CARE VA FI MOTIVUL VIITOARELOR RAZBOAIE ???

Pe masura ce incepem sa protejam mediul, unele din riscurile mai serioase de conflict vor fi eliminate, insa se vor naste alte posibilitati de criza. Razboaiele petrolului, care se desfasoara deja de cateva decenii pe Pamant, ar putea sa se termine odata cu petrolul, insa tipuri noi de conflict, controverse si suprize neplacute ne asteapta in viitor (inclusiv un ultim val de razboaie pentru petrol).

O privire rapida in viitor, aruncata de Foreign Policy, sugereaza ca instabilitatea produsa de aceasta tranzitie energetica mult-asteptata ne va forta sa ne confruntam cu noi forme de conflict. Iata doar cateva posibile tensiuni geopolitice in era energiei "verzi":

Razboaiele comerciale

O sursa de tensiune internationala va fi "protectionismul verde", adica incercarea unor tari de a ridica limite comerciale in fata tarilor care nu adopta masuri de limitare a emisiilor poluante. Marirea si caderea puterilor petroliere

Vom fi martori ai consecintelor maririi si decaderii statelor a caror economie se bazeaza pe petrol. Mai intai, cresterea pretului la petrol - pana la 250 de dolari per baril, potrivit unor estimari- le va umple trezoreriile. Cu acesti bani, statele brusc imbogatite vor cumpara actiuni ieftine americane, dand emotii nationalistilor.

Vor fi cateva decenii de prosperitate si putere.

Insa nu va mai fi cale de intoarcere o data ce petrolul va incepe sa se sfarseasca.

Statele petroliere bogate si puternice vor intra in declin. Cele mai prevazatoare se vor folosi din timp de bani pentru a-si investi intelept banii. Insa moartea lenta a economiei bazate pe petrol va duce la presiuni sociale si fracturi politice. Toate aceste convulsii se vor simti in intreaga lume.

Socurile de dupa boom-ul nuclear

Nu se va putea reversa schimbarea climaterica fara o mai larga folosire a energiei nucleare. Este eficienta, nu polueaza, o tona metrica de uraniu produce aceeasi cantitate de energie ca si 3.600 de tone metrice de petrol (aproximativ 80.000 de barili).

Este mai sofisticata si mai testata decat noile alternative energetice. Va fi tentanta si pentru tarile in curs de dezvoltare. In cele din urma insa, aceasta forma de energie are si o multime de riscuri - doua sunt mai importante: cum te debarasezi de combustibilul epuizat fara a dauna mediului si cum sa asiguri siguranta combustibilului de-a lungul ciclului vietii sale.

Cu fiecare centrala atomica construita, creste sansa unui accident sau a unui terorist hotarat sa-si spuna punctul de vedere "exploziv".

Expertul in arme nucleare Robert Gallucci este de parere ca un incident terorist nuclear este "aproape sigur".

Un astfel de eveniment ar trimite unde de soc in intreaga lume si ar afecta toate aspectele vietii, de la controale mai stricte la aeroport la restrictii comerciale.

Razboaie pentru apa

Astazi, 1,1 miliarde de persoane nu au acces la apa curata, iar in doua decenii, potrivit unor estimari, doua treimi din populatia Globului va trai in regiuni unde apa este deficitara. Apa va fi "noul petrol" atat datorita valorii pe care o va capata cat si datorita razboaielor pe care le va declansa.

In mod ironic, goana dupa alternative energetice care sa inlocuiasca petrolul va duce la inrautatirea problemei apei, intrucat unele culturi agricole destinate producerii de biocarburanti consuma cantitati uriase de apa.

Litiul, un element "fierbinte"

In Asia, Europa si SUA, oamenii sunt tot mai incantati de masinile electrice, care ar pune capat dependentei de petrol si ar juca un rol semnificativ in scaderea emisiilor de dioxid de carbon. Problema este bateria masinilor electrice.

Se iau in considerare mai multe solutii, printre care si baterii care produc electricitate din reactia directa a litiului cu oxigenul. Cea mai probabila cale de actiune, pana acum, este bateria litiu-ion folosita pentru camere foto, computere si telefoane mobile. Acestea au capacitate mai mare si viata mai lunga decat modelele bazate pe nichel, asa ca sunt ideale pentru vehicule.

Asta inseamna ca litiul va deveni un bun extrem de cautat in anii care urmeaza. Mai mult, doua treimi din rezervele mondiale de litiu sunt concentrate in sudul Americii Latine, adica in Desertul Atacama, impartit de doua tari, Chile si Bolivia.

Acestea au o animozitate istorica, mai ales ca Chile a reusit sa taie accesul Boliviei la mare. Lupta celor doua state pentru investitori in domeniul litiului, si competitia intre minele lor de litiu ar putea conduce al un nou razboi- ca sa nu mai spunem ca mineritul litiului este o activitate foarte costisitoare.

Mai mult, China si Rusia, care au si ele rezerve semnificative de litiu, ar fi interesate sa alimenteze acest conflict, ca sa profite de pe urma scoaterii din ecuatie a rivalilor pe piata litiului.

COMUNICATUL CURTII CONSTITUTIONALE

 
"Plenul Curţii Constituţionale, compus din cei 9 judecători, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituţie şi al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit în şedinţe în zilele de 24 şi 25 iunie 2010, pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, sesizările cu privire la neconstituţionalitatea Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi a Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, adoptate în temeiul prevederilor art.114 alin.(3) din Constituţia României, republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună din data de 7 iunie 2010.

Asupra acestor legi, obiecţiile de neconstituţionalitate au fost formulate după cum urmează:

I. Cu privire la Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, de către:

- Secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

- un număr de 30 de senatori şi 60 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC;

- un număr de 54 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al PNL.

În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că:

1. Dispoziţiile art.1-8 şi cele ale art.10-17 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt constituţionale.

2. Dispoziţiile art.9 referitoare la diminuarea cu 15% a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum şi a indemnizaţiei de însoţitori pentru pensionarii de invaliditate de gradul I, precum şi cele referitoare la valoarea punctului de pensie utilizat de 622,9 lei din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt neconstituţionale.

II. Cu privire la Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, obiecţiile de neconstituţionalitate au fost formulate de către: - Secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; - un număr de 37 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.

În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că:

1. Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor este constituţională în raport cu criticile formulate de cei 37 de senatori.

2. Dispoziţiile art.1 lit.a), b), d)-i) şi art.2-12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate de Secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

3. Dispoziţiile art.1 lit.c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile constituţionale indicate în sesizare de Secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.