NOU ÎN LEGĂTURĂ CU RECALCULAREA : DREPT LA REPLICĂ AL MApP

Referitor la editorialul “Generalul Oprea-Minciună a pierdut războiul pensiilor” şi la articolul “Guvernul face dispărute pensiile foştilor militari. Ani de activitate ai pensionarilor din armată, şterşi cu buretele”, publicate în cotidianul Puterea din data de 17 decembrie a.c., facem următoarele precizări: Constatăm cu regret că nu este pentru prima dată când cotidianul Puterea publică articole referitoare la activităţi care privesc Ministerul Apărării Naţionale, fără a solicita un punct de vedere şi instituţiei noastre, aşa cum cer regulile deontologice jurnalistice, utilizând o exprimare nepotrivită şi trăgând concluzii eronate. În ceea ce priveşte subiectul recalculării pensiilor militare, subliniem că Ministerul Apărării Naţionale a informat constant şi onest opinia publică, atât în ceea ce priveşte cadrul legal, cât şi stadiul aplicării măsurilor luate de minister pentru încadrarea în termenul stabilit de lege. Pentru corecta informare a cititorilor, precizăm că la nivelul Ministerului Apărării Naţionale au fost aplicate măsuri excepționale, astfel încât procesul obținerii adverințelor de venit de către pensionari să fie simplificat. Ministrul apărării naționale a aprobat Ordinul nr. M.101, prin care se stabilesc responsabilități clare structurilor din MApN cu atribuții în procesul de recalculare a pensiilor militare. Legea nr. 119/2010 nu prevedea atribuţii în sarcina instituţiei militare pentru obţinerea datelor, efortul revenind pensionarilor militari. Aceştia ar fi trebuit să se deplaseze la fiecare din unităţile în care au lucrat de-a lungul carierei militare, pentru a solicita adeverinţe de venit. Ordinul ministrului apărării naționale vine în sprijinul pensionarilor, simplificând la maxim acest proces, astfel încât ei să nu mai fie purtați pe drumuri. Întreaga activitate se desfăşoară prin centrele militare zonale, judeţene şi de sector. Până la această dată, peste 70 la sută din pensionarii militari aflaţi în plată au completat formularele pentru obţinerea adeverinţelor de venit, necesare recalculării pensiilor, numărul acestora fiind în creştere în ultima perioadă. Circa 20.000 de adeverinţe au sosit deja la Direcţia Financiar-Contabilă pentru recalculare şi emiterea deciziilor. Pensionarii militari au înţeles că recalcularea pensiilor este în favoarea lor, aşa se explică şi numărul foarte mare de pensionari care se prezintă la centrele militare, la unele dintre acestea creându-se în ultima lună o oarecare aglomeraţie ( asta-i portocalie, ce naiba !). Subliniem că pensionarilor cu o carieră militară completă, care au primit o pensie de până la 3.000 lei, nu le vor scădea pensiile prin recalculare ( iată notatea...deci era vorba doar de cei cu o carieră completă !!!). Aşa cum ministrul apărării naţionale a arătat, în repetate rânduri, unele dintre aceste pensii chiar vor înregistra creşteri. Această afirmaţie se bazează pe calcule făcute pe cifre reale, pe adeverinţe de venit obţinute pentru situaţii concrete. Simulările realizate de Casa de pensii, la începutul anului, arătau că pensiile militare ar fi scăzut între 19 şi 69 la sută, fapt subliniat şi de ministrul apărării naţionale în intervenţiile sale pe acest subiect din Parlament. Pentru a nu se ajunge la o astfel de situaţie, care făcea ca toate pensiile militare să scadă, ministrul a luat decizia creării unor grupuri de lucru formate din specialişti în finanţe din instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru regândirea şi corectarea modului de calcul şi lărgirea bazei salariale care intră sub incidenţa recalculării pensiilor. La aceste grupuri de lucru au participat şi reprezentanţi ai asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere care reprezintă interesele pensionarilor militari (Ups..Păi onor conducera ANCMRR tocmai ce a zis că nu e nimic adevărat in acest sens ! Să fie vorba de vreo altă structură asociativă a cadrelor, și mai portocalie ?!) . Rezultatele acestui proces de analiză au fost luate în considerare la fundamentarea H.G. nr. 735/ 2010 şi a Ordinului nr. M.101, astfel încât pensionarilor cu o carieră militară completă, care au primit o pensie de până la 3.000 lei, să nu le scadă pensiile prin recalculare.
Aşa cum prevede Legea nr. 119/2010, adeverinţele de venit din care lipsesc date vor fi completate provizoriu cu salariul mediu brut pe economie, urmând ca, pe măsura identificării documentelor doveditoare, să se completeze şi aceste date, în regim de urgenţă, de către centrele militare, iar pensionarii militari vor primi drepturile cuvenite, retroactiv, imediat ce sunt procesate noile date. La fel stau lucrurile şi pentru cei care s-au prezentat la centrele militare mai târziu, iar timpul rămas la dispoziţie pentru procesarea datelor este foarte scurt. Şi pentru ei, calculul se va face pornind de la salariul mediu brut pe economie, urmând ca, pe măsura procesării datelor, şi aceştia să primească retroactiv drepturile cuvenite.

Ps Oare de ce nu o fi semnat acest drept la replică ?
sursa :http://www.puterea.ro/news13375/Guvernul-face-disparute-pensiile-fostilor-military-Ani-de-activitate-ai-pensionarilor-din-armata-stersi-cu-buretele.htm

CE MAI E NOU ÎN CAZUL ,,MITA DIN CURTEA MApN-ului,,

Observatorulph.ro vă prezintă, în exclusivitate, informații din dosarul șpăgilor primite de generali și ofițeri superiori ai Ministerului Apărării Naționale. Cadrele militare acuzate sunt general-maior doctor Chiriță Mihai, şef al Direcţiei de Instrucţie şi Doctrine din cadrul Statului Major General al Ministerului Apărării Naţionale, general de brigadă Ion Marin, adjunct al şefului Direcţiei de Management şi Resurse Umane din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, lt. col. Crăciuneanu Dan-Costel, şef Birou Informare-Recrutare din cadrul Centrului Militar Judeţean Ilfov, maior Onel Crinu Ionuț, din cadrul Şcolii de aplicaţii pentru unităţi de luptă "Mihai Viteazu" Piteşti și şeful său colonelul inginer doctor Belciug Vasile, fost comandant al Garnizoanei Piteşti dar şi al Şcolii de Aplicaţii „Mihai Viteazu”.

De la Breaza a pornit ”dosarul generalilor”

Conform rechizitoriului cauzei aveau loc concursuri „pe filieră directă” (cu elevii școlilor), respectiv „pe filieră indirectă”(aplicanți direct pentru postul de subofițer), pentru ocuparea unor posturi de maiştri militari şi subofiţeri, constând în probe scrise la materiile limbă engleză, matematică-fizică, legislaţie, pregătire militară generală şi psihotehnică. În Breaza, la Centrul Zonal de Selecţie şi Orientare, se făcea preselecția celor care urmau să ajungă la Pitești, la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti. De aici începea traseul șpăgilor întrucât candidații aveau de trecut testele medicale, psihologice, probele sportive și interviurile.

Omul-cheie de la UM 02414

În 2009, generalul de brigadă Ion Marin, adjunct al şefului Direcţiei de Management şi Resurse Umane din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (care până în 2006 avea în subordine Centrul Zonal de Selecție și Orientare Breaza) îl contacta pe comandantul Centrului Breaza, colonelul Constantin Richea. La întâlnirea stabilită a participat o terță persoană, angajat la Unitatea Militară 02414,Centrul de Medicină Preventivă, prezentat de generalul Marin colonelului Richea drept o persoană de încredere.

După acea întâlnire, generalul Marin îi transmitea lui Richea prin militarul de la UM 02414 bilețele cu numele cadrelor care urmau să treacă de preselecție. Mai mult, același militar lua și șpăgile de la candidați pentru generalul Marin. Generalul niciodată nu discuta cu militarii. Totul se făcea prin omul-cheie de la UM 02414 care, prin întâlniri în diverse locuri, uneori chiar la poarta Centrului, îi convingea pe candidați că totul se va rezolva.

Vasile Doană realizează flagrantul. Omul-cheie devine informator

Ce nu știau cei implicați este că ofițerii Direcției Generale Anticorupție Prahova aveau deja informații despre șpăgile care se dădeau și, sub coordonarea procurorului Vasile Doană, angajatul UM 02414 a fost prins în flagrant când lua mită de la unul dintre candidați. Ajuns în mâinile anchetatorilor, militarul a ales să colaboreze, a fost eliberat imediat și de atunci toate acțiunile sale (banii luați de la candidați și toate discuțiile cu generalul Marin) erau monitorizate de ofițerii anticorupție care au strâns astfel suficiente probe.

Nume de cod: ”internat” și ”doctor”

La Pitești, la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti unde ajungeau cei care treceau preselecția de la Breaza, generalul Chiriță Mihai șef de Direcție în Statul Major al MAPN (fost comandant de unitate la Pitești) aranja concursurile. La fel ca la Breaza, generalul Chiriță trimitea bilețele cu numele candidaților care urmau să câștige sau aranja concursurile prin convorbiri telefonice, codat, folosind termenii ”internat” (candidatul care dăduse șpagă) și ”doctor” (cadrul militar care trebuia să primească biletul cu numele candidatului). Printre ”doctorii” descoperiți de ofițerii anticorupție se aflau alți trei ofițeri superiori, locotenent colonel Crăciuneanu Dan-Costel (n.r.- întocmea dosarele candidaților), şef Birou Informare-Recrutare din cadrul Centrului Militar Judeţean Ilfov, maior Onel Crinu Ionuț, din cadrul Şcolii de aplicaţii pentru unităţi de luptă "Mihai Viteazu" Piteşti și şeful său colonelul inginer doctor Belciug Vasile, fost comandant al Garnizoanei Piteşti dar şi al Şcolii de Aplicaţii „Mihai Viteazu”.

Candidații au picat și la mate-fizică și ”pe telefoane”

Planul generalilor implicați în aranjarea concursurilor a fost dejucat de greșeala unui cadru militar care trebuia să ofere răspunsurile corecte candidaților la probele de limba engleză și matematică-fizică. Temător că ar putea bate la ochi faptul că toți candidații urmau să promoveze cu calificative maxime, cadrul militar nu le-a oferit candidaților decât răspunsurile la proba de limba engleză. Toți candidații au promovat, toate bune și frumoase până aici. Însă la proba matematică-fizică, unde nu au mai primit răspunsurile, toți candidații au picat. Supărați că au dat șpagă și au picat concursul, au început să dea telefoane pentru a rezolva problema, ori prin promovarea concursului ori prin recuperarea banilor dați, situație care a dus la strângerea de noi probe, întrucât anchetatorii monitorizau atât candidații cât și cadrele militare implicate. ”Au picat pe telefoane”, după cum spuneau anchetatorii.

Generalii nu au primit mandate de arestare preventivă

Ofițerii au fost reținuți 24 de ore, iar la data de 14 decembrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, faţă de toţi cei cinci inculpaţi, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea. Cercetările continuă, întrucât până la această oră niciunul dintre cei aproape 40 de candidați nu a vrut să colaboreze cu organele de anchetă, fapt pentru care sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Zeci de mii de euro șpagă

Cercetările continuă pentru a se stabili suma totală de bani primită de ofițeri. Iată, potrivit comunicatului de presă, sumele de bani probate de anchetatori ca fiind primate de inculpați. ”O persoană apropiată inculpatului Ion Marian, la rândul său învinuit în cauză, a primit suma de peste 46.000 de euro de la mai mulţi candidaţi, atât pentru sine, pentru Ion Marian şi pentru membrii comisiilor de examinare.
În legătură cu aceste concursuri, în aceeaşi perioadă, inculpatul lt. col. Crăciuneanu Dan – Costel a pretins şi/sau primit, singur sau împreună cu alte persoane, suma totală de 10.200 euro şi 1.000 lei pentru a sprijini cel puţin 20 de candidaţi să promoveze în mod fraudulos concursul de admitere în structurile Ministerului Apărării Naţionale.
La rândul său, în acelaşi scop, inculpatul mr. Onel Crinu Ionuţ, ofiţer în cadrul unei alte şcoli militare din Piteşti, a pretins şi/sau primit de la mai mulţi candidaţi, singur sau împreună cu alte persoane, suma totală de 17.800 euro. În acelaşi context, şeful său, inculpatul Belciug Vasile, prin intermediari, a primit de la un candidat, suma de 5.500 lei”.

Alți ofițeri cercetați pentru complicitate

Conform vranceamedia.ro, alţi şapte ofiţeri din comisiile de examinare, puşi sub învinuire, sub acuzaţia că, în calitate de membri ai comisiilor de examinare din august 2010, s-ar fi asociat cu cei doi generali pentru a favoriza mai multe persoane la două concursuri. Cei şapte sunt coloneii Constantin Richea, comandantul Centrului Zonal de Selecţie şi Orientare Breaza, Valerică Diaconu, comandantul Şcolii Militare de Aplicaţii pentru Unităţi de Luptă “Mihai Viteazu” Piteşti, şi Nicolae Zamfirache de la aceeaşi unitate, precum şi locotenent-coloneii Mihai Bocanu şi Paul Bădicu şi maiorii Ovidiu Boşotar şi Nae Cornel, au declarat surse judiciare.

Constantin Richea, comandantul Centrului Zonal de Selecţie şi Orientare Breaza, Valerică Diaconu şi Nicolae Zamfirache sunt acuzaţi de fals, uz de fals, abuz în serviciu şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni, pentru că ar fi conlucrat cu generalii Marin Ion şi Chiriţă Mihai la admiterea nelegală a unor persoane în urma a două concursuri derulate la cele două unităţi în anul 2010.

Doană, un procuror controversat

Procurorul Vasile Doană este un nume cunoscut și în Prahova, după rezolvarea unor dosare célèbre, citate de România Liberă:

- 1999, dosarul "Petrobrazi" - furt de combustibil, 103 inculpați, inclusiv comandantul Poliției Ploiești;
- 1999, mineriada din 13-15 iunie 1990, a trimis în judecată fosta conducere a Ministerului de Interne;
- 2000, trimite 22 de persoane în judecată, din cadrul Poliției Ploiești, pentru acte de corupție;
- 2002, dosarul "Mită la RADET", un ofițer SRI implicat, 500.000 DM mită;
- Secția 5 Poliție, 38 polițiști arestați, furt de combustibil din conducte;
- 2004, dosarul RAFO, i se oferă 200.000 de euro de către trei oameni de afaceri din Bacău. Refuză mita, dupa care realizează flagrantul;
- 2006, "sereiștii benzinari" de la Ploiești, coloneii Bucur și Păltânea.

În contrapartidă, ziarul Ziua scria că Doană este un procuror abonat la CEDO descriind anchetele procurorului Doană ca fiind ”în stil stalinist cu încălcarea criminală a drepturilor omului și a celor mai elementare norme procedurale și procesual-penale”. Jurnaliștii de la Ziua au dat și exemplul lui Gheorghe Tudorache care în 1998 era comandantul unei unități militare din Ploiești. Acesta a fost acuzat de Doană de corupție pasivă și sustragere de bunuri, fapte care ar fi avut loc între 1996 și 1998 și stat în arest în perioada 6 aprilie 1998 - 1 iunie 1998. Ajuns la CEDO, cazul ”Tudorache contra României” a avut câștig de cauză la sfârșitul lui septembrie 2005, Tudorache fiind despăgubit de statul român cu suma de 2.800 de euro reprezentând daune morale

P.S. Aștept, cu nerăbdare, finalizarea anchetei și arestarea vreunui militar angajat...a vreunui bucătar...