SPRE DEZBATERE ! PROIECT L E G E PRIVIND STATUTUL CADRELOR MILITARE, GRADAŢILOR ŞI SOLDAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                                                                                   SENATUL

L E G E

PRIVIND STATUTUL CADRELOR MILITARE, GRADAŢILOR ŞI SOLDAŢILOR

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

            Art. 1. – Prezentul statut reglementează exercitarea profesiei militare, provenienţa, formarea şi cariera, îndatoririle, obligaţiile şi drepturile personalului militar în activitate din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, denumite în continuare instituţii militare, precum şi provenienţa, obligaţiile şi drepturile personalului militar în rezervă şi în retragere.

            Art. 2. - (1) În înţelesul prezentei legi, prin personal militar se înţelege cetăţenii români care au dobândit calitatea de ofiţer, maistru militar, subofiţer, gradat sau soldat, în urma acordării unui grad militar, în condiţiile legii şi se află în activitate, în rezervă sau în retragere.

            (2) Personalul militar în activitate este cel care se află în raporturi de serviciu cu instituţia militară şi ocupă o funcţie militară în cadrul acesteia. Calitatea de militar în activitate se menţine până la trecerea în rezervă sau direct în retragere, precum şi în situaţia eliberării din funcţie pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, punerii  la dispoziţie sau suspendării din funcţie.

 (3) Personalul militar în rezervă este cel care întruneşte condiţiile pentru a îndeplini serviciul militar în rezervă, potrivit legii şi este constituit din:

a) rezervişti, respectiv personal care a îndeplinit serviciul militar, a încetat raporturile de serviciu cu instituţia militară şi poate fi utilizat pentru instruire, îndeplinirea unor misiuni sau completarea structurilor instituţiilor militare;

b) rezervişti voluntari, respectiv persoane care sunt selecţionate, instruite şi dobândesc un grad militar în rezervă şi consimt să îndeplinească serviciul militar în rezervă, în baza unui contract, potrivit legii.

(4) Personalul militar prevăzut la alin. (2) şi (3) se supune regulilor stabilite de reglementările internaţionale la care România este parte, privitoare la conflictele armate.

(5) Personalul militar în retragere este cel care nu mai poate fi chemat pentru a îndeplini serviciul militar, potrivit legii.

Art. 3. – (1) Personalul militar se află sub jurământul militar prevăzut de lege, în serviciul naţiunii române.

            (2) Jurământul militar reprezintă actul solemn, cu valoare juridică şi morală, prin care personalul militar îşi exprimă fidelitatea faţă de ţară şi angajamentul de a apăra valorile şi interesele României şi de a îndeplini cu credinţă obligaţiile ce îi revin, atât pe teritoriul statului român, cât şi în afara acestuia.          

Art. 4. – (1) Raporturile de serviciu se stabilesc, potrivit prezentului statut, în baza exerciţiului autorităţii publice şi au caracter special, determinat de natura şi riscurile pe care le implică îndeplinirea îndatoririlor profesionale ale personalului militar, de interzicerea şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi constituţionale, incompatibilităţi, precum şi de îndeplinirea obligaţiilor militare în serviciul naţiunii.

(2) În îndeplinirea îndatoririlor profesionale, personalul militar este supus riscurilor la adresa vieţii şi integrităţii fizice şi psihice şi se bucură de protecţia legii.

(3) Personalul militar face parte din arme sau servicii/domenii şi are specialităţi militare corespunzătoare acestora, în raport cu profilul pregătirii profesionale. Nomenclatorul armelor, serviciilor/domeniilor şi specialităţilor militare se stabileşte prin ordin al conducătorilor instituţiilor militare.

Art. 5. – Pot deveni personal militar persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a) au cetăţenie română şi domiciliul în România;

b) cunosc limba română;

            c) au vârsta de minimum 18 ani împliniţi;

            d) au capacitate deplină de exerciţiu;

e) nu au antecedente penale, iar pentru încadrarea în Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să nu fi fost condamnate penal;

f) nu sunt în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni;

            g) nu au făcut şi nu fac parte din organizaţii interzise de legislaţia română sau care acţionează împotriva statului român;

h) nu sunt membri ai unor organizaţii incompatibile cu regulile şi activităţile specifice instituţiei militare;

i) se încadrează în baremele medicale prevăzute de actele normative în vigoare, promovează evaluările psihologice, îndeplinesc condiţiile de studii, precum şi criteriile de recrutare şi selecţie, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

j) îndeplinesc condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare pentru acces la informaţii clasificate.

Art. 6. – (1) Gradul militar indică poziţia în ierarhia militară, reprezintă recunoaşterea socială şi profesională a calităţii de personal militar, este un drept al titularului şi se poate pierde numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de legea penală.

            (2) În funcţie de gradul deţinut, personalul militar se constituie în:

a) corpul soldaţilor şi gradaţilor;

b) corpul subofiţerilor;

c) corpul maiştrilor militari;

d) corpul ofiţerilor.

(3) Personalul militar prevăzut la alin. (2) lit. b) – d) reprezintă cadrele militare.

Art. 7. – (1) Gradele soldaţilor şi gradaţilor, în ordinea lor ierarhică, sunt:

a) soldat;

b) fruntaş;

c) caporal;

d) caporal principal.

(2) Gradele subofiţerilor, în ordinea lor ierarhică, sunt:

A. subofiţeri cu grade inferioare:

a) sergent;

b) sergent major;

c) plutonier.

B. subofiţeri cu grade superioare:

a) plutonier major;

b) plutonier adjutant;

c) plutonier adjutant principal.

            (3) Gradele maiştrilor militari, în ordinea lor ierarhică, sunt:

A. maiştri militari cu grade inferioare:

a) maistru militar clasa a V-a;

b) maistru militar clasa a IV-a;

c) maistru militar clasa a III-a.

B. maiştri militari cu grade superioare:

a) maistru militar clasa a II-a;

b) maistru militar clasa I;

c) maistru militar principal.

            (4) Gradele ofiţerilor, în ordinea lor ierarhică, sunt:

            A. ofiţeri cu grade inferioare:

a) sublocotenent, respectiv aspirant pentru marină;

b) locotenent;

c) căpitan.

            B. ofiţeri cu grade superioare:

a) maior, respectiv locotenent-comandor pentru aviaţie şi marină;

b) locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor pentru aviaţie şi marină;

c) colonel, respectiv comandor pentru aviaţie şi marină.

C. ofiţeri cu grade de general/amiral:

a) general de brigadă, respectiv general de flotilă aeriană pentru aviaţie şi contraamiral de flotilă pentru marină;

            b) general-maior, respectiv contraamiral pentru marină;

            c) general-locotenent, respectiv viceamiral pentru marină;

            d) general, respectiv amiral pentru marină.

            (5) În timp de război, pentru merite militare excepţionale, Preşedintele României poate acorda gradul de mareşal generalilor, respectiv amiralilor, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(6) Ofiţerii prevăzuţi la alin. (4) lit. C au rangul de demnitari ai statului român în exercitarea funcţiilor, fără a beneficia de drepturi suplimentare conferite de această calitate.

(7) Gradele maiştrilor militari, precum şi stagiile minime în grad sunt corespondente cu cele ale subofiţerilor, în ordinea ierarhică.

(8) Pentru gradul deţinut, personalul militar beneficiază de soldă de grad, potrivit legii.

                       

CAPITOLUL II

Îndatoriri şi drepturi.

Interzicerea şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi

SECŢIUNEA 1

Îndatoriri

Art. 8. – Îndatoririle personalului militar în activitate sunt cele stabilite de Constituţia României şi de legile ţării, precum şi cele specifice, stabilite de prezentul statut.

Art. 9. – (1) Personalul militar în activitate are următoarele îndatoriri specifice:

a) să fie loial şi devotat naţiunii române, statului român şi forţelor armate ale României;

            b) să respecte jurământul militar şi să apere valorile democraţiei constituţionale;

c) să îndeplinească cu profesionalism misiunile încredinţate, atât pe teritoriul statului român, cât şi în afara acestuia, chiar cu preţul vieţii;

d) să acţioneze cu competenţă şi responsabilitate pentru realizarea securităţii naţionale, apărarea şi promovarea intereselor României;

e) să preţuiască simbolurile naţionale şi drapelul de luptă, onoarea şi tradiţiile instituţiei militare, ale armei/serviciului şi structurii din care face parte;

f) să poarte cu demnitate uniforma militară;

 g) să respecte gradul şi ierarhia militară;

h) să execute întocmai şi la timp ordinele comandanţilor şi şefilor ierarhici;

i) să-şi perfecţioneze pregătirea militară şi de specialitate, să asigure instruirea şi pregătirea temeinică a subordonaţilor;

j) să respecte drepturile şi demnitatea celorlalţi militari;

k) să acţioneze pentru întreţinerea şi menţinerea în stare de operativitate a tehnicii şi armamentului, precum şi pentru utilizarea şi administrarea eficientă a celorlalte bunuri din dotare;

            l) să respecte dispoziţiile actelor normative în materia protecţiei informaţiilor clasificate, precum şi secretul profesional al activităţilor, potrivit legii.

(2) Personalului militar în activitate îi este interzis să ordone şi să execute acte contrare legii. Neexecutarea unor astfel de ordine nu atrage răspunderea administrativă, disciplinară, civilă sau penală.

Art. 10. – (1) Personalul militar în activitate şi personalul militar în rezervă concentrat sau mobilizat are obligaţia să participe la misiuni şi operaţii pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, în funcţie de cerinţele forţelor armate şi interesele de securitate şi apărare ale statului român ori pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin convenţii şi tratate internaţionale.

(2) Personalul militar prevăzut la alin. (1) care participă la misiuni şi operaţii pe teritoriul statului român sau în afara acestuia sau la alte activităţi care se desfăşoară, potrivit legii, pe teritoriul altor state, are obligaţia de a respecta regulile de angajare, normele de ordine interioară şi cele specifice activităţii respective.

(3) Poate face excepţie, la cerere, de la prevederile alin. (1), personalul militar în activitate şi personalul militar în rezervă concentrat sau mobilizat, care se încadrează în una dintre următoarele situaţii:

a) formează o familie monoparentală;

b) este întreţinător unic de familie, al copilului/fratelui/părintelui;

c) unul sau ambii părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă, şi nu mai are alţi fraţi sau surori majori, apţi de muncă, ori mai are fraţi sau surori, dar aceştia nu pot contribui la întreţinerea părinţilor deoarece sunt elevi sau studenţi la învăţământ cu frecvenţă ori sunt invalizi de gradul I sau II ori aceştia execută o pedeapsă privativă de libertate;

d) soţul/soţia sau copilul aflaţi legal în întreţinere este grav bolnav/bolnavă, încadrat/încadrată în gradul I sau II de invaliditate;

e) ambii soţi sau mai mulţi fraţi ar urma să participe la misiune în aceeaşi perioadă şi nu îşi exprimă acordul în acest sens;

f) personalul militar de gen feminin se află în stare de graviditate sau beneficiază de drepturi pentru alimentarea şi îngrijirea copilului, potrivit legii;

g) în caz de calamităţi naturale care afectează proprietatea şi/sau familia militarului.

SECŢIUNEA a 2-a

Interzicerea şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi constituţionale

            Art. 11. – Personalului militar în activitate îi este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:

a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii alese;

            b) să candideze pentru a fi ales în administraţia publică, în Parlamentul României, Parlamentul European, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;

            c) să declare sau să participe la grevă;

            d) să participe la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic, cu excepţia activităţilor ce se desfăşoară în cadrul misiunilor ordonate;

e) să adere la organizaţii religioase sau de altă natură care, potrivit legii, sunt interzise sau cele care contravin normelor de păstrare a ordinii publice ori încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei militare;

f) să fie asociat unic sau administrator al regiilor autonome şi societăţilor comerciale, cu excepţia celui numit în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea sau coordonarea instituţiilor militare ori ale altor operatori economici unde statul este acţionar majoritar.

Art. 12. – (1) Personalului militar în activitate îi este restrânsă exercitarea următoarelor drepturi şi libertăţi:

            a) exprimarea opiniilor politice, în timpul serviciului sau în public;

            b) exprimarea în public a opiniilor contrare intereselor României sau forţelor armate;

c) prezentarea în public a unor informaţii în legătură cu serviciul, cu excepţia celor stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

d) înscrierea sau constituirea în asociaţii sau fundaţii cu caracter profesional, tehnic, ştiinţific, educativ, cultural, sportiv, recreativ, caritabil sau de altă natură, dacă activităţile specificate în statutul acestor organizaţii afectează exercitarea profesiei militare, au caracter sindical ori contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiilor militare;

            e) exercitarea altor activităţi care afectează ori contravin bunelor moravuri, valorilor şi normelor profesiei militare, demnităţii şi prestigiului ce decurg din statutul de militar;

            f) libera circulaţie în ţară şi în străinătate, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

            (2) Îndeplinirea oricăror funcţii sau ocupaţii, altele decât cele în care este încadrat, este interzisă, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

            (3) La instituirea stării de asediu sau de urgenţă, precum şi la declararea stării de mobilizare şi a stării de război, concediile de odihnă, de odihnă suplimentare, de recuperare a capacităţii de muncă, fără plată, de studii şi paternale, vacanţele, permisiile şi învoirile se suspendă. La instituirea stării de asediu, la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, personalul în activitate trebuie să se prezinte în cel mai scurt timp la unitate/serviciu, iar cel în rezervă conform datelor din ordinul de chemare. Fac excepţie militarii aflaţi în concedii medicale sau care sunt internaţi în spitale.

(4) La declararea stării de război, a stării de mobilizare, precum şi la instituirea stării de asediu, personalul militar în activitate şi cel în rezervă chemat conform datelor din ordinul de chemare, încetează exercitarea altor funcţii sau ocupaţii.

 (5) Pe timpul stării de război, al stării de mobilizare, precum şi la instituirea stării de asediu personalului militar în activitate sau în rezervă, concentrat sau mobilizat, i se pot acorda permisii şi concedii, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

           

 

SECŢIUNEA a 3 - a

Drepturi

Art. 13. – Interzicerea şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi constituţionale şi obligativitatea îndeplinirii misiunilor încredinţate până la sacrificiul vieţii se compensează financiar prin acordarea unei bonificaţii lunare de fidelitate pentru fiecare an de activitate în instituţii militare, de la numirea în prima funcţie, de 1 % din solda funcţiei de bază, care se acordă în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

Art. 14. – (1) Stabilirea drepturilor personalului militar se face ţinându-se seama de complexitatea, răspunderea şi riscurile serviciului militar, de pregătirea şi competenţa profesională, de volumul şi de natura activităţilor desfăşurate, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege, de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce îi revin, potrivit jurământului militar.

(2) Personalul militar în activitate are dreptul la soldă lunară şi alte drepturi în bani şi în natură, stabilite potrivit reglementărilor legale.

Art. 15. – (1) Personalul militar în activitate beneficiază şi de următoarele drepturi:

            a) concedii de odihnă, de odihnă suplimentare, de studii, de recuperare a capacităţii de muncă şi medicale, plătite, ale căror durate şi reguli de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului; pentru perioada concediilor, personalul militar beneficiază de solda lunară avută la data acordării concediului;

b) vacanţe, în locul concediilor de odihnă, în cazul în care urmează cursurile cu frecvenţă ale instituţiilor militare de învăţământ superior şi postliceal, cu durata mai mare de 1 an, conform planurilor de învăţământ ale instituţiilor respective şi ordinului conducătorului instituţiei militare;

            c) concediu şi indemnizaţie pentru creşterea şi/sau îngrijirea copilului şi concediu paternal, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare; femeile au dreptul la concediu de maternitate şi beneficiază de pauze pentru alimentarea şi îngrijirea copilului, precum şi de alte drepturi prevăzute de lege pentru femeile salariate din administraţia publică;

d) concedii fără plată, pe durată determinată, în timp de pace, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de prezentul statut;

            e) învoiri şi permisii ale căror durate nu se scad din durata concediului de odihnă sau a concediului de odihnă suplimentar, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

            f) asistenţă medicală, psihologică şi religioasă, asigurări de viaţă şi sănătate, pentru acţiuni în legătură cu serviciul, tratament în ţară sau în străinătate, medicamente, dispozitive medicale, gratuite; cheltuielile ce decurg din aplicarea acestor măsuri se suportă, potrivit legii şi în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

            g) despăgubiri pentru distrugerea sau deteriorarea bunurilor personale, pentru acţiuni în legătură cu serviciul, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

h) echipament şi hrană, gratuit, conform reglementărilor legale;

            i) transport gratuit sau decontarea cheltuielilor de transport pentru deplasarea la şi de la locul de muncă ori la familie când îşi desfăşoară activitatea în altă localitate decât cea de domiciliu, pentru deplasarea personală şi a familiei şi pentru transportul bunurilor la schimbarea locului de muncă în altă localitate, precum şi pentru efectuarea concediului de odihnă, de recuperare a capacităţii de muncă sau a vacanţei pe teritoriul naţional,  în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

            j) acordarea de către instituţia militară a sumelor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice în relaţiile cu terţii, pentru fapte săvârşite în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului acesteia;

            k) înlesniri în folosirea, împreună cu familia, a centrelor de refacere a capacităţii de muncă, a sanatoriilor, căminelor militare, amenajărilor culturale, recreative şi sportive, a creşelor, grădiniţelor şi şcolilor, precum şi a altor asemenea facilităţi aflate în patrimoniul instituţiei militare, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului acesteia;

            l) participarea la diferite forme de învăţământ militar sau civil, în ţară şi în străinătate, precum şi la diferite programe de formare continuă a adulţilor, conform legii şi în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

            m) recuperarea timpului lucrat peste durata normală de lucru, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare,  sau plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru, în condiţiile legii;

            n) acordarea unei prime de concediu sau vacanţă, după caz, egală cu solda funcţiei de bază din luna anterioară, la plecarea în concediul de odihnă sau vacanţă, o singură dată pe an, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

            o) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, potrivit reglementărilor legale;

p) accesul la produse de informare publică internă gratuite, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

r) decontarea de către instituţia militară a sumelor necesare pentru înscrierea în colegii sau asociaţii profesionale, a cotizaţiilor periodice, dacă înscrierea şi plata cotizaţiilor periodice sunt obligatorii potrivit legii de organizare şi funcţionare a profesiilor respective, pentru exercitarea funcţiilor pe care sunt încadraţi.

            (2) Personalul militar în activitate beneficiază de o majorare salarială în funcţie de eşalon, diferenţiată în raport cu nivelul ierarhic al structurilor militare în care îşi desfăşoară activitatea, cuprinsă între 5 şi 25% din solda funcţiei de bază, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

            (3) Personalul militar în activitate care participă la acţiuni militare, misiuni de luptă sau la alte activităţi de natură să-i pună în pericol viaţa şi integritatea fizică şi psihică beneficiază de drepturi specifice, în raport cu potenţialul de risc, în condiţiile şi cuantumurile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

            (4) Pentru restrângerea dreptului la liberă exprimare publică şi pentru păstrarea cu stricteţe a confidenţialităţii în legătură cu exercitarea profesiei militare, personalul militar în activitate beneficiază de o compensaţie financiară lunară în cuantum de 15% din solda funcţiei de bază.

Art. 16. – (1) Personalul militar în activitate care a fost încadrat intr-un grad de invaliditate ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român are dreptul la o pensie de invaliditate egală cu solda funcţiei de bază avută la data respectivă. Personalul militar poate opta pentru pensia din sistemul public de pensii.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) sau urmaşii acestuia, după caz, beneficiază de despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces, potrivit reglementărilor în vigoare. Despăgubirile se suportă din bugetul instituţiei militare.

Art. 17. – (1) Membrii familiei personalului militar în activitate beneficiază de următoarele drepturi:

            a) asistenţă medicală, psihologică şi religioasă, precum şi medicamente, asigurate gratuit în reţelele sanitare, respectiv de specialitate, ale instituţiilor militare sau în alte reţele sanitare, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

            b) indemnizaţie lunară, asimilată veniturilor de natură salarială, pentru soţiile sau soţii care sunt încadrate/încadraţi în muncă şi întrerup activitatea pentru a-şi urma soţul sau soţia, la schimbarea locului de muncă în altă localitate sau la finalizarea misiunii permanente în străinătate, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

c) pensie de urmaş şi ajutor de deces, potrivit legii, precum şi un ajutor suplimentar pentru decesul personalului militar în activitate, suportat din bugetul instituţiei militare, în cuantum de două solde lunare;

            d) înmatricularea fără concurs sau transferul, în licee/colegii militare, instituţii militare de învăţământ care formează ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri sau în cadrul programelor de formare a soldaţilor/gradaţilor, la cerere, a copiilor personalului militar decedat, clasat inapt pentru serviciul militar ori rănit sau devenit invalid, în timpul şi din cauza serviciului militar, pe baza unui test de aptitudini, potrivit normelor aprobate prin ordin al conducătorului instituţiei militare, astfel încât, în situaţia transferului, elevul/studentul/ cursantul să urmeze minim două treimi din programul de învăţământ/formare profesională.

            (2) Copiii aflaţi în întreţinerea personalului militar decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii/îmbolnăvirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi soţul sau soţia acestuia pot fi numiţi, la cerere, în funcţii militare ori angajaţi ca personal contractual, fără examen sau concurs, dacă îndeplinesc condiţiile legale.

            (3) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) se acordă începând cu data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu ale soţiei/soţului, respectiv de la data finalizării misiunii permanente în străinătate de către personalul militar în activitate, până la o nouă angajare sau numire în funcţie, dar nu mai mult de 12 luni, şi reprezintă 50% din solda funcţiei de bază a personalului militar.

            (4) De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1) lit. b) beneficiază şi soţiile sau soţii care, la data schimbării locului de muncă al personalului militar în activitate în altă localitate, erau înscrişi ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, dar nu mai mult de 12 luni de la expirarea, potrivit legii, a termenului de plată a indemnizaţiei de şomaj.

(5) În lipsa soţiei/soţului, ajutorul suplimentar prevăzut la alin. (1) lit. c) se acordă copiilor, părinţilor ori altor rude ale acestuia sau persoane care fac dovada suportării cheltuielilor de înmormântare.

(6) Urmaşii personalului militar, în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului  sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu solda funcţiei de bază avută la data decesului. Urmaşii personalului militar în rezervă pot opta pentru pensia din sistemul public de pensii.

(7) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al persoanelor aflate în întreţinerea sa, aceştia vor beneficia de pensie de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (6).

            Art. 18. – Personalul militar în activitate trimis în misiuni permanente în străinătate, potrivit legii, beneficiază de toate drepturile prevăzute pentru personalul trimis în misiune permanentă de către Ministerul Afacerilor Externe.

            Art. 19. – (1) Personalul militar în activitate poate beneficia de servicii de pregătire profesională sau refacere a capacităţii de muncă ori de sprijin în desfăşurarea altor activităţi în legătură cu serviciul militar, puse la dispoziţie de către asociaţii sau fundaţii, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

            (2) Personalul militar în activitate şi rezerviştii, precum şi membrii de familie ai acestora pot beneficia de protecţia persoanei şi a bunurilor din partea instituţiilor specializate ale statului, faţă de ameninţările sau violenţele la care sunt expuşi, ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în condiţiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor militare.

SECŢIUNEA a 4 - a

Recompense şi sancţiuni disciplinare

            Art. 20. – Personalului militar în activitate îi pot fi acordate următoarele recompense:

            a) înaintarea în gradul următor, în mod excepţional, pentru fapte de eroism şi acte exemplare de curaj, săvârşite pe timpul acţiunilor militare, precum şi pentru rezultate deosebite în îndeplinirea misiunilor încredinţate, atât în timp de pace cât şi de război; pentru sacrificiul vieţii în astfel de condiţii, soldaţilor, gradaţilor, subofiţerilor şi maiştrilor militari li se poate acorda post-mortem, gradul de sublocotenent/aspirant, iar ofiţerii pot fi înaintaţi în gradul următor;

            b) înaintarea în gradul următor, înainte de termen, în condiţiile prevăzute la art. 68;

            c) conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, pentru acte de eroism şi curaj în executarea misiunilor încredinţate, precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;

            d) conferirea de medalii, ordine şi semne onorifice pentru vechimea în activitate şi rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională;

            e) alte recompense morale, financiare şi materiale, pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare; recompensele financiare se acordă în condiţiile prevăzute de lege pentru premierea personalului plătit din fonduri publice.

            Art. 21. – (1) Pentru abateri de la regulile de disciplină şi conduită militară, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor şi atribuţiilor de serviciu, nerespectarea dispoziţiilor art. 11 şi 12, precum şi a interdicţiilor şi incompatibilităţilor prevăzute de lege, personalului militar în activitate i se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare:

a) avertisment;

b) mustrare scrisă;

c) amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1 sau 2 ani;

d) retrogradare în funcţie;

e) trecerea în rezervă.

            (2) Pentru aceeaşi abatere nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară.

            (3) Abaterile de la disciplina militară se sancţionează numai dacă s-a luat la cunoştinţă despre acestea în termen de 2 ani de la data săvârşirii.

            (4) În cazul în care fapta personalului militar a fost sesizată ca abatere disciplinară şi ca infracţiune, procedura disciplinară se suspendă până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau până la data la care instanţa judecătorească dispune definitiv achitarea sau încetarea procesului penal.

(5) Sub sancţiunea nulităţii absolute, următoarele sancţiuni disciplinare nu se pot aplica înainte de desfăşurarea unei cercetări prealabile şi a analizării faptelor săvârşite de personalul militar respectiv de către consiliul de onoare: amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1 sau 2 ani, retrogradare în funcţie, trecerea în rezervă. În Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale,  sancţiunile disciplinare prevăzute la alin.(1) lit. c) şi d) nu se pot aplica înainte de desfăşurarea unei cercetări prealabile, iar cea prevăzută la alin. (1) lit. e) se aplică în urma unei cercetări prealabile şi a analizării faptelor săvârşite de personalul militar de către consiliul de onoare.

            (6) Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor specifice calităţii de militar, care nu au legătură cu exerciţiul funcţiei judiciare, precum şi pentru fapte care aduc atingere onoarei sau demnităţii militare, poate fi angajată numai potrivit dispoziţiilor legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Odată cu aplicarea sancţiunii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate propune ministrului apărării naţionale trecerea în rezervă. În acest caz, în termen de 15 zile de la comunicarea ordinului de trecere în rezervă, judecătorii şi procurorii vor fi transferaţi la instanţe şi parchete civile de grad egal, ţinându-se seama, în funcţie de nevoile de încadrare şi de posturile disponibile, de opţiunile exprimate.

            Art. 22. – (1) Personalul militar în activitate răspunde individual pentru faptele şi actele proprii sancţionate de lege, săvârşite atât în exercitarea atribuţiilor de serviciu ori în legătură cu acesta, cât şi în afara serviciului.

(2) Pentru apărarea onoarei personalului militar în activitate, evitarea abuzurilor, cercetarea abaterilor disciplinare grave sau a altor fapte de aceeaşi natură săvârşite de acesta, în cadrul instituţiilor militare se înfiinţează şi funcţionează consilii de onoare.

            Art. 23. – Modul de acordare a recompenselor şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare se stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

CAPITOLUL III

PROVENIENŢA PERSONALULUI MILITAR

SECŢIUNEA 1

Provenienţa personalului militar în activitate

            Art. 24. – (1) Ofiţerii în activitate provin din:

            a) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, din ţară;

            b) absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ din străinătate pentru formarea ofiţerilor, trimişi la studii de către instituţia militară;

            c) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior, recrutaţi şi trimişi la studii de către instituţia militară;

            d) ofiţeri în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare pentru a fi chemaţi sau rechemaţi în activitate, potrivit nevoilor forţelor armate;

            e) maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai studiilor universitare militare de licenţă, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

            f) maiştri militari şi subofiţeri în activitate, absolvenţi cu diplomă de master ai studiilor civile de master, cu profil corespunzător specialităţilor, potrivit nevoilor instituţiei militare, care îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

            g) maiştri militari şi subofiţeri care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri în structurile militare aflate în zona acţiunilor militare;

            h) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai studiilor universitare de licenţă şi cu diplomă de master ai studiilor universitare de master în domenii de studii corespunzătoare specialităţilor militare pentru care instituţia militară nu dispune de capacităţi proprii de formare şi de dezvoltare profesională, precum şi ai cursului de formare a ofiţerilor în activitate, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

i) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai studiilor universitare de licenţă şi cu diplomă de master ai studiilor universitare de master, potrivit nevoilor instituţiei militare, care îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare pentru a fi chemaţi în activitate; magistraţilor chemaţi sau rechemaţi în activitate în vederea transferului la instanţele militare sau la parchetele militare li se revocă ordinul de chemare sau rechemare în activitate, în situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii nu aprobă transferul acestora, iar hotărârea rămâne definitivă; până la data la care operează efectiv transferul în funcţia de judecător militar sau de procuror militar efectele ordinului de chemare sau de rechemare în activitate sunt suspendate de drept în privinţa drepturilor şi obligaţiilor specifice calităţii de ofiţer în activitate.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c), e), g) şi h) li se acordă gradul de sublocotenent, respectiv aspirant.

(3) Ofiţerii prevăzuţi la alin. (1) lit. d) îşi păstrează gradele avute în rezervă sau li se acordă grade în condiţiile prevăzute la art. 78 alin. (2).

(4) Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. f) şi i) li se acordă grade în funcţie de vârstă, pregătirea şi experienţa profesională, corespunzător stagiilor minime în grad prevăzute de prezentul statut.

(5) Chemarea sau rechemarea în activitate a judecătorilor sau a procurorilor în vederea transferului la instanţele militare sau la parchetele militare se dispune de ministrul apărării naţionale la propunerea Direcţiei Instanţelor Militare sau după caz, a Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după efectuarea verificărilor necesare dobândirii calităţii de ofiţer în activitate.  Procedura de chemare sau rechemare se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, la propunerea Direcţiei instanţelor militare şi a  Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

            Art. 25. – (1) Maiştrii militari în activitate provin din:

            a) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de învăţământ postliceal pentru formarea maiştrilor militari;

            b) maiştri militari în rezervă care, au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare în vederea chemării sau rechemării în activitate, potrivit nevoilor forţelor armate, pentru armele, domeniile, serviciile şi specialităţile militare pentru care instituţia militară nu dispune de capacităţi proprii de formare şi de dezvoltare profesională;

c) subofiţeri în activitate, absolvenţi cel puţin ai studiilor postliceale corespunzătoare armelor, serviciilor şi specialităţilor militare, care au vârsta de cel mult 45 de ani împliniţi, potrivit nevoilor forţelor armate.

            (2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. a) li se acordă gradul de maistru militar clasa a V-a.

            (3) Maiştrii militari prevăzuţi la alin. (1) lit. b) îşi păstrează gradele avute în rezervă sau li se acordă grade în condiţiile prevăzute la art. 78 alin. (2).

(4) Subofiţerilor prevăzuţi la alin. (1) lit. c) li se acordă gradul de maistru militar corespunzător gradului de subofiţer deţinut.

            Art. 26. – (1) Subofiţerii în activitate provin din:

            a) absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ postliceal pentru formarea subofiţerilor;

            b) soldaţi şi gradaţi în activitate care au vârsta de cel mult 40 de ani împliniţi, absolvenţi cel puţin ai studiilor liceale cu diplomă de bacalaureat, au fost selecţionaţi să urmeze şi au absolvit studii postliceale militare de formare a subofiţerilor în activitate, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

            c) subofiţeri în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare în vederea chemării sau rechemării în activitate, potrivit nevoilor forţelor armate, pentru armele, domeniile, serviciile şi specialităţile militare pentru care instituţia militară nu dispune de capacităţi proprii de formare şi de dezvoltare profesională;

            d) soldaţi şi gradaţi cu cel puţin 4 ani de vechime în activitate în instituţia militară sau persoane, care au vârsta de cel mult 40 de ani împliniţi, sunt absolvenţi cel puţin ai studiilor civile postliceale, au fost selecţionaţi să urmeze şi au absolvit cursul de formare a subofiţerilor în activitate, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

e) gradaţi care, în timp de război, îndeplinesc cu rezultate bune, cel puţin 3 luni, funcţii prevăzute a fi încadrate cu subofiţeri în structurile militare aflate în zona acţiunilor militare;

f) absolvenţi ai studiilor liceale cu diplomă de bacalaureat care au obţinut calificări corespunzătoare, potrivit nevoilor instituţiei militare şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare pentru a fi chemaţi în activitate.

            (2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d) şi e) li se acordă gradul de sergent.

(3) Subofiţerii prevăzuţi la alin. (1) lit. c) îşi păstrează gradele avute în rezervă sau li se acordă grade în condiţiile prevăzute la art. 78 alin. (2).

(4) Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. f) li se acordă grade în funcţie de vârstă, pregătirea şi experienţa profesională, corespunzător stagiilor minime în grad prevăzute de prezentul statut.

            Art. 27. – (1) Soldaţii în activitate provin din absolvenţi cel puţin ai învăţământului general obligatoriu care au vârsta de cel mult 35 de ani împliniţi şi au finalizat programul de formare, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

(2) În funcţie de nevoile instituţiei militare, soldaţii şi gradaţii trecuţi în rezervă din motive neimputabile acestora, care au vârsta de cel mult 40 de ani împliniţi, pot fi rechemaţi în activitate dacă s-au aflat în rezervă mai puţin de 4 ani neîntrerupt, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

(3) Prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (1), provenienţa soldaţilor în activitate în condiţiile alin. (1) şi rechemarea în activitate a soldaţilor şi gradaţilor în rezervă, în condiţiile alin. (2), poate fi condiţionată de acordul scris al celor în cauză privind renunţarea la gradele dobândite anterior în activitate sau în rezervă şi deţinute ca gradat rezervist.

Art. 28. – (1) Ofiţerii în activitate care urmează, în interesul instituţiei, studii universitare militare de master şi de doctorat la forma de învăţământ cu frecvenţă beneficiază de drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare.

(2) Maiştrii militari şi subofiţerii în activitate care urmează studii universitare militare de licenţă cu frecvenţă beneficiază de solda de funcţie la nivel maxim al funcţiei de bază corespunzătoare gradului deţinut, pentru studii medii.

(3) Soldaţii şi gradaţii care urmează studii postliceale militare cu frecvenţă de formare a subofiţerilor în activitate beneficiază de solda funcţiei de bază corespunzătoare gradului deţinut.

(4) Persoanele care urmează programul de instruire pentru formarea soldaţilor şi gradaţilor beneficiază gratuit de hrană, echipament şi materiale de întreţinere. În această perioadă beneficiază de o indemnizaţie lunară egală cu 50% din solda funcţiei de bază a unui soldat în activitate.

SECŢIUNEA a 2-a

Provenienţa personalului militar în rezervă şi în retragere

Art. 29. – (1) Ofiţerii în rezervă provin din:

a) ofiţeri în activitate trecuţi în rezervă;

b) persoane care au absolvit cel puţin studii universitare de licenţă, au îndeplinit serviciul militar şi au dobândit gradul de ofiţer în rezervă;

c) absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a altor beneficiari, în raport cu nevoile forţelor armate;

d) maiştri militari şi subofiţeri în rezervă, care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri în structurile militare aflate în zona acţiunilor militare;

e) absolvenţi ai studiilor universitare de licenţă, cu profil corespunzător specialităţilor militare deficitare ale forţelor armate, care au vârsta de cel mult 35 de ani şi consimt să îndeplinească serviciul militar în rezervă în baza unui contract;

f) ofiţeri rezervişti voluntari care nu se mai află în relaţii contractuale cu instituţia militară.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b) – e) li se acordă gradul de sublocotenent, respectiv aspirant.

Art. 30. – (1) Maiştrii militari în rezervă provin din:

a) maiştri militari în activitate trecuţi în rezervă;

b) persoane care au absolvit cel puţin studii postliceale, au îndeplinit serviciul militar şi au dobândit gradul de maistru militar în rezervă;

c) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea maiştrilor militari, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a altor beneficiari, în raport cu nevoile forţelor armate;

d) absolvenţi ai studiilor postliceale, cu profil corespunzător specialităţilor militare deficitare forţelor armate, care au vârsta de cel mult 45 de ani şi consimt să îndeplinească serviciul militar în rezervă în baza unui contract;

e) maiştri militari rezervişti voluntari care nu se mai află în relaţii contractuale cu instituţia militară.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b) – d) li se acordă gradul de maistru militar clasa a V-a.

Art. 31. – (1) Subofiţerii în rezervă provin din:

a) subofiţeri în activitate trecuţi în rezervă;

b) persoane care au absolvit cel puţin studii liceale cu diplomă de bacalaureat, au îndeplinit serviciul militar şi au dobândit gradul de subofiţer în rezervă;

c) studenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor care au promovat cel puţin anul II de studii, în situaţia în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar; nu se acordă gradul de subofiţer studenţilor exmatriculaţi;

d) gradaţi în rezervă, absolvenţi cel puţin ai studiilor liceale cu diplomă de bacalaureat care, în urma unei concentrări de instrucţie, au fost calificaţi în specialităţi militare necesare forţelor armate, pentru funcţii de subofiţeri;

e) gradaţi care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri sau subofiţeri, în structurile militare aflate în zona acţiunilor militare;

f) absolvenţi ai studiilor liceale cu diplomă de bacalaureat, cu profil corespunzător specialităţilor militare deficitare forţelor armate, care au vârsta de cel mult 45 de ani şi consimt să îndeplinească serviciul militar în rezervă în baza unui contract;

g) subofiţeri rezervişti voluntari care nu se mai află în relaţii contractuale cu instituţia militară.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b) – f) li se acordă gradul de sergent.

Art. 32. – (1) Soldaţii şi gradaţii în rezervă provin din:

a) soldaţi sau gradaţi în activitate trecuţi în rezervă;

b) persoane care au îndeplinit serviciul militar şi au dobândit grad militar în rezervă;

c) studenţi şi elevi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, respectiv a maiştrilor militari şi subofiţerilor care au promovat cel puţin anul I de studii, dacă durata studiilor este mai mare de 1 an, în situaţia în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar;

d) soldaţi şi gradaţi rezervişti voluntari care nu se mai află în relaţii contractuale cu instituţia militară.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b) li se acordă gradul de soldat, iar studenţii şi elevii prevăzuţi la alin. (1) lit. c) îşi păstrează gradele dobândite având această calitate.

Art. 33. – Personalul militar în retragere provine din:

a) personal militar în activitate sau în rezervă, la împlinirea limitei de vârstă pentru clasa a III-a de evidenţă în rezervă, prevăzută de prezentul statut;

b) personal militar în activitate sau în rezervă, clasat de către comisiile de expertiză medico-militară „inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenţă”.

CAPITOLUL IV

FORMAREA PERSONALULUI MILITAR

              Art. 34. – Formarea profesională a persoanelor prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a) – c), e) şi h) se realizează prin parcurgerea şi finalizarea uneia din următoarele forme de învăţământ:

              a) studiilor universitare cu diplomă de licenţă sau similare acesteia, în instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională;

              b) studiilor de formare a ofiţerilor în instituţiile militare din străinătate, cu diplomă de studii echivalente celor prevăzute la lit. a);

              c) cursului de formare a ofiţerilor în activitate, cu certificat de absolvire, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

              Art. 35. – Formarea continuă a persoanelor prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. d) şi i) se poate realiza pe etape şi module de pregătire în instituţii de învăţământ şi/sau centre de pregătire proprii sau externe, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

              Art. 36. – Formarea profesională a persoanelor prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a) se realizează prin parcurgerea şi finalizarea studiilor pentru formarea maiştrilor militari, organizate în instituţiile militare de învăţământ postliceal acreditate, potrivit legii.

              Art. 37. – (1) Formarea profesională a persoanelor prevăzute la art. 26 lit. a), b) şi d) se realizează prin parcurgerea şi finalizarea uneia din următoarele forme de învăţământ:

              a) studiilor pentru formarea subofiţerilor, cu diplomă de absolvire, organizate în instituţiile militare de învăţământ postliceal acreditate, potrivit legii;

              b) cursului de formare a subofiţerilor în activitate, cu certificat de absolvire, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

              (2) Formarea continuă a persoanelor prevăzute la art. 26 lit. c) şi f) se poate realiza pe etape şi module de pregătire în instituţii de învăţământ şi/sau centre de pregătire proprii sau externe, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

              Art. 38. – Formarea profesională a soldaţilor în activitate se realizează prin parcurgerea şi finalizarea, cu certificat de absolvire, a programului de formare prevăzut la art. 27 alin. (1).

              Art. 39. – Formarea rezerviştilor voluntari se realizează prin parcurgerea şi finalizarea programului de pregătire militară, potrivit legii.

Art. 40. – Persoanele care optează pentru a urma studii şi programe de formare a personalului militar în activitate efectuează examinarea psihologică şi medicală, gratuit, în cadrul structurilor specializate, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

              Art. 41. – (1) Persoanele care urmează să devină ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în activitate, în condiţiile prevăzute la art. 34 lit. a) şi b), art. 36 şi art. 37 alin. (1) lit. a) încheie un angajament, prin care se obligă să îşi desfăşoare activitatea în cadrul instituţiei militare o anumită perioadă de la acordarea primului grad şi numirea în prima funcţie, iar în situaţia încetării raporturilor de serviciu din iniţiativa sau din motive imputabile lor înainte de finalizarea acesteia, să restituie contravaloarea cheltuielilor de întreţinere şi de instruire suportate de instituţia militară pe timpul formării profesionale, proporţional cu perioada din angajament rămasă neexecutată.

(2) Durata angajamentului, dacă legea specială nu prevede altfel, este de:

a) 8 ani pentru ofiţeri;

b) 6 ani pentru maiştri militari;

c) 5 ani pentru subofiţeri.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), durata angajamentului se stabileşte astfel:

a) ofiţerii de aviaţie naviganţi încheie un angajament cu o durată mai mare cu 4 ani;

b) ofiţerii medici, medici dentişti şi farmacişti încheie un angajament a cărei durată se prelungeşte cu numărul de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidenţiat;

c) personalul de marină încheie un angajament cu o durată mai mare cu 2 ani.

(4) Persoanele care urmează să devină ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi în activitate în condiţiile prevăzute la art. 34 lit. c), art. 37 alin. (1) lit. b) şi art. 38, precum şi persoanele prevăzute la art. 35 şi art. 37 alin. (2) încheie un angajament/contract de şcolarizare, prin care se obligă să îşi desfăşoare activitatea în cadrul instituţiei militare o perioadă stabilită prin ordin al conducătorului instituţiei militare, de la acordarea gradului şi numirea în prima funcţie corespunzătoare acestuia, iar în situaţia încetării raporturilor de serviciu din iniţiativa sau din motive imputabile lor înainte de finalizarea acesteia, să restituie contravaloarea cheltuielilor de întreţinere şi de instruire pe timpul formării, proporţional cu perioada din angajament rămasă neexecutată.

(5) Încheierea angajamentului prevăzut la alin. (1) şi alin. (4) este obligatorie pentru înmatriculare. În situaţia încetării participării la studiile şi programele de formare a personalului militar în activitate din iniţiativa sau din motive imputabile persoanelor în cauză, acestea suportă contravaloarea cheltuielilor de întreţinere şi de instruire aferente perioadei de formare.

(6) Prin cheltuieli de întreţinere şi de instruire aferente perioadei de formare, în sensul prezentei legi se înţelege drepturile băneşti şi în natură primite pe timpul perioadei de formare, precum şi cota parte aferentă întreţinerii şi instruirii studentului, elevului sau cursantului, din cheltuielile instituţiei militare, pentru:

a) asigurarea cazării şi folosinţei spaţiilor de pregătire;

b) asigurarea transportului;

c) uzura/consumarea bunurilor materiale utilizate în procesul de învăţământ şi instruire;

d) formarea specifică activităţii de informaţii.

        (7) Normele privind încheierea angajamentului, calcularea şi restituirea cheltuielilor de întreţinere şi de instruire, aferente perioadei de formare, de către personalul militar se stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

CAPITOLUL V

RAPORTURI DE SERVICIU

SECŢIUNEA 1

Stabilirea raporturilor de serviciu

Art. 42. – (1) Raporturile de serviciu ale personalului militar în activitate se nasc odată cu acordarea primului grad şi se exercită în baza ordinului de numire în funcţie, pe durată nedeterminată.

(2) Raporturile de serviciu ale personalului militar din Ministerul Apărării Naţionale pot avea şi durată determinată, de 4 ani, cu posibilitatea înnoirii sau reînnoirii succesive, în cazul personalului militar provenit în condiţiile prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. d), f), h) şi i), art. 25 alin. (1) lit. b), art. 26 alin. (1) lit. c), d) şi f) şi art. 27, potrivit ordinului ministrului.

(3) Limita de vârstă până la care personalul militar poate fi menţinut în activitate este:

a) vârsta standard de pensionare prevăzută de lege în cazul ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor;

b) 50 de ani, în cazul soldaţilor şi gradaţilor.

 (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) lit. a), până la uniformizarea vârstei standard de pensionare, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii pot fi menţinuţi în activitate până la împlinirea vârstei de 60 de ani, în funcţie de nevoile instituţiei militare, cu aprobarea anuală a conducătorului acesteia.

 (5) Generalii şi amiralii, cu excepţia celor din Ministerul Apărării Naţionale, sunt menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani sau sunt trecuţi în rezervă la cerere, în condiţiile prevederilor legale în vigoare.

 (6) Limitele de vârstă până la care generalii şi amiralii din Ministerul Apărării Naţionale pot fi menţinuţi în activitate sunt:

    a) 56 de ani, pentru general de brigadă cu o stea, respectiv general de flotilă aeriană cu o stea, pentru cei din arma aviaţie, şi contraamiral de flotilă cu o stea, pentru cei din arma marină;

    b) 57 de ani, pentru general-maior cu două stele, respectiv contraamiral cu două stele, pentru cei din arma marină;

    c) 58 de ani, pentru general-locotenent cu trei stele, respectiv viceamiral cu trei stele, pentru cei din arma marină;

    d) 59 de ani, pentru general cu patru stele, respectiv amiral cu patru stele, pentru cei din arma marină.

(7) În situaţia în care limitele de vârstă prevăzute la alin. (6) sunt mai mici decât vârstele standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de lege în cazul ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor, generalii şi amiralii sunt menţinuţi în activitate până la vârsta standard de pensionare.

 (8) Cadrele militare, mai puţin cele din Ministerul Apărării Naţionale, din specialităţile militare/domeniile deficitare pot fi menţinute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în funcţie de nevoile instituţiei militare la solicitarea acestora, cu aprobarea anuală a conducătorului acesteia.

(9) Ofiţerii medici şi medici dentişti pot fi menţinuţi în activitate, după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută la alin. (3) lit. a) până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în funcţie de nevoile instituţiei militare, cu aprobarea anuală a conducătorului acesteia.

(10) Pentru îndeplinirea obligaţiilor militare în serviciul naţiunii, personalul militar ale cărui raporturi de serviciu încetează ca urmare a trecerii în rezervă sau direct în retragere în condiţiile prevăzute la art. 83 alin. (1) lit. a) – f), din motive neimputabile acestuia, beneficiază de sprijin cu destinaţie specială, egal cu o soldă lunară din ultima lună de activitate, pentru fiecare an cât s-a aflat în serviciul militar în activitate, dar nu mai mult de 20 de solde lunare.

(11) Personalul militar trecut în rezervă sau direct în retragere cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la 60 de ani, şi de o sumă egală cu două solde lunare din ultima lună de activitate.

(12) Prevederile alin. (8) şi (9) se aplică în mod corespunzător şi în cazul personalului militar decedat în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiilor de pensionare. De sumele respective beneficiază soţia sau soţul supravieţuitor ori copii, iar în lipsa acestora, părinţii personalului decedat.

Art. 43. – (1) Cu 6 luni înainte de încetarea raporturilor de serviciu, prevăzute la art. 42 alin. (2), părţile sunt obligate să se încunoştinţeze reciproc asupra intenţiei de reînnoire a acestora.

(2) Normele privind stabilirea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu şi conţinutul acestora se reglementează prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

SECŢIUNEA a 2-a

Modificarea raporturilor de serviciu

           

Art. 44. – Raporturile de serviciu ale personalului militar în activitate pot fi modificate prin trimitere în misiune, detaşare, mutare/schimbare din funcţie, punere la dispoziţie, împuternicire sau desemnare pentru îndeplinirea atribuţiilor altei funcţii, în condiţiile prezentei legi.

Art. 45. – Modificarea raporturilor de serviciu se realizează prin act administrativ individual emis potrivit competenţelor şi procedurilor, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

PARAGRAFUL 1

Trimiterea în misiune

            Art. 46. – (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul militar în activitate poate fi trimis să execute misiuni în afara structurii militare în care este numit şi în interesul structurii respective, în ţară sau în străinătate, prin ordin al comandantului/şefului acesteia.

            (2) În situaţia executării unor misiuni în interesul unor structuri militare ierarhic superioare, ordinul se emite de către comandantul/şeful acestora.

            (3) Personalul militar beneficiază, pe timpul trimiterii în misiune, în ţară, în afara localităţii unde îşi exercită atribuţiile funcţiei în care este numit, de drepturile prevăzute de reglementările referitoare la delegare/detaşare pentru personalul bugetar.

            (4) Personalul militar trimis în misiuni în străinătate beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege.

           

PARAGRAFUL AL 2-LEA

Detaşarea

Art. 47. – (1) Personalul militar în activitate poate fi detaşat în cadrul aceleiaşi instituţii militare sau în afara acesteia, în ţară sau în străinătate, în vederea:

a) exercitării atribuţiilor unei alte funcţii;

b) participării la diferite forme de dezvoltare profesională;

c) desfăşurării unor activităţi.

(2) Detaşarea poate avea o durată de până la un an şi poate fi prelungită cu cel mult un an.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), durata detaşării:

a) se stabileşte potrivit cerinţelor instituţiilor şi organismelor Uniunii Europene, pentru personalul detaşat în calitate de expert naţional în cadrul acestora;

b) este nedeterminată, pentru personalul încadrat în funcţii prevăzute în state de organizare specifice structurilor de specialitate ale autorităţilor publice şi detaşat la aceste structuri.

Art. 48. – (1) Pe timpul detaşării în afara instituţiei militare, personalul militar în activitate are îndatoririle şi drepturile ce decurg din această calitate, precum şi, după caz, obligaţia de a participa la pregătirea militară în cadrul instituţiei militare.

(2) Pe timpul detaşării, personalul militar în activitate rămâne încadrat în funcţie şi beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care este detaşat. În cazul în care drepturile avute anterior detaşării sunt mai mari, personalul militar detaşat beneficiază de acestea.

(3) În situaţia în care interesele instituţiei militare o impun, se poate dispune încetarea detaşării personalului militar.

PARAGRAFUL AL 3-LEA

Mutarea

Art. 49. - Personalul militar în activitate poate fi mutat în cadrul aceleiaşi unităţi sau în altă unitate/structură din cadrul aceleiaşi instituţii militare.  

PARAGRAFUL AL 4-LEA

Împuternicirea şi desemnarea

Art. 50. – (1) Personalul militar în activitate poate îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuţiile unei funcţii vacante, pentru o durată de până la 1 an, care poate fi prelungită cu cel mult 1 an.

(2) Personalul militar în activitate poate îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuţiile unei funcţii, al cărui titular lipseşte o perioadă mai mare de o lună, până la încetarea cauzei care a determinat vacantarea temporară a postului.

(3) Pe întreaga durată a împuternicirii, personalul militar are responsabilităţile şi competenţele specifice funcţiei ale cărei atribuţii este împuternicit să le îndeplinească.

(4) Personalul militar împuternicit beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care este împuternicit. În cazul în care drepturile avute anterior împuternicirii sunt mai mari, personalul militar împuternicit beneficiază de acestea.

(5) În Ministerul Apărării Naţionale, atribuţiile funcţiilor vacante nu mai pot fi îndeplinite, prin împuternicire, după expirarea termenelor prevăzute la alin. (1).

(6) Personalul militar în activitate din Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază  şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale poate fi nominalizat să îndeplinească, prin desemnare, atribuţiile unei funcţii vacante, pentru o durată de cel mult 6 luni fără să beneficieze de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei respective.

PARAGRAFUL AL 5-LEA

Punerea la dispoziţie

Art. 51. – (1) Personalul militar în activitate poate fi pus la dispoziţie în următoarele situaţii:

a) în vederea încadrării atunci când, în urma desfiinţării, transformării, redimensionării, reorganizării sau redislocării structurii sau încheierii misiunilor permanente în străinătate ori a concediului fără plată, nu există posibilitatea numirii imediate într-o funcţie vacantă;

b) ca urmare a limitării accesului la informaţii clasificate, potrivit legii, când nu există posibilitatea numirii într-o funcţie corespunzătoare nivelului de acces deţinut;

c) pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului;

d) când este trimis în judecată sau este judecat de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei în care este încadrat, din oficiu. În Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul de Informaţii Externe, punerea la dispoziţie se face la propunerea comandantului/şefului structurii militare în care este încadrat;

e) când se află în captivitate;

f) la data rămânerii definitive a calificativului necorespunzător, în vederea încadrării pe o funcţie adecvată.

(2) Pentru încadrarea funcţiilor din domenii de activitate specifice, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare, personalul militar în activitate poate fi pus la dispoziţie anterior numirii în funcţie.

Art. 52. – (1) Situaţia personalului militar în activitate pus la dispoziţie se soluţionează astfel:

a) pentru personalul militar prevăzut la art. 51 lit. a), în termen de cel mult 6 luni, care poate fi prelungit cu încă cel mult 6 luni, cu aprobarea conducătorului instituţiei militare sau a comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta; personalul militar pentru care nu se identifică posibilităţi de încadrare se trece în rezervă, cu drept de pensie conform legii, după caz;

b) pentru personalul militar prevăzut la art. 51 lit. b), în termen de cel mult 3 luni, care poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni, cu aprobarea conducătorului instituţiei militare sau a comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta; personalul militar pentru care nu se identifică posibilităţi de încadrare se trece în rezervă, cu drept de pensie conform legii, după caz. În Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul Român de Informaţii, termenul de 3 luni nu poate fi prelungit;

c) pentru personalul militar prevăzut la art. 51 lit. c), la expirarea termenului de internare şi a concediilor medicale pentru tratament, fără a depăşi termenul maxim prevăzut de reglementările în vigoare aplicabile angajaţilor din administraţia publică aflaţi în această situaţie; personalul militar restabilit se numeşte în funcţie, iar cel a cărui boală se menţine se trece în rezervă sau direct în retragere, cu drept de pensie conform legii, după caz;

d) pentru personalul militar prevăzut la art. 51 lit. d), în termen de cel mult 30 de zile de la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa de judecată; în cazul în care s-a dispus achitarea sau încetarea procesului penal, personalul militar se repune în drepturile avute la data punerii la dispoziţie, inclusiv în funcţia deţinută anterior sau în una echivalentă; acesta primeşte toate drepturile băneşti ce i s-ar fi acordat, corespunzător funcţiei deţinute la data punerii la dispoziţie, pentru perioada în care s-a aflat la dispoziţie, actualizate cu rata inflaţiei;

e) pentru personalul militar prevăzut la art. 51 lit. e), în termen de cel mult 3 luni de la înapoierea în ţară. În această perioadă, comisii speciale, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General/conducătorul instituţiei militare, vor cerceta condiţiile căderii în captivitate şi comportarea celor în cauză pe timpul acesteia; în funcţie de rezultat, cei găsiţi nevinovaţi vor fi încadraţi în funcţii, iar cei vinovaţi de fapte ce cad sub incidenţa legii penale vor fi trecuţi în rezervă.

f) pentru personalul militar prevăzut la art. 51 lit. f), în termen de 3 luni, care poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni, cu aprobarea conducătorului instituţiei militare sau a comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta.

(2) Pe durata punerii la dispoziţie, personalul militar îndeplineşte sarcinile stabilite, în scris, de către comandanţii/şefii structurilor militare la dispoziţia cărora este pus şi beneficiază de solda funcţiei de bază avută, cu excepţia soldei de comandă, precum şi de celelalte drepturi salariale avute, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare. Prevederile referitoare la îndeplinirea sarcinilor nu se aplică personalului prevăzut la art. 51 lit. c) şi e).

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), personalul militar prevăzut la art. 51 lit. a) beneficiază, în cazul restructurării, inclusiv de solda de comandă, după caz.

SECŢIUNEA a 3-a

Suspendarea raporturilor de serviciu

Art. 53. – (1) Raporturile de serviciu ale personalului militar se suspendă în următoarele situaţii:

a) când se află în concediu fără plată;

b) când este în stare de arest preventiv;

c) când este dispărut.

(2) Pe perioada suspendării din funcţie, personalul militar se eliberează din funcţie şi nu beneficiază de niciun drept asigurat de instituţia militară.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), personalul militar, pe perioada suspendării din funcţie, poate beneficia de dreptul la suportarea de către instituţia militară a sumelor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice pentru fapte săvârşite în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, precum şi de dreptul de folosinţă a locuinţei de serviciu, iar familia celui dispărut în acţiuni militare de o indemnizaţie al cărei cuantum şi condiţii de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 54. – (1) În cazul prevăzut la art. 53 alin. (1) lit. a), raporturile de serviciu se suspendă pe o durată de cel mult 5 ani, în situaţiile în care personalul militar:

a) solicită să îşi urmeze soţia sau soţul trimis în străinătate de către ministere, instituţii publice, autorităţi administrative autonome, organe ori alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentanţe naţionale, structuri şi comandamente din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, pentru o perioadă mai mare de 6 luni;

b) a fost selecţionat pentru a ocupa posturi cu statut de angajat temporar în structurile din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, în baza aprobării conducătorului instituţiei militare;

c) pentru a fi numit într-o funcţie civilă, în interesul instituţiei militare.

(2) În condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare, pentru alte cazuri, temeinic motivate, personalul militar se suspendă din funcţie, aflându-se în concediu fără plată pe durată determinată, de cel mult un an, care se poate prelungi cu cel mult un an, cu aprobarea conducătorului instituţiei militare sau al comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta.

(3) Perioada concediului fără plată nu constituie vechime în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu, vechime în activitate pentru conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei şi/sau pentru acordarea gradaţiei următoare, în condiţiile legii.

(4) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) şi alin. (2), la stabilirea stagiului în gradul pe care îl are personalul militar se ia în calcul o perioadă egală cu 3 pătrimi din durata concediului fără plată.

(5) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) şi c), la stabilirea stagiului în gradul pe care îl are personalul militar se ia în calcul întreaga durată a concediului fără plată.

(6) La încetarea concediului fără plată, instituţia are obligaţia de a numi personalul militar într-o funcţie vacantă sau să îl pună la dispoziţie în vederea încadrării.

Art. 55. – Situaţia personalului militar prevăzut la art. 53 alin. (1) lit. b) se soluţionează astfel:

a) în cazul în care s-a dispus achitarea, precum şi în cazul scoaterii de sub urmărire penală, al încetării urmăririi penale ori a procesului penal, personalul militar care a fost suspendat din funcţie este repus în drepturile avute la data suspendării din funcţie, inclusiv în funcţia deţinută anterior sau în una echivalentă; acesta primeşte toate drepturile ce i s-ar fi acordat, corespunzător funcţiei deţinute la data suspendării, pentru perioada în care a fost suspendat, actualizate cu rata inflaţiei;

b) personalul militar condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executarea acesteia se trece în rezervă începând cu data suspendării.

Art. 56. – Suspendarea raporturilor de serviciu se realizează prin act administrativ individual emis potrivit competenţelor stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

SECŢIUNEA a 4-a

Transferul

Art. 57. – (1) În funcţie de nevoile instituţiilor militare, personalul militar poate fi transferat între acestea.

(2) Transferul se realizează prin ordin al conducătorului instituţiei militare din subordinea căreia se transferă, la cererea ori cu acordul, după caz, al conducătorului instituţiei militare la care se transferă.

Art. 58. – Personalul militar transferat în condiţiile prevăzute la art. 57 stabileşte noi raporturi de serviciu cu instituţia militară în cadrul căreia a fost transferat.

CAPITOLUL VI

CARIERA MILITARĂ

SECŢIUNEA 1

Dezvoltarea carierei militare

            Art. 59. – (1) Cariera militară reprezintă succesiunea de grade militare obţinute în ordine ierarhică şi funcţii militare îndeplinite, de către personalul militar în activitate, de la dobândirea acestei calităţi până la trecerea în rezervă sau direct în retragere.

            (2) Cariera militară începe cu acordarea primului grad militar şi numirea în prima funcţie.

(3) Numirea în prima funcţie a personalului militar în activitate se realizează, de regulă, în funcţii situate la baza ierarhiei militare, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

            Art. 60. – (1) Dezvoltarea carierei militare se realizează cu respectarea următoarelor principii:

            a) asigurării nevoilor de încadrare cu personal a forţelor armate;

            b) competenţei şi experienţei profesionale, conform căruia dezvoltarea carierei militare este condiţionată de nivelul pregătirii şi experienţei profesionale dobândite gradual în sistemul militar, performanţa profesională şi potenţialul de dezvoltare raportate la cerinţele posturilor, precum şi de conduita morală, consemnate în documentele de evaluare profesională;

            c) transparenţei şi egalităţii de şanse privind accesul la dezvoltarea carierei militare pentru întregul personal militar în activitate, în acord cu aspiraţiile şi opţiunile profesionale individuale.

(2) Dezvoltarea carierei militare se realizează prin:

a) numirea în funcţii;

b) înaintarea în grad;

c) trecerea dintr-un corp militar în altul;

d) trecerea dintr-o armă, serviciu/domeniu sau specialitate militară în alta/altul;

e) dobândirea unei alte specialităţi militare în cadrul aceleiaşi arme sau aceluiaşi serviciu/domeniu.

Art. 61. – (1) Prevederile prezentei legi privind dezvoltarea carierei militare a personalului militar se detaliază prin Ghidul carierei militare, aprobat prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

(2) Condiţiile şi criteriile specifice de selecţie în vederea dezvoltării carierei militare, organizarea şi funcţionarea sistemului de management al carierei individuale, precum şi competenţele privind numirea/eliberarea în/din funcţii, cu excepţia funcţiilor publice în care numirea se face potrivit legii, se stabilesc pentru fiecare instituţie militară, prin ordin al conducătorului acesteia.

(3) Modul de definire a funcţiilor care se prevăd în statele de organizare ale structurilor din cadrul instituţiilor militare se stabileşte potrivit legii, prin ordin al conducătorului acesteia.

PARAGRAFUL I

Numirea în funcţii

Art. 62. – (1) Personalul militar în activitate se numeşte, de regulă, în funcţii corespunzătoare gradului deţinut.

(2) Personalul militar în activitate poate fi numit, în raport cu nevoile instituţiei militare, în funcţii prevăzute cu grad superior gradului deţinut.

(3) Personalul militar în activitate poate fi eliberat din funcţia pe care o ocupă şi numit într-o funcţie prevăzută cu grad inferior, cel puţin egal gradului deţinut, la solicitarea acestuia.

(4) Promovarea în funcţie reprezintă eliberarea personalului militar din funcţia pe care o ocupă şi numirea într-o altă funcţie prevăzută cu grad superior sau într-o funcţie prevăzută cu acelaşi grad dar cu elemente de salarizare superioare sau la un eşalon ori nivel ierarhic superior, precum şi eliberarea din funcţie de execuţie şi numirea în funcţie de comandă/conducere.

Art. 63. – (1) În situaţii care presupun adoptarea de măsuri considerate necesare pentru asigurarea funcţionalităţii şi operativităţii structurilor militare, precum şi în cazul desfiinţării, transformării, redimensionării, reorganizării sau redislocării structurilor din instituţiile militare ori a propunerii din documentele de evaluare profesională, personalul militar poate fi numit în funcţii echivalente cu cele deţinute sau prevăzute cu grad superior ori inferior, fără acordul personalului militar în cauză, prin ordin al conducătorului instituţiei militare. În Ministerul Apărării Naţionale, personalul militar nu poate fi numit în funcţii prevăzute cu grad inferior celui deţinut.

            (2) De regulă, personalul militar în activitate nu poate fi subordonat altuia cu grad inferior. În Ministerul Apărării Naţionale nu se admit excepţii.

            (3) Numirea şi promovarea în funcţii prevăzute cu grade de general-locotenent, respectiv viceamiral şi superioare acestora se face cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

            (4) Durata maximă de îndeplinire a atribuţiilor unei funcţii se stabileşte prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

            (5) Prevederile alin. (4) nu se aplică Ministerului Afacerilor Interne.

            Art. 64. – (1) Numirea şi promovarea în funcţii a personalului militar în activitate, căruia îi sunt incidente reglementări profesionale specifice, stabilite la nivel naţional, se realizează în baza prezentului statut, cu aplicarea reglementărilor respective, referitoare inclusiv la acordarea gradelor sau treptelor profesionale.

            (2) Personalul militar în activitate prevăzut la alin. (1) care, în baza reglementărilor specifice, exercită  pe o durată determinată atribuţiile unor funcţii militare elective sau în baza unui contract, la expirarea termenului pentru care a fost ales sau a termenului prevăzut în contractul respectiv, poate fi numit în funcţia îndeplinită anterior sau într-o altă funcţie corespunzătoare specialităţii militare şi gradului deţinut.

(3) Pentru personalul militar prevăzut la alin. (2), în situaţia în care raporturile de serviciu stabilite în condiţiile art. 42 alin. (2) expiră pe durata îndeplinirii funcţiei militare elective sau pe bază de contract, acestea se prelungesc până la expirarea termenului pentru care a fost ales sau a termenului prevăzut în contractul respectiv, fără a depăşi limita de vârstă până la care personalul militar poate fi menţinut în activitate.

            (4) Personalul militar trimis în misiune permanentă sau detaşat în străinătate este numit în funcţii la încetarea misiunii sau detaşării cu respectarea regulilor prevăzute la alin. (2) şi (3).

Art. 65. – Pentru asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţii, la numirea în prima funcţie şi la încadrarea în funcţii succesive, personalul militar în activitate beneficiază de:

a) indemnizaţie de instalare la numirea în prima funcţie şi indemnizaţie de mutare la schimbarea locului de muncă în altă localitate, în cuantumurile şi condiţiile stabilite potrivit reglementărilor legale;

            b) locuinţă de serviciu sau intervenţie, accesorie raporturilor de serviciu, fără plata chiriei, dacă nu deţine locuinţă proprietate personală corespunzătoare conform legii, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, nici personalul în cauză şi nici soţul ori soţia acestuia;

            c) locuinţă de intervenţie sau de protocol pe timpul detaşării şi al îndeplinirii unor misiuni în altă localitate, ori decontarea cheltuielilor de cazare;

            d) compensaţie lunară pentru plata chiriei, acordată în cuantum de până la 50% din solda funcţiei de bază, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, în situaţia în care nu se poate asigura dreptul prevăzut la litera b) sau nu locuieşte în cămin militar; pentru anumite localităţi stabilite prin hotărâre a Guvernului, în situaţia în care cuantumul compensaţiei lunare pentru chirie este mai mic decât nivelul chiriilor practicate în localitatea respectivă, cuantumul compensaţiei poate fi majorat până la nivelul salariului minim brut pe economie garantat în plată.

PARAGRAFUL AL 2-LEA

Înaintarea în grad

Art. 66. – (1) Înaintarea în grad se realizează în ordinea ierarhică a acestora, în raport cu nevoile şi posibilităţile forţelor armate, pe baza competenţei profesionale şi conduitei morale a personalului militar, consemnate în documentele de evaluare profesională.

(2) Numărul de militari care urmează să fie înaintaţi în grad la termen în anul următor se stabileşte pe categorii de cadre militare şi grade de către conducătorul instituţiei militare.

Art. 67. – (1) Personalul militar în activitate se înaintează în gradul următor, la termen, potrivit art. 66,   dacă îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:

a) a împlinit stagiul minim în grad prevăzut de prezentul statut sau împlinesc acest stagiu în cursul anului calendaristic respectiv; durata stagiului în grad se calculează de la data prevăzută în ordinul de acordare sau de înaintare în gradul deţinut;

b) a fost apreciat pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad, iar cel care a depăşit acest stagiu şi în anul premergător înaintării în grad, cel puţin cu calificativul „bun”. Anii în care li s-au acordat calificative inferioare acestuia nu se socotesc la calculul stagiului minim în grad;

c) este numit într-o funcţie prevăzută cel puţin cu gradul în care urmează să fie înaintat;

            d) îndeplineşte celelalte condiţii stabilite prin Ghidul carierei militare.

(2) Se exceptează de la condiţia aprecierii pe întreg stagiul minim în grad personalul militar pentru perioadele în care s-a aflat în concediu fără plată sau în concediu pentru creşterea şi/sau îngrijirea copilului.

Art. 68. – (1) Personalul militar în activitate poate fi înaintat în gradul următor înainte de termen dacă a împlinit cel puţin jumătate din stagiul minim în gradul deţinut, a fost apreciat în această perioadă cel puţin cu calificativul „foarte bun” şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 67 lit. c) şi d), precum şi în mod excepţional, în condiţiile prevăzute la art. 20 lit. a).

 (2) Nu fac obiectul înaintării în grad, în condiţiile alin. (1):

a) sublocotenenţii, aspiranţii, maiştrii militari clasa a V-a, sergenţii şi soldaţii;

b) personalul militar care, de la ultima înaintare în grad, a fost condamnat penal sau a fost sancţionat ca urmare a hotărârii consiliilor de onoare.

Art. 69. – (1) În timp de război, personalul militar în activitate, precum şi cel în rezervă mobilizat sau concentrat, poate fi înaintat în gradul următor corespunzător corpului de personal militar din care face parte, dacă a împlinit stagiul minim în grad, a îndeplinit atribuţiile şi a executat misiunile ce i s-au încredinţat, fără a se impune respectarea celorlalte condiţii prevăzute pentru timp de pace.

(2) Personalul militar prevăzut la alin. (1), care se distinge în îndeplinirea misiunilor, poate fi înaintat în gradul următor şi înainte de termen.

(3) Înaintarea în grad a personalului militar în condiţiile alin. (1) şi (2) se face în limita necesarului prevăzut în statele de organizare.

Art. 70. – (1) În timp de pace, înaintarea în grad are loc:

a) la termen, de regulă o dată pe an, la data stabilită prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

b) înainte de termen, la datele stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

c) în mod excepţional, în tot cursul anului.

(2) Propunerile privind acordarea gradelor de generali/amirali, respectiv înaintarea în grad a generalilor/amiralilor se pot promova în tot cursul anului.

(3) În timp de război, înaintarea în grad la termen şi înainte de termen se realizează la datele stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare, iar în mod excepţional în tot cursul anului.

Art. 71. – (1) Acordarea gradului şi înaintarea în grad se realizează astfel:

a) pentru gradele de generali şi amirali în activitate şi în rezervă, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea conducătorului instituţiei militare, după consultarea de către acesta a consiliului director/colegiului ministerului ori a comisiei de selecţie, după caz;

b) pentru gradele de ofiţeri în activitate, cu excepţia celor prevăzute la lit. a), prin ordin al conducătorului instituţiei militare pe timp de pace, iar pe timp de război prin ordin al comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta;

c) pentru gradele de ofiţeri în rezervă, cu excepţia celor prevăzute la lit. a), prin ordin al şefului Statului Major General/conducătorului instituţiei militare sau al comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta pe timp de pace, iar pe timp de război prin ordin al comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta;

d) pentru gradele de maiştri militari şi subofiţeri în activitate şi în rezervă, prin ordin al conducătorului instituţiei militare sau al comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta;

e) pentru gradele de gradat în activitate şi în rezervă, prin ordin al comandanţilor/şefilor stabiliţi de către conducătorul instituţiei militare.

(2) În timp de pace, acordarea gradelor se realizează:

a) după absolvirea studiilor, cursurilor şi programelor de formare, la data stabilită de conducătorul instituţiei militare, celor prevăzuţi la art. 24 alin. (1) lit. a), b), c), e) şi h), art. 25 alin. (1) lit. a), art. 26 alin. (1) lit. a), b) şi d) şi art. 27 alin. (1);

b) în tot cursul anului, celor prevăzuţi la art. 24 alin. (1) lit. d), f), g) şi i), art. 25 alin. (1) lit. b) şi c) şi art. 26 alin. (1) lit. c), e) şi f).

(3) În timp de război, acordarea gradelor se realizează în tot cursul anului.

Art. 72. – Personalul militar în activitate încadrat în funcţie superioară gradului deţinut, care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 67 lit. a), b) şi d), poate fi înaintat în grad, respectiv i se poate acorda gradul următor, odată cu trecerea în rezervă sau direct în retragere prin aplicarea art. 83 alin. (1) lit. a) şi c) – d).

Art. 73. – Pentru coloneii şi generalii, asimilaţi acestora, încadraţi în funcţii prevăzute cu grade de generali/amirali, conducătorul instituţiei militare poate face propunerea de acordare a gradului de general de brigadă/similar sau de înaintare în grad, după consultarea de către acesta a consiliului director ori a colegiului ministerului.

PARAGRAFUL AL 3-LEA

Trecerea dintr-un corp militar în altul, dintr-o armă sau serviciu/domeniu în alta/altul

şi dobândirea altei specialităţi militare

Art. 74. – Trecerea dintr-un corp militar în altul se realizează în condiţiile prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. e), f) şi g), art. 25 alin. (1) lit. c) şi art. 26 alin. (1) lit. b), d) şi e).

Art. 75. – Trecerea dintr-o armă, serviciu/domeniu sau specialitate în alta/altul şi dobândirea altei specialităţi militare în cadrul aceleiaşi arme sau aceluiaşi serviciu/domeniu se poate efectua, în cadrul aceluiaşi corp de personal militar şi în raport cu nevoile forţelor armate, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

SECŢIUNEA a 2-a

Stagiile minime în grad

            Art. 76. – (1) În timp de pace, stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul următor a personalului militar în activitate se stabileşte astfel:

A. Pentru ofiţeri:

                a) sublocotenent şi aspirant: 4 ani;

            b) locotenent: 5 ani;

            c) căpitan: 6 ani;

            d) maior şi locotenent-comandor: 6 ani;

            e) locotenent-colonel şi căpitan-comandor: 6 ani.

B. Pentru maiştri militari şi subofiţeri:

a) maistru militar clasa a V-a, respectiv sergent: 4 ani;

b) maistru militar clasa a IV-a, respectiv sergent major: 5 ani;

c) maistru militar clasa a IlI-a, respectiv plutonier: 6 ani;

d) maistru militar clasa a Il-a, respectiv plutonier major: 6 ani;

e) maistru militar clasa I, respectiv plutonier adjutant: 7 ani.

C. Pentru gradaţi şi soldaţi:

a) soldat: 4 ani;

b) fruntaş: 5 ani;

c) caporal: 6 ani.

(2) Pentru gradele de colonel/comandor şi generali/similari nu se stabilesc stagii în grad.

(3) În timp de război, stagiul minim în grad se reduce la jumătate pentru personalul militar în activitate şi cel în rezervă care este concentrat sau mobilizat. Timpul cât personalul militar este încadrat în structuri din zona acţiunilor militare se socoteşte dublu la calculul stagiului minim în grad.

            Art. 77. – (1) La calculul stagiului minim în grad nu se ia în considerare timpul în care personalul militar în activitate a absentat de la program din cauza incapacităţii temporare de muncă, dacă absenţele însumate depăşesc 365 de zile pe parcursul a 2 ani calendaristici consecutivi.

            (2) La stabilirea stagiului în gradul pe care îl are personalul militar aflat în concediu pentru creşterea şi/sau îngrijirea copilului, în condiţiile legii, se ia în calcul o perioadă egală cu 3 pătrimi din durata concediului.

            Art. 78. – (1) În timp de pace, stagiul minim în grad pentru personalul militar în rezervă este mai mare cu un an decât cel prevăzut la art. 76, iar în timp de război este cel de la articolul respectiv.

(2) La chemarea în activitate a personalului prevăzut la alin. (1), pentru stabilirea stagiului în gradul pe care îl are, i se iau în calcul trei pătrimi din stagiul în gradul deţinut ca rezervist.

Art. 79. – (1) Stagiul minim în grad se reduce cu un an pentru personalul militar în activitate care, pe întreaga durată a stagiului, îndeplineşte funcţii de personal navigant din aviaţie, de paraşutişti, de personal ambarcat pe nave şi submarine şi de scafandri, precum şi din structurile de comandă şi luptătoare ale forţelor pentru operaţii speciale, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

(2) Stagiul minim în primul grad al personalului militar în activitate format prin absolvirea studiilor militare se reduce proporţional cu durata studiilor care depăşeşte 3 ani pentru ofiţeri, respectiv 1 an pentru maiştri militari.

(3) Timpul cât personalul militar în activitate a fost condamnat cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei ori cu executarea acesteia, însă a fost amnistiat sau graţiat înainte de a începe executarea, precum şi timpul cât personalul militar în rezervă a fost condamnat la închisoare cu executarea pedepsei într-un loc de detenţie sau prin muncă fără privare de libertate, nu se ia în calculul stagiului minim în grad, cu excepţia cazurilor când, în urma rejudecării cauzei, instanţa competentă a pronunţat achitarea.

(4) Reducerea stagiului minim în grad prevăzută la alin. (1) se aplică şi cadrelor militare  din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cu excepţia Ministerului Apărării Naţionale.

SECŢIUNEA a 3-a

Evaluarea şi dezvoltarea profesională a personalului militar în activitate

Art. 80. – (1) Evaluarea profesională a personalului militar în activitate se realizează anual şi, după caz, periodic, se consemnează în documente de evaluare şi vizează performanţa profesională, precum şi competenţele, atitudinile şi aptitudinile profesionale.

 (2) Documentele de evaluare se au în vedere la fundamentarea deciziilor privind selecţia în vederea dezvoltării carierei militare.

(3) Rezultatul evaluării profesionale se exprimă prin unul din calificativele: "excepţional", "foarte bun", "bun", "corespunzător" sau "necorespunzător".

(4) Personalului militar în rezervă i se întocmesc documente de evaluare a activităţii militare în urma participării la concentrări/programe de instruire.

(5) Metodologia de realizare a evaluării profesionale a personalului militar în activitate şi în rezervă şi de valorificare a acesteia în vederea dezvoltării carierei militare în timp de pace, precum şi sistemul de evaluare în timp de război se stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

Art. 81. – (1) Instituţia militară asigură dezvoltarea profesională a personalului militar în activitate prin forme de perfecţionare a pregătirii profesionale organizate în cadrul acesteia potrivit legii, corespunzător nevoilor de îndeplinire a obiectivelor instituţiei, posibilităţilor şi opţiunilor individuale de dezvoltare a carierei militare.

(2) Personalul militar în activitate poate fi trimis la studii sau alte forme de perfecţionare a pregătirii profesionale în afara instituţiei militare, organizate în ţară şi în străinătate.

(3) Selecţia şi participarea personalului militar în activitate la studiile şi la formele de perfecţionare a pregătirii profesionale se realizează conform legii şi în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

(4) Personalul militar menţinut în activitate în condiţiile prevăzute la art. 42 alin. (4) nu poate fi trimis la studii sau alte forme de perfecţionare a pregătirii profesionale de către instituţia militară.

              Art. 82. – (1) Cheltuielile ocazionate de participarea personalului militar în activitate trimis în interesul serviciului la studii şi la alte forme de perfecţionare a pregătirii profesionale, organizate în afara instituţiei militare, în ţară sau în străinătate, se suportă din bugetul instituţiei militare din care provine personalul în cauză sau din alte surse de finanţare, potrivit legii.

              (2) Personalul militar prevăzut la alin. (1) încheie un angajament cu instituţia militară, înainte de participarea la studii sau forme de pregătire, prin care se obligă să le absolve şi să îşi desfăşoare activitatea în cadrul acesteia o anumită perioadă de la finalizarea pregătirii, iar în situaţia neabsolvirii ori încetării raporturilor de serviciu din iniţiativa sau din motive imputabile lui înainte de expirarea perioadei respective, să restituie cheltuielile, integral, respectiv proporţional cu perioada din angajament rămasă neefectuată, conform normelor stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

              (3) Încheie un angajament cu instituţia militară, în condiţiile stabilite la alin. (2), şi personalul militar din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe care urmează forme de perfecţionare a pregătirii profesionale desfăşurate în interesul serviciului în instituţii de învăţământ militare sau în centre de pregătire/similare, proprii sau externe.

SECŢIUNEA a 4-a

Încetarea raporturilor de serviciu

Art. 83. – (1) Personalul militar în activitate încheie cariera militară prin trecerea în rezervă sau direct în retragere după caz, în una din următoarele situaţii:

a) la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă în cazul ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor, respectiv la împlinirea limitei de vârstă în serviciu, stabilită prin prezentul statut, în cazul soldaţilor şi gradaţilor;

b) la împlinirea vârstei standard de pensionare din care se operează reducerile prevăzute  de lege;

c) când este clasat „inapt pentru serviciul militar” de către comisiile de expertiză medico-militară;

d) când este clasat „apt limitat” de către comisiile de expertiză medico-militară;

e) când, în urma desfiinţării, transformării, redimensionării, reorganizării sau redislocării unor structuri militare şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, nu sunt posibilităţi pentru a fi încadrat în alte funcţii sau structuri, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiei militare;

f) la expirarea raporturilor de serviciu stabilite, dacă una dintre părţi nu este de acord cu reînnoirea acestuia;

g) la cerere, pentru motive bine întemeiate;

h) prin demisie, care se notifică instituţiei militare cu cel puţin 30 de zile înainte de data la care se solicită trecerea în rezervă;

i) când manifestă dezinteres în îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu sau în perfecţionarea pregătirii militare şi de specialitate;

j) când comite abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale, în urma cărora i s-a aplicat sancţiunea trecerii în rezervă;

k) când, pentru o infracţiune săvârşită, i s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiţionată a executării, precum şi în cazurile când a beneficiat de renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării acesteia ori de amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei;

l) când a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia;

m) când nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 5 lit. a), g) şi i);

n) când încalcă prevederile art. 11;

o) în cazul neavizării în vederea acordării autorizaţiei de acces la informaţii clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile personalului militar în condiţiile legii;

p) după expirarea perioadei de punere la dispoziţie, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informaţii clasificate, atunci când nu se identifică o funcţie corespunzătoare gradului deţinut cu o prevedere a nivelului de acces la informaţii clasificate înscrisă în fişa postului, la nivelul acordat după limitare;

q) când este apreciat prin documentele de evaluare profesională cu calificativul „necorespunzător” doi ani, consecutiv ori, când nu se identifică o funcţie corespunzătoare, în cazul prevăzut la art. 52 alin. (1) lit. f);

r) când nu promovează baremele de pregătire fizică, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare;

s) soldaţii şi gradaţii în activitate admişi la studii pentru formarea ofiţerilor sau maiştrilor militari în activitate, la data înmatriculării în instituţia militară de învăţământ organizatoare a pregătirii.

(2) Trecerea în rezervă sau direct în retragere se realizează:

a) din oficiu, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), e), l), m), o), p), q) şi s), cu excepţia cazului când a intervenit menţinerea în activitate prevăzută la art. 84;

b) la propunerea comandanţilor/şefilor structurilor din instituţiile militare, în urma hotărârii definitive a consiliilor de onoare, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. i), j), k) şi n);

c) la propunerea comandanţilor/şefilor structurilor instituţiei militare din care face parte personalul în cauză, înaintată ierarhic, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. f), g) şi r);

d) la cererea personalului militar, înaintată ierarhic, în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), d) şi h).

(3) În condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliile de onoare pot propune trecerea în rezervă sau menţinerea în activitate. Decizia privind trecerea în rezervă sau menţinerea în activitate a personalului militar condamnat pentru săvârşirea de infracţiuni se adoptă, pe baza acestor propuneri, numai după soluţionarea definitivă a cauzei.

(4) Până la data trecerii în rezervă prin demisie, personalul militar în cauză este obligat să îndeplinească atribuţiile funcţiei în care este încadrat, precum şi toate îndatoririle ce îi revin, inclusiv predarea funcţiei.

(5) Prevederile alin. (1) lit. r) se aplică numai Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 84. – Personalul militar clasat „inapt pentru serviciul militar” din cauza afecţiunilor dobândite ca urmare a acţiunilor de luptă, accidentelor, catastrofelor şi a altor asemenea evenimente intervenite din cauza participării la misiunile şi operaţiile în afara teritoriului statului român, cele pentru contracararea şi limitarea efectelor acţiunilor teroriste, cele de poliţie aeriană şi de intervenţie cu nave, precum şi alte misiuni cu potenţial ridicat de risc, desfăşurate pe teritoriul naţional poate fi menţinut sau rechemat în activitate ori încadrat în funcţii civile fără examen sau concurs, după caz, la cerere, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

Art. 85. – (1) Personalul militar nu poate fi trecut din activitate în rezervă:

a) prin demisie, pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare sau de război, precum şi pe timpul executării misiunilor şi operaţiilor în afara teritoriului statului român;

b) când nu îndeplineşte condiţiile de pensionare şi se află în incapacitate temporară de muncă fiind internat în spitale ori sanatorii, se găseşte în concedii medicale sau în concediu pentru creşterea/îngrijirea copilului, iar personalul militar femei nici în perioada gravidităţii, a concediului de risc maternal şi a celui de maternitate.

(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. b) nu se aplică în situaţiile prevăzute la art. 83 alin. (1) lit. g), h), j), k), l), m), n), o) şi q).

Art. 86. – (1) Personalul militar trecut în rezervă sau direct în retragere beneficiază de pensie militară de stat, potrivit legii.

            (2) Cuantumul pensiei militare de stat prevăzute la alin. (1) se majorează cu 10%, 15% şi respectiv 20%, pentru personalul militar căruia i s-a conferit, potrivit legii, Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 15, 20 şi respectiv 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale.

            (3) Cuantumul pensiei militare de stat se actualizează potrivit legii.

            (4) Prevederile alin. (3) se aplică şi pensiilor de urmaş prevăzute la art. 17 alin. (5).

Art. 87. – (1) Limitele de vârstă până la care personalul militar în rezervă poate fi menţinut în evidenţă sunt de:

a) 55 de ani în clasa I, 60 de ani în clasa a II-a şi 63 de ani în clasa a III-a de evidenţă, pentru ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri;

b) 45 de ani în clasa I, 50 de ani în clasa a II-a şi 55 de ani în clasa a III-a de evidenţă, pentru soldaţi şi gradaţi.

(2) Personalul militar în activitate şi în rezervă care a fost clasat medical „inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenţă”, precum şi cel care a împlinit vârsta limită pentru menţinerea în evidenţă, corespunzătoare clasei a III-a, se trece direct în retragere şi se scoate din evidenţa militară.

(3) Personalul militar în activitate şi în rezervă se scoate din evidenţa militară în urma decesului, conform procedurii stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

Art. 88. – (1) Trecerea personalului militar din activitate în rezervă sau direct în retragere se realizează prin:

a) decret al preşedintelui României, pentru ofiţerii cu grade de general/amiral;

b) ordin al conducătorului instituţiei militare, pentru ofiţerii cu grade inferioare şi superioare;

c) ordin al comandanţilor/şefilor stabiliţi de către conducătorul instituţiei militare, pentru  maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi.

(2) Trecerea personalului militar din rezervă în retragere şi scoaterea din evidenţa militară se realizează prin:

a) ordin al şefului Statului Major General, pentru ofiţerii cu grade de general/amiral;

b) ordin al comandanţilor stabiliţi de şeful Statului Major General, pentru ofiţerii cu grade inferioare şi superioare;

c) ordin al comandanţilor centrelor militare zonale, judeţene sau de sector, pentru maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi.

Art. 89. – Personalul militar în activitate care are angajament cu instituţia militară să îndeplinească serviciul militar o anumită perioadă de timp, în situaţia în care nu respectă angajamentul şi este trecut în rezervă prin aplicarea uneia dintre prevederile de la art. 83 alin. (1) lit. g)–o) şi q) este obligat să restituie cheltuielile de întreţinere şi instruire pe timpul şcolarizării, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

SECŢIUNEA a 5-a

Degradarea şi scoaterea din evidenţa militară

Art. 90. – Degradarea militară se aplică în condiţiile prevăzute de legea penală, personalului militar în activitate, în rezervă şi în retragere, condamnat la pedeapsa complementară a degradării militare prin hotărâre judecătorească.

Art. 91. – Personalul militar în rezervă şi în retragere, care a renunţat la cetăţenia română sau nu mai are domiciliul în ţară se scoate din evidenţa militară.

Art. 92. – Personalul militar prevăzut la art. 90 şi 91 se scoate din evidenţa militară prin:

a) ordin al conducătorului instituţiei militare, pentru ofiţerii care au avut grade de general şi amiral;

b) ordin al comandanţilor/şefilor stabiliţi de conducătorul instituţiei militare, pentru ofiţerii cu grade inferioare şi superioare, precum şi pentru maiştri militari, subofiţeri, gradaţi sau soldaţi.

Art. 93. – (1) În cazul în care intervine o altă hotărâre judecătorească, prin care s-a pronunţat achitarea sau prin care nu se mai aplică pedeapsa complementară a degradării militare, personalul militar în cauză este reluat în evidenţa militară, cu gradul avut, prin ordinul celor care au dispus scoaterea din evidenţă. În această situaţie, timpul cât a fost degradat se include în calculul stagiului în grad, iar personalul militar respectiv poate cere prin instanţa judecătorească reparaţii morale şi materiale pentru prejudiciile ce i s-au adus.

(2) Personalul militar căruia i s-a aplicat degradarea militară şi care a fost amnistiat sau graţiat de pedeapsa complementară a degradării militare, precum şi cel care a fost reabilitat se reia în evidenţa militară şi, în raport cu nevoile forţelor armate, i se poate reda orice grad militar, până la gradul deţinut anterior, inclusiv.

(3) Personalul militar în rezervă care a fost scos din evidenţa militară, a redobândit cetăţenia română şi are domiciliul în ţară poate fi reluat în evidenţă.

(4) Redarea gradului militar potrivit alin. (1) şi (2) se face prin:

a) decret al Preşedintelui României, pentru generali şi amirali;

b) ordin al şefului Statului Major General, respectiv al conducătorului instituţiei militare ori al comandanţilor /şefilor desemnaţi de acesta, pentru personalul militar, cu excepţia celui prevăzut la lit. a).

(5) Redarea gradului militar ca urmare a amnistierii, graţierii sau reabilitării nu atrage, de drept, rechemarea în activitate, iar timpul cât personalul militar a fost degradat nu se ia în calculul stagiului în grad şi al vechimii ca personal militar în activitate.

SECŢIUNEA a 6-a

Reconversia profesională

            Art. 94. – (1) Personalul militar în activitate din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne poate beneficia de măsuri de reconversie profesională care cuprind măsuri active de protecţie socială, prin aplicarea, în mod corespunzător, a reglementărilor existente pe plan naţional, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

            (2) Măsurile de reconversie profesională se asigură de către instituţia militară în cooperare cu Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi cu alte structuri guvernamentale şi neguvernamentale implicate în procesul de ocupare a forţei de muncă, pe baza acordurilor sau protocoalelor încheiate în acest sens.

            (3) Instituţia militară poate desfăşura programe de formare profesională în instituţiile proprii de învăţământ sau pe baza contractelor încheiate cu furnizorii serviciilor de formare profesională din sectorul public ori privat, autorizaţi în condiţiile legii.

            (4) Cheltuielile pentru reconversia profesională se suportă din bugetul instituţiei militare şi din alte surse atrase în condiţiile legii, în limita fondurilor cu această destinaţie.

            Art. 95. – Personalul militar din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne care urmează să fie trecut în rezervă ori direct în retragere în condiţiile prevăzute la art. 83 alin. (1) lit. a) – f) beneficiază de măsuri de reconversie profesională în următoarea ordine de priorităţi:

            a) cel care nu îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de pensie militară de serviciu;

            b) cel care îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de pensie militară de serviciu anticipată sau anticipată parţială;

            c) cel care îndeplineşte condiţiile pentru a li se acorda pensie militară de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare.

            Art. 96. – (1) Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată personal militar trecut în rezervă, din rândul celui prevăzut la art. 83 alin. (1) lit. c) – e), primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, o sumă egală cu un salariu de bază minim brut pe ţară în vigoare şi contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj datorată de angajator, aferentă acestuia, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 3 ani.

            (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul de stat.

            (3) Angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin. (1), anterior termenului de 3 ani, sunt obligaţi să restituie, în totalitate, agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sumele încasate pentru fiecare persoană plus dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României, în vigoare la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, dacă încetarea acestora a avut loc:

            a) prin acordul părţilor;

            b) ca urmare a punerii sub interdicţie a angajatorului persoană fizică;

            c) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă sau a actului administrativ de numire în funcţia publică;

            d) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de persoana în cauză a unei alte persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate ori a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate;

            e) ca urmare a concedierii pentru motive care nu ţin de persoana salariatului sau a eliberării din funcţie a funcţionarului public din motive neimputabile acestuia.

            (4) Angajatorii care beneficiază de prevederile alin. (1) şi (2) nu pot beneficia, pentru persoanele încadrate în muncă în condiţiile alin. (1), şi de subvenţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul asigurărilor pentru şomaj.

            (5) Drepturile prevăzute la alin. (1) nu se acordă pe perioadele în care raporturile de muncă sau de serviciu sunt suspendate.

CAPITOLUL VII

DISPOZIŢII SPECIFICE PERSONALULUI MILITAR

ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE

            Art. 97. – (1) Personalul militar în rezervă, pe timpul cât este concentrat sau mobilizat, are aceleaşi îndatoriri şi beneficiază de aceleaşi drepturi stabilite prin prezentul statut pentru personalul militar în activitate.

            (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), personalul militar în rezervă, pe timpul cât este concentrat sau mobilizat, poate păstra calitatea de membru al partidelor, formaţiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi al sindicatelor din care face parte, fiindu-i interzisă desfăşurarea oricăror activităţi care contravin principiului unităţii de comandă sau ordinii şi disciplinei militare.

            (3) Membrii de familie ai personalului militar în rezervă beneficiază, pe timpul cât acesta este concentrat sau mobilizat, de drepturile prevăzute de prezenta lege pentru membrii de familie ai personalului militar în activitate.

            Art. 98. – În timp de pace, personalul militar în rezervă poate fi înaintat în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă a obţinut rezultate bune şi foarte bune pe timpul concentrării/programului de instruire şi a fost propus prin documentele de evaluare a activităţii militare, cel mult până la gradul corespunzător celei mai mari funcţii îndeplinite în activitate sau până la gradul corespunzător funcţiei în care este repartizat în planul de mobilizare.

            Art. 99. – (1) Cu ocazia Zilei Naţionale a României, precum şi cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei şi forţelor armate ale României, pentru servicii excepţionale aduse naţiunii prin contribuţia deosebită la promovarea valorilor naţionale, personalul militar în rezervă şi în retragere poate fi înaintat în gradul următor, indiferent de nivelul funcţiilor îndeplinite în activitate sau în care a fost repartizat în planurile de mobilizare.

            (2) În condiţiile prevăzute la alin. (1), coloneilor şi comandorilor li se poate acorda gradul de general de brigadă/similar, maiştrilor militari principali şi plutonierilor adjutanţi principali li se poate acorda gradul de sublocotenent, iar caporalilor principali li se poate acorda gradul de sergent.

(3) Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului celor prevăzuţi la alin. (1) şi (2) se realizează prin:

a) decret al Preşedintelui României, pentru ofiţerii cu grade de generali şi amirali, la propunerea conducătorului instituţiei militare sau a structurilor asociative ale personalului militar în rezervă şi retragere constituite potrivit legii, după însuşirea şi promovarea acesteia de către instituţia militară din care au provenit;

b) ordin al conducătorului instituţiei militare sau al comandanţilor/şefilor stabiliţi de acesta, pentru celelalte categorii de personal militar.

            Art. 100. – (1) Personalului militar care are o vechime în activitate de cel puţin 15 ani şi s-a distins prin activitatea desfăşurată, precum şi celui care a adus patriei servicii deosebite, indiferent de vechimea în serviciul militar, i se poate acorda dreptul de a purta uniforma militară.

(2) Personalul militar în rezervă sau în retragere are obligaţia de a nu desfăşura activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ostăşească, atunci când poartă uniforma militară.

(3) Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) conduce la retragerea dreptului de a purta uniformă militară.

            (4) Criteriile privind acordarea şi retragerea dreptului de port al uniformei militare, precum şi situaţiile în care personalul militar în rezervă şi în retragere poate purta uniforma militară se stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

Art. 101. – (1) Personalul militar în rezervă şi în retragere, pensionar militar, are dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) şi are acces, împreună cu familia, la cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele militare şi la alte amenajări culturale, recreative sau sportive, beneficiind de înlesniri stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

            (2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul militar în rezervă şi în retragere, foşti pensionari militari de invaliditate cauzată de accidente în serviciu ori boli contactate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.

            (3) Membrii familiilor personalului militar în rezervă şi în retragere, pensionari militari, beneficiază gratuit de asistenţă medicală în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a).

            Art. 102. – Pentru menţinerea legăturii personalului militar în rezervă şi în retragere cu preocupările curente din cadrul instituţiei militare, aceasta organizează acţiuni de informare cu privire la diverse aspecte de interes ale exercitării profesiei militare.

Art. 103. – (1) Personalul militar trecut în rezervă sau în retragere poate beneficia de măsuri de asistenţă postcarieră, în condiţiile prevăzute prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

            (2) Măsurile de asistenţă postcarieră aplicabile personalului militar trecut în rezervă sau în retragere, sunt:

            a) consiliere în rezolvarea problemelor specifice;

            b) îndrumare în relaţia cu structurile din cadrul instituţiei militare sau cu autorităţile din afara acestora pentru asigurarea drepturilor de cazare, tratament ori a altor drepturi sau înlesniri ce i se cuvin, potrivit legii;

            c) măsuri speciale de asistenţă şi solidaritate socială, pentru personalul militar aflat în dificultate din cauza vârstei înaintate sau a stării de sănătate, ori din alte asemenea cauze;

            d) alte măsuri, prevăzute de lege.

            (3) Măsurile de asistenţă postcarieră se asigură, la cerere, de către instituţia militară, în colaborare cu alte structuri guvernamentale sau neguvernamentale care au atribuţii în legătură cu acest domeniu.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Art. 104. – (1) Evidenţa nominală, statistică şi în sistem informatizat a personalului militar în activitate şi în rezervă, metodologia acestei activităţi, în timp de pace şi în timp de război se stabileşte prin ordin al conducătorului instituţiei militare, mai puţin pentru situaţiile reglementate prin lege.

(2) Actul oficial prin care se dovedeşte vechimea în serviciu şi funcţiile îndeplinite de personalul militar în cadrul instituţiilor militare este fişa matricolă şi/sau, după caz, alte acte cu valoare juridică.

(3) Calitatea de personal militar se dovedeşte prin documente stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

            Art. 105. - Prevederile prezentei legi referitoare la îndatoriri, obligaţii, interzicerea şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi se aplică şi studenţilor şi elevilor din instituţiile militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor, persoanelor aflate în programele de formare a soldaţilor şi gradaţilor, precum şi celorlalte persoane care îndeplinesc serviciul militar obligatoriu pe timpul stării de asediu, stării de mobilizare şi stării de război.

Art. 106. – (1) Pentru domenii de activitate specifice, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare, criteriile şi standardele de performanţă, precum şi condiţiile referitoare la provenienţa personalului militar în activitate se stabilesc prin ordin.

(2) Personalul militar încadrat în structuri din domeniile stabilite potrivit alin.(1), care nu mai îndeplineşte criteriile şi standardele de performanţă poate fi numit într-o  funcţie echivalentă sau inferioară celei deţinute prevăzută cu grad cel puţin egal gradului deţinut, în oricare dintre structurile instituţiei militare,  sau pus la dispoziţia structurii de management resurse umane a instituţiei militare în vederea încadrării, după analizarea fiecărui caz în parte de către o comisie constituită în acest scop şi după consultarea personalului în cauză, potrivit ordinului conducătorului instituţiei militare.

(3) Numirea în funcţie şi punerea la dispoziţie prevăzute la alin.(2) se realizează prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

            Art. 107. – (1) Contractele de exercitare a profesiei de cadru militar, respectiv contractele încheiate de către soldaţii şi gradaţii profesionişti, precum şi celelalte angajamente şi contracte încheiate de către personalul militar în activitate cu sau în cadrul instituţiei militare, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile până la data expirării termenelor pentru care au fost încheiate.

(2) La expirarea termenelor pentru care au fost încheiate contractele prevăzute la alin. (1), ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate stabilesc raporturi de serviciu pe durată nedeterminată cu instituţia militară.

            (3) Prevederile art. 27 alin. (2) se aplică inclusiv soldaţilor şi gradaţilor profesionişti trecuţi în rezervă cu cel mult 4 ani înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.

            Art. 108. – (1) Prevederile referitoare la ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în rezervă şi în retragere, pensionari militari, se aplică şi celor aflaţi în plată la intrarea în vigoare a prezentei legi.

            (2) Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, au calitatea de personal militar în rezervă, indiferent de provenienţă, sunt considerate rezervişti în sensul prevăzut la art. 2 alin. (3) lit. a).

Art. 109. – (1) Personalul militar trecut în rezervă sau direct în retragere poate fi angajat, potrivit legii, pe baza documentelor de absolvire a studiilor militare sau a echivalării acestora potrivit nomenclatorului elaborat de instituţiile militare şi Ministerul Educaţiei Naţionale, cu avizul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

            (2) Funcţiile îndeplinite de personalul militar în activitate se echivalează cu funcţii civile în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

            Art. 110. – (1) Categoriile de personal aeronautic din instituţiile militare care desfăşoară activităţi aeronautice militare, îndatoririle şi drepturile acestuia se stabilesc prin lege.

            (2) Numirea, promovarea, transferul, limitele de vârstă, condiţiile de menţinere în magistratură, şi celelalte aspecte ale carierei profesionale ale judecătorilor şi procurorilor militari, precum şi relaţiile decurgând din structura ierarhică specifică, în ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor judiciare, sunt supuse normelor care reglementează statutul de magistrat.

            (3) În exercitarea atribuţiilor profesionale specifice ofiţerilor medici, farmacişti şi subofiţeri sanitari, soldaţilor şi gradaţilor sanitari le sunt aplicabile normele statutului de medic, farmacist şi asistent medical

            Art. 111. – (1) În Ministerul Apărării Naţionale, prevederile art. 62 alin. (1), după o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor deveni regulă, fără excepţie. În această perioadă se vor aplica prevederile art. 62 alin. (1) gradual, astfel încât la termenul stabilit să se respecte cu stricteţe obiectivul propus.

(2) Personalul militar în activitate poate îndeplini atribuţiile unei alte funcţii, prin împuternicire sau detaşare, potrivit prezentului statut, numai în cadrul corpului de personal militar din care face parte.

Art. 112. – Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate sau trecuţi din activitate în rezervă ori în retragere, precum şi soldaţii şi gradaţii în activitate, decedaţi, au dreptul la onoruri militare în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

Art. 113. – (1) Gradul de plutonier adjutant şef, acordat cadrelor militare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se înlocuieşte cu gradul de plutonier adjutant principal.

 (2) Gradele de caporal clasa a III-a, clasa a II-a, clasa I prevăzute de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, se înlocuiesc cu gradul de caporal, cei în cauză beneficiind de salarizare la nivelul gradului de caporal clasa a III-a, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Până la stabilirea salarizării personalului care are gradul de caporal principal, acesta beneficiază de salarizarea la nivelul gradului de caporal clasa I.

Art. 114. – Miniştrii, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum şi asimilaţii acestora, civili, aflaţi în funcţie în cadrul instituţiilor militare beneficiază de drepturile materiale stabilite în prezenta lege pentru cadrele militare în activitate, echivalente ofiţerilor cu grad de general, respectiv de amiral.

Art. 115. – În timp de război, structurile considerate ca făcând parte din zona acţiunilor militare se stabilesc de către Statul Major General.

Art. 116. – Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, parchetele care dispun trimiterea în judecată şi instanţele care judecă personalul militar în activitate pentru infracţiuni în legătură cu serviciul, au obligaţia de a înştiinţa imediat instituţia militară.

Art. 117. – (1) Sintagma cadre militare folosită în legislaţia în vigoare se referă exclusiv la ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.

(2) Sintagma soldaţi şi gradaţi profesionişti folosită în legislaţia în vigoare se referă exclusiv la soldaţi şi gradaţi.

Art. 118. – În sensul prezentei legi, familia personalului militar cuprinde soţul sau soţia şi copiii, precum şi persoanele aflate în întreţinerea legală a acestuia.

            Art. 119. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 868 din 24 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Hotărârea Guvernului nr. 106/2011 pentru aprobarea Ghidului carierei militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2011, cu completările ulterioare;

d) orice alte dispoziţii contrare.

Bucureşti,

Nr. 

PS Doritorii pot accesa inclusiv expunerea de motive la adresa :http://dlaj.mapn.ro/ 
multumesc Mos Alecu !