau concepţia pentru a ţine Armata română într-un stadiu de pregătire, să

spunem, stereotip şi previzibil

CO: Se poate gândi şi aşa, însă mai mult dezvăluia atitudinea lor

formală faţă de aplicaţii. Dar la elaborarea acestei concepţii noi trebuia să

privim lucrurile în lumina doctrinei militare naţionale, să ţinem seama de cele

două armate – sovietică şi bulgară –, precum şi de faptul că la aplicaţie luau

parte mareşalul Kulikov, generalul Gribkov şi ministrul Apărării bulgar,

generalul de armată Dobri Djurov. Adevărul este că noi făceam pregătirea, prin

această formă, în primul rând pentru noi.

AMS: Da, dar la nivel strategic...

CO: Domnule Stoenescu, în cadrul aplicaţiei la care m-am referit se

rezolvau şi probleme strategice importante. De altfel, Frontul, în terminologia

rusească, folosită atunci şi de noi (grup de armate) este o structură strategică.

Potrivit cutumei, ministrul Apărării român prezenta mai întâi lui Nicolae

Ceauşescu, comandantul suprem al Forţelor Armate ale României, textul şi harta

cu aplicaţia. De obicei, Ceauşescu nu citea textul. Privea harta şi asculta

explicaţiile ministrului, după care se pronunţa. În acest mod procedam şi cu

aplicaţiile pe care le desfăşuram în ţară, la nivelul Armatei. După ce a fost de

acord, i-am cerut lui Ceauşescu aprobarea ca la Moscova să meargă generalul

Vasile Milea, din motivele arătate mai sus.

AMS: Modificările propuse.

CO: Da. Nicolae Ceauşescu a fost de acord şi a semnat raportul

prezentat de mine. Făceam raport scris înainte şi el aproba sau nu. Dar,

important era să ştie. Iar Ceauşescu îmi spune, după ce aprobă, spre

surprinderea mea: „Bine, măi, să se ducă, dar să-i spui să nu bea!”. Nu i-am

spus lui Milea, a murit şi nu i-am spus, mi-a fost jenă. Nu ştiu la ce s-a referit,

la faptul că Milea bea şi el ca orice om. Ştiţi cum era: când n-are ce să spună

despre o persoană, zice ceva ori că e afemeiat, ori că bea...

AMS: Dar le cam bea, domnule general!

CO: După ce m-am întors de la Nicolae Ceauşescu, am discutat cu

generalul Milea problemele cu care pleca la Moscova. El nu a respectat însă în

întregime ce am stabilit. S-a dus la Moscova, la comandantul şef al Forţelor

Armate Unite şi la şeful de Stat Major, generalul de armată Anatoli Gribkov.

Împreună au discutat concepţia. Nici mareşalul Kulikov şi nici generalul Gribkov

n-au avut obiecţii. Apoi generalul Gribkov i-a propus lui Milea să meargă şi la

mareşalul Nikolai Ogarkov, care era şeful Statului Major General al armatei

sovietice. Eu vă spun ceea ce mi-a relatat Milea când a venit, ca atitudine, şi cu ce

a venit înapoi de acolo, în legătură cu aplicaţia. Mi-a spus că mai întâi mareşalul

Ogarkov nu i-a primit, că i-a ţinut pe la uşă, pe urmă i-a primit şi, foarte arogant şi

supărat: „Ce căutaţi la mine? Ia să vedem, ce aveţi acolo? Ce e cu asta? Să vă

duceţi numai până aici şi vă opriţi. Nu prelucraţi tot”. Ştiţi cum făceau...

Sovieticii foloseau această expresie – prelucrare.

AMS: Să explicăm că era vorba de adâncimea misiunii în aplicaţie.

CO: Da. Cum arătam, românii trebuiau să lupte pentru a ocupa o serie

de obiective din câmpul tactic-operativ, inclusiv poziţii fortificate, iar acum

rezulta ca sovieticii să ocupe restul ţării respective, capitala şi alte oraşe mari.

Aşa rezulta. Eu am asociat acest fapt cu ce spusese mareşalul Dmitri Ustinov,

ministrul Apărării al URSS, cu un an în urmă, în timpul aplicaţiei din Bulgaria

(1982), că „ocuparea Strâmtorilor a devenit o chestiune de actualitate”.

Problema care s-a ridicat a fost: de ce a acceptat generalul Milea? El trebuia să

spună atunci că nu este mandatat să modifice radical concepţia aplicaţiei şi

apoi să informeze Bucureştiul. Decizia de a implica România într-o astfel de

acţiune, chiar numai pe hartă, aparţinea factorului politic.

AMS: Lucrurile astea vi le-a comunict Milea prin telefon de acolo?

CO: Nu la telefon, ci după ce s-a întors de acolo. Eu nu mi-am dat

seama de ce Milea a cedat şi a acceptat ceea ce i-au spus ei. Şi atunci i-am spus

lui Milea: „Nu sunt de acord cu asta. Iei legătura cu ei, îi comunici

mareşalului şi ălora cu care ai vorbit că eu nu sunt de acord. Şi să arătăm

toată desfăşurarea”. Aşa s-a comunicat mareşalului Kulikov şi generalului

Gribkov că noi vom desfăşura aplicaţia după concepţia pe care o elaborasem.

AMS: Vă întreb: atunci s-a întâmplat incidentul acela, că a avut o

problemă la masă, s-o fi îmbătat, nu ştiu, dar l-au dus la spital şi a fost internat

vreo două zile?

CO: Nu ştiu de acel incident şi dacă a avut loc atunci. Dacă l-au dus la

un spital, atunci putea fi racolat. Eu l-am auzit pe Ceauşescu, într-o altă ocazie:

„Dacă a fost internat, e clar, acolo s-a făcut racolarea”.

AMS: Din informaţiile mele, Postelnicu i-a raportat incidentul ăsta lui

Ceauşescu şi i-a spus că Milea a fost racolat. Unii spun că exagera Postelnicu.

CO: Probabil că a fost aşa, pentru că translatorul colabora indubitabil

cu ei. Ar fi fost nişte proşti să nu aibă Securitatea om în toate aceste

împrejurări.

AMS: Asta era în 1983?

CO: Da. A doua chestiune... în 1985, în aprilie, a fost o aplicaţie pe

hartă, pe zonă, condusă de mareşalul Kulikov, care a cuprins armatele din

Tratat, mai puţin nemţii şi cehoslovacii. Şi a venit şi la noi, chiar acolo la

hotelul din strada Haiducului, să asculte o parte din hotărâre, care ne revenea

nouă. Partea de informare, adică prezentarea situaţiei operativ-strategice,

trebuia s-o facă Marele Stat Major, nu trebuia s-o fac eu. Eu stăteam cu ăla acolo şi ascultam, din partea Armatei române. Şi le-am spus înainte, le-am

recomandat: „Vă adresaţi mie, nu mareşalului. Eu sunt conducătorul

aplicaţiei. Mareşalul doar vine să asiste”. În plus, mareşalul era locţiitorul

ministrului Apărării al URSS.

AMS: De-asta nu prea vă iubeau ăia.

CO: Milea şi cu Chiţac s-au adresat întâi mareşalului! Numai generalii

Milea şi Chiţac, dintre toţi generalii care au raportat, s-au adresat întâi

mareşalului sovietic.

AMS: Să precizăm un lucru, pentru că cititorii nu au cum să înţeleagă.

Darea raportului este o chestiune de recunoaştere a comandantului, a

superiorului tău, căruia i te subordonezi. Prin gestul lor, care pentru neiniţiaţi

nu înseamnă mare lucru, cei doi generali români îl considerau comandant pe

mareşalul sovietic.

CO: Pentru o Armată, mai ales la nivelul cel mai înalt, aşa ceva este

inadmisibil. Mareşalul a văzut că eu mă uit urât la ei, a intervenit şi mi-a spus:

„Dar sunt şi eu un om, sunt comandantul forţelor Tratatului!”. Era

comandantul şef al forţelor Tratatului de la Varşovia. Am răspuns sec: „Eu ştiu

ce sunteţi, dar sunt eu ministrul Apărării şi conduc această aplicaţie. Iar ei

sunt subordonaţii mei”.

AMS: Dur. Dialogul ăsta a avut loc de faţă cu toată lumea, acolo la

Haiducului?

CO: Da, acolo. Kulikov s-a iritat, era vizibil supărat. Bine, mai aveau ei

reproşuri la adresa mea cu problema din Polonia, din decembrie 1981, cu aplicaţia

din Bulgaria, din 1982 ş.a. în care i-am contrat dur. Vă pot confirma, fără să fac

din asta un merit deosebit, ci doar actul de militar şi om al datoriei, că îl

informasem pe Nicolae Ceauşescu despre cele petrecute la aplicaţia din Bulgaria

din 1982, iar el a mi-a spus atunci oarecum tulburat: „Ai fost şi tu prea dur”.

AMS: Nu vă plăceau deloc sovieticii.

CO: Probabil că nu mă plăceau.

AMS: Nu credeţi că au lucrat ca să-l promoveze pe Milea?

CO: Nu aveam de unde să ştiu, dar era clar că în acea fază Milea era

împins. Pe urmă mai avusesem probleme cu ei în 1984, în decembrie, la

Budapesta, cu 30 de ani de la Tratat, unde au vrut să facem aşa, şi noi ne-am

opus. Eu nu m-am dus la Ceauşescu să-i spun ca un şcolar: „Uitaţi ce-au cu

mine ăştia şi ce face Milea”, deşi Coman, generalul Coman, fără să-i fi spus

eu, voia să-l schimbe pe Milea. Era periculoasă treaba, nu ştiai ce reacţie va

avea Ceauşescu în legătură cu Milea...

 AMS: Recomandarea lui Homoştean.

CO: Nu mi-a stat în fire să vorbesc negativ la adresa colaboratorilor

mei. Nu vreau nici acum să merg prea departe.

AMS: O să spun eu atunci: Coman a venit la dvs.. şi v-a spus, imediat

ce a aflat de manevrele pentru promovarea lui Milea: „Dom’ne, nu vrei să

scăpăm de ăsta, nu vrei să-l dăm dracului în altă parte?”.

CO: Fără să-i fi spus eu ceva, a fost iniţiativa lui. Problema era că eu nu

ştiam pe cine îmi aduce la MStM. Nu riscam. Şi atunci i-am spus: „Nu, hai să-l

mai lăsăm”. Singurul care mi-a vorbit într-un mod foarte brutal despre Milea şi

foarte neprietenesc, şi necamaraderesc şi neomenesc a fost Militaru.

AMS: Ca să vezi!

CO: În 1983 a venit la mine Militaru; lucrase la Cluj unde era şef de

stat major Milea şi Militaru era comandant de armată. Şi Militaru a venit la

mine şi mi-a spus: „Ce-l ţii, bă, p-ăsta aici? Nu e bun de nimic”. Mi-a

displăcut. Să ne înţelegem: Milea era un ofiţer bun, am colaborat bine cu el, dar

acolo unde politicul se amestecă în Armată încep problemele. Eu nu am vrut să ridic

această problemă în faţa lui Ceauşescu. Când mi-a spus Postelnicu: „Vezi că îl

împinge să-ţi ia locul”, eu am răspuns: „Cine m-a numit are dreptul să şi revoce

ordinul, să mă schimbe. Nu pot să mă duc şi să previn această chestiune”. Ştiţi

ce i-am spus lui Ceauşescu la schimbarea mea? Că, m-a întrebat ce părere am.

I-am spus: „Cred că veţi avea cu el probleme politico-militare”. Atunci, Nicolae

Ceauşescu a afirmat: „Va trebui să-l ajutăm!”. Eu nu am pus în discuţie că nu se

pricepe la probleme militare, că nu era corect, dar i-am spus că va avea probleme la

limita dintre aspectele politice şi cele militare, unde se îmbină lucrurile astea. Şi,

vedeţi, exact asta s-a întâmplat în ’89! Unde se îmbină politicul cu militarul s-a

încurcat situaţia. „Şi şef de Stat Major ar trebui un general tânăr”. Zic: „Cel mai

tânăr general acum este generalul Guşă Ştefan, 46 de ani, comandantul Diviziei 6

tancuri, dar să ştiţi că nu are nici minte şi nici faţă pentru funcţia asta”.

Pregătirea şi experienţa lui au ieşit în evidenţă la Timişoara în decembrie 1989,

când, ducându-se la Divizia 18 Mc., a dovedit că el face ce ştie şi nu ce trebuie, în

calitate de şef al MStM.

AMS: Ce reacţie a avut Ceauşescu?

CO: S-a supărat. A replicat: „Lasă, că o să găsim noi unul care să

corespundă”. Decizia era însă luată.

AMS: Era cumva propus de Elena Ceauşescu, aşa cum se zvoneşte?

CO: Nu cred, nu. Cred că Milea l-a propus. L-a avut elev la Piteşti,

apoi comandant de pluton la Şcoala militară, îl cunoştea, era un tanchist foarte

capabil. Probabil că la mijloc era şi problema din trecut. Precizez încă o dată că povestea din Argeş mi-a fost relatată de Milea însuşi. Ceauşescu i-ar fi cerut să

intervină cu tancurile, s-a dus, dar au fost folosite doar ca mijloc de presiune,

nu s-a acţionat. Important este, aşa cum îmi povestea el, că Nicolae Ceauşescu

a reţinut promptitudinea lui. Coincidenţă sau nu, peste doi ani colonelul Milea

a fost numit comandantul Diviziei 6 tancuri de la Târgu Mureş, odată cu

înaintarea lui la gradul de general.

AMS: Au mai existat momente care v-au atras atenţia în relaţia

Ceauşescu-Milea, relaţia care s-a finalizat prin crimele din decembrie 1989?

CO: Da. Au existat. În anul 1973, la sfârşitul unei convocări pe armată,

care a avut loc la Academia Militară, Nicolae Ceauşescu l-a întrebat pe

generalul Ion Ioniţă, pe atunci ministru al Apărării: „Pe cine îmi dai, Ioniţă, să

pun şef de Stat major la Gărzile patriotice? Pe Militaru sau pe Milea?” Ioniţă

a zis: „Militaru” şi, după cum se ştie, a fost numit Milea. Îngăduinţa, poate

simpatia lui Nicolae Ceauşescu faţă de generalul Milea... a rezultat şi într-un

incident petrecut în anul 1984.

AMS: Cazul Cipru?

CO: O chestiune destul de gravă, după părerea mea. O chestiune cu

conotaţii politice internaţionale. Incidentul s-a petrecut în timpul vizitei

generalului Vasile Milea în Cipru, partea greacă. În fapt, lucrurile s-au petrecut

astfel: într-o zi a anului 1984 am fost chemat la Nicolae Ceauşescu. Am intrat

direct în cabinet, cum procedam de obicei, întrucât membrii CPEx nu erau

anunţaţi pe vremea aceea. Când m-am apropiat de masa lui de lucru, Nicolae

Ceauşescu mi-a fluturat o hîrtie prin aer şi m-a întrebat: „Ce este cu asta?”

„Nu ştiu ce conţine” – am răspuns. Era posibil ca, punându-mi întrebarea

astfel, să fi urmărit să afle dacă sunt în posesia documentului şi nu cumva nu i-am

raportat conţinutul lui. Fără să-mi dea hârtia, Ceauşescu a început să-mi explice că

este o scrisoare oficială de protest adresată lui de Rauf Denktaş, preşedintele

părţii turce a insulei, scrisoare care îl viza pe generalul Milea. „Ce-a căutat

Milea în Cipru?” – m-a întrebat Ceauşescu. Eu i-am spus că a efectuat o vizită

în Egipt, la invitaţia omologului său, în fruntea unei delegaţii militare, iar la

înapoiere delegaţia s-a oprit în Cipru, în partea greacă a insulei, pe baza

invitaţiei şefului Marelui Stat Major al armatei Greciei. Acţiunea avea

aprobarea lui Ceauşescu. Privind scrisoarea, şeful statului mi-a spus că în

scrisoare se arată că într-o seară, în timpul vizitei, când delegaţia militară

română se afla la un local din apropierea liniei de demarcaţie a zonelor greacă

şi turcă, generalul Milea ar fi spus ofiţerilor greci care-l însoţeau: „De ce nu-i

aruncaţi în mare pe turcii ăştia şi să eliberaţi insula, că e grecească?”. Pe loc

mi-am dat seama de dimensiunea incidentului. Apoi, Ceauşescu, uitându-se pe

scrisoare mi-a citit ce reclama liderul ciprioţilor turci, care se întreba retoric: „Cum este posibil ca un demnitar militar român, care deţine o funcţie atât de

importantă să facă asemenea aprecieri?”.

AMS: Angajase statul... Şi l-a iertat pentru chestia asta?!

CO: După ce Nicolae Ceauşescu s-a oprit din explicaţii, i-am raportat

că nu cunosc nimic din acest incident, dar mă voi interesa, deoarece împreună

cu Milea a fost acolo şi tovarăşul Ilie (generalul Ilie Ceauşescu). La auzul

acestui răspuns, Ceauşescu s-a arătat susprins: „A fost şi Ilie în delegaţie?”.

Da, i-am confirmat eu, după care l-am întrebat: „Ce facem acum, îi răspundem

lui Denktaş?”. El a făcut semn de dezaprobare cu mâna. Am înţeles că

lucrurile se opreau aici.

AMS: În timpul acestui dialog, Ceauşescu a făcut vreo apreciere la

adresa lui Milea?

CO: Nu. În afară de ceea ce v-am relatat, nu. Numai studierea

documentului citat, aflat în arhive, poate contribui la reconstituirea exactă şi

completă a acestui incident diplomatic. Eu nu am văzut conţinutul scrisorii, ci

doar au auzit ce mi-a spus Ceauşescu. Însă am asociat imediat şi acest gest de

iertare cu momentul 1962, la care trebuie să adăugăm şi faptul că fusese

implicat şi Ilie Ceauşescu în el. După ce m-am înapoiat la minister, i-am

chemat la mine pe cei doi generali: Vasile Milea şi Ilie Ceauşescu. Le-am

relatat ce-mi spusese comandantul suprem. Generalul Ilie Ceauşescu s-a arătat

surprins, spunând că el nu-şi aminteşte nimic despre o asemenea problemă, în

schimb generalul Milea era profund marcat. Probabil că realizase gravitatea

faptului şi l-a cuprins teama.

AMS: Era un fel de confirmare a autenticităţii incidentului.

CO: Da. În ce mă priveşte, i-am luat apărarea generalului Milea, nu am

comentat incidentul în faţa lui Ceauşescu, nu m-am arătat nici măcar nemulţumit

că nu-mi raportase cazul, cum cereau regulamentele militare. Ceauşescu nu a

revenit şi lucrurile s-au oprit aici. Vreau însă să revin asupra unui aspect, care este

legat de tema conversaţiei noastre. Au fost două momente deosebite. Ion Coman,

care era secretar al CC al PCR şi şef al Secţiei pentru probleme militare şi justiţie

şi care cunoştea foarte bine activitatea din MStM, al cărui şef fusese, mi-a spus în

două rânduri că a observat unele scăderi în actul de conducere a MStM şi dacă nu

ar fi cazul să ne gândim la o schimbare.

AMS: Voia să-l schimbe pe Milea de acolo.

CO: Da, de la conducerea MStM. Eu am ezitat de fiecare dată,

deoarece nu ştiam, între altele, care va fi reacţia lui Ceauşescu. Vreau să fiu

bine înţeles: atât Coman, cât şi eu eram animaţi numai de dorinţa de a

îmbunătăţi situaţia de la MStM.

 AMS: Acesta ar fi unul din momente. Al doilea?

CO: Al doilea este legat de Nicolae Militaru. V-am povestit cum a

venit şi mi-a vorbit despre Milea pe un ton injurios. Culmea este că Milea

vorbea întotdeauna foarte politicos despre el. L-am respins pe Militaru atunci,

spunându-i că lucrez bine cu Milea. A doua a fost însă şi mai şi! Mă trezesc că

vine la mine Militaru şi îmi cere să intervin la Ceauşescu pentru a-l numi, n-a

zis şeful MStM – unde era Milea – ci „măcar în funcţia de comandant al

armatei din Bucureşti”, pe care o mai comandase până în anul 1978. L-am

ascultat, nu i-am promis nimic, eu ştiind bine că drumul reîntoarcerii lui în

Armată era blocat, din vina lui, cum vă spuneam înainte. A revenit în 1989 în

Armată, în condiţiile şi din motivele care se cunosc. Deşi au trecut mai bine de

două decenii, nu am făcut cunoscut nimănui până acum aceste probleme

interne ale Armatei. Ele au existat, au fost, unele, deosebit de grave şi probabil

că undeva au avut o influenţă asupra erorilor din decembrie. Gândul meu este

şi acum la Armată. Pentru ea am hotărât să vorbesc.

AMS: Domnule general, nu vreau să conducem discuţia spre o zonă

greu de înţeles pentru profani. Unii ar putea interpreta relatările dvs.. despre

cazul Milea ca fiind generate de faptul că Ceauşescu v-a schimbat din funcţie şi

l-a pus pe el. De aceea, fac precizarea că dumneavoastră aţi fost promovat în

funcţiii după plecarea de la minister, devenind prim secretar şi primar general

al Capitalei, secretar al CC al PCR şi şef al Secţiei propagandă şi presă, şi şeful

Secţiei relaţii externe a CC al PCR, până în decembrie 1989. Acestea erau

funcţii foarte mari în partid, care pe scara ierarhiei puterii din România

comunistă nu se comparau cu funcţia de ministru. Chiar şi al Apărării! Aceeaşi

greşeală se face şi în cazul Nicu Ceauşescu, pentru faptul că a fost trecut de la

UTC la judeţul Sibiu. Era un salt imens, lumea nu ştie, o promovare

importantă. Ideea că de la UTC puteai să ajungi în vârful partidului este o

copilărie. Am primit informaţii că plecarea de la MApN v-a afectat, dar am

cercetat şi am aflat că în realitate era vorba de eventualitatea pierderii calităţii

de militar, de general.

CO: În 1985, Nicolae Ceauşescu mi-a spus: „Tu vei rămâne general

activ”. Am fost trecut în rezervă în ianuarie 1990.

AMS: Vreau să vă întreb, până la momentul numirii dvs. la Capitală, în 16

decembrie 1985 – ştiu data pentru că am citit cartea despre Bucureşti –, aţi mai

avut vreun semnal că urmează să fie numit Milea în locul dumneavoastră? Fie din

cauza relaţiei lui cu Ceauşescu, fie pentru că îl împingeau sovieticii din spate?

CO: Da, au mai fost câteva semnale. Unul a fost cel dat de Homoştean.

Altul a fost în lunile premergătoare lui decembrie 1985. Generalul Milea a fost

programat să ia cuvântul în numele Armatei la una dintre şedinţele Marii Adunări

Naţionale şi la o plenară a Consiliului Naţional al FDUS, împrejurări unde, de

regulă, era programat titularul Ministerului Apărării Naţionale. La ultima acţiune,

de pildă, că tot aţi adus vorba de Nicu Ceauşescu, probabil din cauza emoţiei,

Milea s-a încurcat la citirea unei fraze, producând ilaritate în sală. Nicu Ceauşescu,

aflat în dreapta mea, a intervenit atunci şi a spus cu voce tare. „E grea limba

română”. Eu cred că promovarea lui Milea a fost o dorinţă mai veche a lui Nicolae

Ceauşescu, însă a făcut-o în momentul în care l-a considerat apt.

AMS: Eu ştiu, dar cititorii nu cunosc realitatea asupra incidentului de la

Moscova în care aţi fost implicat. De aici s-a speculat – şi acesta este motivul

principal pentru care insist asupra schimbării dvs.. cu Milea – că s-a încercat

racolarea dvs. acolo şi, mai mult, că aţi transmis sovieticilor mesaje ale Elenei

Ceauşescu pentru răsturnarea lui Nicolae Ceauşescu. Este o fabulaţie. În

realitate, sovieticii nu au acceptat prezenţa lui Ilie Ceauşescu în delegaţia

Armatei române, pe care a primit-o Andrei Gromîko, la Moscova, în decembrie

1985, din motive strict protocolare. Nicolae Ceauşescu a găsit un moment

nepotrivit pentru schimbare, făcând loc speculaţiilor.

CO: Îmi place să cred că cei care au fabulat pe seama înlocuirii mele de

la conducerea MApN, după vizita în URSS, în decembrie 1985, îşi vor

reconsidera punctul de vedere citind acest episod. Dar nu este exclus ca

Nicolae Ceauşescu să fi ales înadins acel moment – îl cunoşteam destul de

bine, era capabil –, fiind oricum hotărât să facă schimbarea, pentru a crea

confuzie. Dacă a fost aşa, acum se ştie că a reuşit.

AMS: Credeţi într-o relaţie apropiată Milea-Guşă?

CO: Nu trebuie exagerat. Guşă ţinea foarte mult la Milea, îl respecta, se

cunoşteau de mult, îl propusese şef al MStM. După aceea, Milea venea la mine

şi se plângea de Guşă, neînţelegerile fiind puse pe seama contradicţiilor dintre

generaţii. Ce să-i spun? Venea Guşă altă dată... M-am întâlnit, de exemplu, o

dată cu el la Focşani, în 1988, la 1 decembrie, când s-au aniversat 70 de ani de

la Marea Unire, şi Guşă era din partea Armatei. „Tovarăşe secretar, nu mă

înţeleg cu Milea. Uite ce-mi face, mă freacă, mă pune la tot felul de lucruri...”

AMS: Haideţi, domnule general, că Milea are bulevard în Bucureşti şi

străzi în câteva oraşe!

CO: Staţi, domnule Stoenescu, pentru că este o chestiune: Păi ce treabă

e asta, după 15 ani nu ştii de ce a murit generalul Milea şi a doua zi îl declari

erou şi îi pui numele pe bulevarde? Nu se poate, domnule. Aici este

diversiunea. Nu ştii de ce-a murit, dar este erou? Cum?! Ştim de ce a murit

Tutankamon acum trei mii de ani şi nu ştii de ce a murit Milea în mijlocul unui

număr mare de ofiţeri? Nu se poate, domnule. Neclarificarea cestui caz este o pată şi la adresa Procuraturii, care, după opinia mea, tergiversează nejustificat

răspunsul. Sau, poate, ştiu eu...

AMS: Aveţi dreptate. Este o comandă politică. Nimeni nu vrea să se

pună rău cu Armata.

CO: Pe de altă parte, cine a crezut că, prin ce s-a întâmplat cu Milea,

Armata va avea o altă atitudine, că a ţinut la el... Nu este adevărat. Asta este

formula: să omori şeful Armatei. Bălcescu, în 1848, a tras toată armata de

partea sa. Câtă era. Când a văzut pe colonelul Solomon că îl trădează, a luat

măsuri împotriva lui, dar avea deja armata de partea lui. Deci nu e cazul ăsta.

Cei care susţin că moartea, încă misterioasă, a generalului Milea a avut drept

urmare trecerea Armatei de partea revoluţiei fac un calcul greşit. Prin logică,

asta dezvăluie că până atunci Milea se opunea.... Şi după moartea generalului

Milea, Armata a executat ordinele succesorului său. Armata s-a retras în

cazărmi. Să se spună însă clar cine a ordonat ieşirea ei din nou în stradă şi

pentru ce, asta este chestiunea importantă acum.

AMS: Sinuciderea sau omorârea lui Milea o discutăm mai târziu. Ce-mi

puteţi spune de Eftimescu? Este şi el bănuit de legături cu sovieticii (n.a.: gl.

Eftimescu era locţiitorul şefului MStM în 1989,)

CO: Mi s-a spus şi mie, dar după evenimente. Înainte de a fi ministru al

Apărării, cât şi în acea perioadă, nu am avut informaţii în acest sens.

AMS: Logofătu?

CO: Ei, cazul ăsta o să vi-l expun cumva indirect. Cititorii vor trage

concluziile. Mă refer la o întâmplare din 1991. Mă întâlnesc cu el, ne plimbăm

prin Parcul Herăstrău şi îl întreb: „Cum ai făcut dom’ne chestia aia de la

Academie?” „Dom’ne, zice, eu am văzut că în curtea Academiei, unde este

ieşirea din tunelul acela care leagă..., ştiţi, care leagă Casa Poporului de

Palatul Cotroceni, ei bine, de-acolo mi-a ieşit o blondă... „Hai, dom’ne, îţi baţi

joc de mine?”

AMS: O fi fost vreo rusoaică.

CO: „Hai, dom’ne, îţi baţi joc de mine?”. „Nu, dom’ne, era o blondă

aşa şi avea şi un pistol... şi, şi ... şi a dispărut. În momentul ăla eu m-am dus pe

la minister să raportez”. Şi-mi spune: „Eu atunci m-am dus la minister, pe la

Eftimescu, să văd ce e pe acolo...” Şi a ajuns adjunct al ministrului Apărării. A

ajuns adjunct al ministrului Apărării şi şef al Securităţii, aşa că nu s-a mai

întors la Academie. Hai, dă-o dracului! Rezultă că blonda lui Logofătu era pe

post de terorist în decembrie 1989! Problema delicioasă este că te duci aşa... pe

la minister, îi spui ministrului: „Tov. Militaru, am văzut o blondă” şi ăla pune

repede mâna pe tine şi te face adjunctul lui.

AMS: Domnule general, să ştiţi că a fost publicată cartea generalului

Mihai Chiriac de la Academie, unde arată că aveau la cursuri ofiţeri cercetaşi şi

s-au gândit să formeze o grupă profesionistă, să-i captureze pe teroriştii care tot

trăgeau prin preajma Academiei. Nu omorau pe nimeni. Mai treceau şi nişte

Lada cu numere sovietice prin faţă. Şi ei, când au încercat să acţioneze să-i

captureze pe terorişti, au primit telefon de la Logofătu cu ameninţarea

plutonului de execuţie dacă ies din Academie să-i prindă pe ăia.

CO: Am văzut şi eu în carte pasajul ăsta. Era circ. Logofătu era locţiitorul

comandantului Academiei, n-a fost niciodată comandant înainte de 1989.

AMS: Ce funcţii avusese în relaţiile cu sovieticii?

CO: El a fost locţiitorul şefului Direcţiei Operaţii din MStM şi s-a

ocupat de legăturile cu Tratatul de la Varşovia. A fost antrenat în toate

intimităţile relaţiei Armatei noastre cu Tratatul de la Varşovia. Mie mi-a spus

generalul Ion Tutoveanu, care trăieşte şi acum, are peste 90 de ani... culmea e

că la revoluţie s-a dus şi el spre Televiziune, dar când a văzut venind tancurile

cu Dinescu şi Caramitru s-a retras.

AMS: Dar dvs. ce informaţii aţi avut despre legăturile lui Logofătu şi

ale altora cu sovieticii?

CO: Nu am avut eu probele în faţă. O simplă bănuială nu contează.

Securitatea putea să aibă probele.

AMS: Şi nu vă informa: „Păziţi-vă!, Feriţi-vă!”

CO: Nu mă informa, pentru că lucrau ei, era treaba lor, se duceau,

raportau pe linia lor, dacă o făceau. Ministrul Apărării era informat cu ceea ce

se considera că trebuie să ştie.

AMS: Aici cred că este un loc unde Securitatea a ratat misiunea.

CO: Este posibil.

AMS: Domnule general, ce discutăm noi aici ţine de penetrarea

sovietică în Armata noastră. Nu ne jucăm nici cu regimurile politice, nici cu

poveştile politice.

CO: Absolut serios!

AMS: Admitem că problemele specifice, să le spunem aşa, legate de

activitatea acestei categorii de cadre, cum le-aţi numit: „care aveau relaţii cu

străinii”, erau raportate lui Ceauşescu. Şeful statului v-a cerut vreodată să luaţi

măsuri cu privire la aceste cadre?

CO: Da. Nicolae Ceauşescu era avizat asupra acestor tentative de

penetrare. El este cel care a cerut conducerii MApN ca unii să fie scoşi de la

comanda marilor unităţi, să fie numiţi în funcţii în economia naţională, iar alţii au fost trimişi la Academia Militară. Pentru că lucraseră mult timp cu ei, faptul

că arătau o anumită afinitate faţă de ei, faptul că erau împinşi înainte pentru a

ocupa funcţii cheie. Eu odată i-am spus lui Ceauşescu: „Tovarăşe Ceauşescu,

eu nu pot să mai trimit ofiţeri la academiile sovietice, să facă studii în URSS,

că aţi interzis, dar numindu-i pe cei care au făcut studii acolo, la conducerea

Academie să-i înveţe pe ai noştri, e cam acelaşi lucru”. „Măi, zice, tu ai

dreptate. Măi, zice, caută să-i mai răreşti, să-i mai împrăştii”. A fost o

înţelegere între Ceauşescu şi mine. Nu am discut-o cu nimeni. Aici este cazul

să vă spun că unii dintre aceştia au fost trecuţi în rezervă, la pensie, pe baza

rapoartelor personale prin care au cerut acest lucru chiar ei. Prin urmare n-aş

putea spune că a fost o campanie.

AMS: Vă pot spune că v-a simţit Securitatea. Din momentul acela au

început să fie extrem de atenţi şi favorabili în ce vă priveşte.

CO: E posibil, nu am cum să ştiu.

AMS: Ştiu eu, pentru că ceea ce spuneţi dvs. aici se confirmă cu alte

informaţii pe care le am. Astea nu sunt poveşti de tabloide.

CO: Nu vă contrazic. Hai să termin cu Logofătu! Este interesant ce mi-a

spus el atunci, prin 1991. Era Stănculescu ministru şi l-a trimis în concediu, iar

când s-a întors deja scoseseră decretul cu trecerea lui în rezervă.

AMS: Probabil în preajma lui aprilie. Atunci Stănculescu pleca de la

minister, vorbim de 1991, şi înainte să plece a făcut o listă cu ofiţerii aduşi sau

promovaţi de Militaru, ca să îi dea afară. Şi i-a dat.

CO: Şi l-a primit Stănculescu: „Măi, Gigi, bine ai venit, ia şi tu şi citeşte

ăsta”. Şi i-a dat Monitorul Oficial în care era trecerea lui în rezervă. Şi ăla, cinic.

Lăudându-l generalul Nicolescu pe Logofătu, lăudându-l ceilalţi, despre care

Securitatea afirma că sunt agenţi ai sovieticilor, eu am devenit bănuitor. Mi s-a

spus după decembrie 1989, că ăsta, Nicolescu, era un fel de rezident al GRU. Mi-a

reproşat Ilie Ceauşescu la un moment dat că de ce nu l-am depistat, că a fost

rezidentul agenturii sovietice. Eu de unde să ştiu, domnule?

AMS: Una din gravele erori ale Securităţii. Ce funcţie avea Nicolescu

ăsta?

CO: Era adjunct al ministrului.

AMS: Vai de capul nostru!

CO: Era pe postul de adjunct din 1969.

AMS: Din 1969!!! Era pe funcţia asta din 1969? De douăzeci de ani?

CO: Da.

AMS: Vai de capul nostru! Vai de capul nostru! Şi de ce sector

răspundea?

CO: Era adjunct cu probleme economice, i se cerea să rezolve

probleme astea cu implicarea armatei în economia naţională. Dar, mai

important, el era locţiitorul comandantului şef al forţelor armate unite din

Tratatul de la Varşovia pentru armata română.

AMS: Ce dezastru a fost în armată!

CO: În celelalte armate aliate întreaga conducere era cu studii în URSS.

Pe generalul Nicolescu aşa l-am găsit, aşa l-am lăsat. În timpul lui Milea s-a

pensionat, iar în 1989 a fost chemat de Militaru, cu lotul celor şcoliţi în URSS

şi făcut consilierul lui. Şi vedeţi că chemarea în activitate a acestei categorii de

generali în vârstă, pensionaţi, a fost şi o autodemascare. La generalul Lavric

Gheorghe s-au dus toţi. Altă figură dubioasă.

AMS: Ce era ăsta?

CO: Generalul Lavric Gheorghe era locţiitorul comandantului

Infanteriei şi Tancurilor. A venit la mine la un moment dat, că fiica lui era

medic şi ginerele lui inginer, au fugit în America... trimişi de ruşi, să ne

înţelegem, că nu suntem proşti să nu înţelegem lucrurile astea. Nu ştiu ce i-a

determinat pe ei, poate că ştiau prea multe şi le-au trimis rudele afară. Alea

puteai să le deduci, nu erau dovezi, dar sigur că băteau la ochi.

AMS: Plus că aveau rude afară, în America, şi rămâneau pe posturi.

CO: Sigur, sigur, interveneau pentru ei. Puteai să deduci, că cine dracu

să vină şi să-ţi dea tabelul cu agenţii sovieticilor? Mai auzeam, mai spunea

Coman odată, că ăla n-a fost agent... Cum naiba? Ce, aveai tabelul cu ei, ca să

te uiţi pe el şi să spui ăsta nu este?

AMS: Grave erori ale Securităţii în această chestiune, domnule general,

ale Direcţiei de Contrainformaţii militare! Nu credeţi?

CO: Asta este! Dar cazul lui Nicolescu este chiar dramatic. În calitate

de consilier al lui Militaru a fost trimis la Buzău pentru a ancheta ce s-a

întâmplat în zilele când eu am mă aflam acolo, la Comandamentul Armatei 2

(22-31 decembrie 1989). El mi-a relatat în 1991. Era supărat că Militaru nu

luase măsuri împotriva generalului Ion Dândăreanu, care-mi fusese gazdă. Ne-am

despărţit în aprilie 1992, pentru totdeauna. Când ne-am luat la revedere, Nicolescu

mi-a spus: „Domnule general, dvs.. trebuie să vă înapoiaţi la Jilava, ştiu că nu

este plăcut şi nici uşor, dar de acolo vă veţi întoarce. Eu – a mai zis el –

trebuie să merg la Spitalul militar şi nu ştiu dacă am să mă mai întorc”. Aşa a

fost. El a murit în spital. Se bănuia un cancer pulmonar. Cunoscutul cardiolog,

profesor dr. general Vasile Cândea, cu care se afla în relaţii de prietenie şi care l-a îngrijit în spital, mi-a spus: „Mă întrebaţi de ce a murit aşa repede

generalul Nicolescu? Vă răspund: cred că a vrut să moară. A refuzat să ia

medicamentele indicate şi să se mai hrănească, şi după opt zile a murit”.

„Cam suspect”, am zis eu. „Este posibil să fi avut ceva de ascuns” – a încheiat

Cândea. Adaug eu: generalul Nicolescu poate figura pe lista celor care au murit

lăsând o umbră de suspiciune.

AMS: Soarta spionilor, a trădătorilor de ţară. Care mai erau agenţi,

domnule general?

CO: Militaru, care a scris despre asta şi a recunoscut, s-a autodenunţat.

Şerb a fost, iarăşi, caz cunoscut. Ăştia doi erau comandanţi de armate în 1968,

Militaru la Cluj şi Şerb la Bucureşti.

AMS: Nu, eu vorbesc în 1989. Mai existau de-ăştia în conducerea

Armatei? Viceamiralul Dinu, şeful DIA, ce era cu el?

CO: Nu cunosc fapte. Pot să vă spun că în 1985, prin noiembrie,

Postelnicu mi-a spus: „Vedeţi că o să-l chemăm pe Dinu să avem o discuţie cu

el”. Fără să precizeze de ce. Eu, cunoscându-l, am fost coleg cu Dinu de şcoală

militară... şi i-am spus: „Măi, vezi că o să te cheme Postelnicu”. Nu l-am mai

întrebat după aia dacă s-a dus la Postelnicu sau nu. Eu am plecat la Capitală şi nu

mai cunosc ce s-a întâmplat.

AMS: Probabil că le-a oferit colaborarea ca să-l lase în pace.

CO: Dinu Dar lucruri ascunse are.

AMS: E normal, având în vedere funcţia.

CO: Viceamiralul Ştefan Dinu i-a succedat în funcţie generalului

Dumitru Dumitru, un tip inteligent, stilat, absolvent al Academiei de artilerie

de la Leningrad, considerat un foarte bun profesionist. L-am întâlnit de mai

multe ori în anul 1991. Între subiectele abordate subliniez două: a) mi-a

povestit că în decembrie 1989, „Am fost – zicea el – în punctele fierbinţi, aşa

ca să văd cum se desfăşoară”, b) mi-a propus să merg cu el la Moscova, să mă

ia şi pe mine acolo... „Dacă nu vreţi să mergeţi la Moscova să luaţi

legătura...”. „Hai dom’ne, fii serios, ce să caut eu acolo?”

AMS: În 1991?

CO: Da, voia să mă ducă să iau legătura cu ăsta, care conducea Partidul

Comunist... Ziuganov. Mi-am manifestat nedumerirea şi l-am refuzat.,,

VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an IV, nr.16, septemb