Dupa 20 de ani de calcule si amanari, pare ca in sfarsit s-a gasit metoda de stabilire a despagubirilor cuvenite persoanelor ce au constituit depozite la CEC in vederea achizitionarii de autoturisme Dacia.
Astazi, Comisia pentru buget, finante si banci din Camera Deputatilor a avut din nou pe ordinea de zi problema acestor despagubiri. Dezbaterile vizau propunerea legislativa pentru completarea OUG 156/2007, document ce face referire la despagubirea persoanelor fizice ce au constituit depozite la CEC in vederea achizitionarii de autoturisme inainte de 1989.
Potrivit acestei initiativei legislative, persoanele care si-au transferat de la CEC la BRD depozitele pentru achizitionarea de autoturisme Dacia vor fi despagubite, sumele urmand sa fie acordate atat pentru perioada depozitului constituit la CEC, cat si pentru perioada constituirii depozitului la BRD.
Deocamdata insa, aplicarea proiectului legislativ este imposibila, in conditiile in care nu exista evidente clare cu sumele transferate de la CEC la BRD. Pentru aceasta, parlamentarii au solicitat Ministerului Finantelor Publice (MFP) sa vina cu o solutie in vederea calcularii sumelor datorate de stat. Iar Ministerul a promis ca va prezenta solutia la urmatoarea sedinta.
Potrivit unui proiect de lege propus de MFP la inceputul lunii decembrie, peste 2.100 de persoane, care si-au transferat la BRD, dupa 22 decembrie 1989, depozitele constituite la CEC pentru achizitionarea de autoturisme Dacia vor fi despagubite in vara lui 2011.
MFP trebuia sa lanseze o emisiune de titluri de stat la 15 martie 2011 pe numele BRD, cu scadenta la 15 iunie 2011, pentru a acoperi suma de 26,6 milioane de lei. Urma ca BRD sa alimenteze conturile persoanelor fizice respective sau pe cele ale mostenitorilor. Valoarea medie a unei despagubiri se ridica la 12.610 lei, adica 2.995 de euro.
Acum insa, se asteapta solutia reprezentantilor MPF pentru a putea realiza si faptic aceste despagubiri.
sursa :http://www.manager.ro/articole/ultima-ora/3000-euro-pentru-pagubitii-dacia-ministerul-de-finante-spune-ca-a-gasit-solutia-pentru-acordarea-acestora-5962.html
Libertatea de exprimare (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă. CONSTITUTIA ROMANIEI art.30
miercuri, 23 martie 2011
Dezastru ecologic in Olt!
In judetul Olt nu exista macar o singura halda de gunoi care sa fie amenajata corespunzator, macar la nivelul normelor bunului simt, nu la cel european.
Halda din Slatina este neautorizată şi, aflată în zona „Clocociov“, în perioada de vară va fi un mare focar de infecţii şi va avea un rol nociv în poluarea solului şi aerului. Mirosul va deveni uneori de nesuportat de către slătineni. Cea din Caracal, aflată la marginea oraşului, este cea mai bine amenajată, fiind îngrădită cu gard, dar departe de normele europene. Fiind lângă un drum naţional aceasta dă o notă proastă pentru turiştii care tranzitează oraşul. La Scorniceşti, Corabia, Drăgăneşti-Olt sau Potcoava, situaţia este aceeaşi: neautorizate, lăsate de izbelişte, focare de infecţie şi poluare. Paradoxal, cea mai prost amenajată şi neîngrijită, amplasată chiar în zona de locuinţe, este cea din Balş, singura „autorizată“ de către Agenţia Judeţeană de Mediu. De ce, nu ştim, dar, măcar din bun simţ, primarul oraşului trebuia să asigure un drum corespunzător şi o îngrădire a perimetrului unde se aduce gunoiul menajer şi alte deşeuri. Normal ar fi, ca toate deşeurile menajere din judeţ să fie aduse la singura haldă autorizată, cea din Balş. Ceea ce, practic, nu se întâmplă şi probabil nu se va întâmpla nici în lunile viitoare. Ar fi nişte costuri imposibil de suportat şi, apoi, nimeni nu are interes în acest sens. Există un proiect european demarat şi aprobat de către Consiliul Judeţean Olt, care ar fi trebuit demarat deja… Acesta presupunea, printre altele, construirea unei halde, de nivel european, la Bălteni şi altele de tranzit la Corabia, Caracal, Balş, Scorniceşti şi Slatina. Numai că, Ministerul Mediului nu vrea să semneze contractul în baza căruia să se poată derula contractul. „Am mers de multe ori la Bucureşti şi, de fiecare dată, ne-au promis că vor semna… poate, pentru că sunt de la PSD, ne amână… Sper că domnul ministru va înţelege situaţia de la Olt şi va semna contractul… Este o situaţie grea şi o mare problemă cu haldele, mai ales la Slatina…“, ne-a declarat Paul Stănescu, preşedintele Consiliului Judeţean Olt. Această problemă cu care se confruntă judeţul ar trebui să fie sprijinită şi de parlamentarii şi oamenii politici importanţi din PD-L şi chiar de către… UDMR, consiliera ministrului fiind şi preşedintele filialei Olt a acestui partid. Într-un număr viitor al ziarului vom reveni şi cu o anchetă asupra acestui aspect.
sursa :http://www.gazetaoltului.ro/gazeta_new/viewArticle.htm?id=10109
Halda din Slatina este neautorizată şi, aflată în zona „Clocociov“, în perioada de vară va fi un mare focar de infecţii şi va avea un rol nociv în poluarea solului şi aerului. Mirosul va deveni uneori de nesuportat de către slătineni. Cea din Caracal, aflată la marginea oraşului, este cea mai bine amenajată, fiind îngrădită cu gard, dar departe de normele europene. Fiind lângă un drum naţional aceasta dă o notă proastă pentru turiştii care tranzitează oraşul. La Scorniceşti, Corabia, Drăgăneşti-Olt sau Potcoava, situaţia este aceeaşi: neautorizate, lăsate de izbelişte, focare de infecţie şi poluare. Paradoxal, cea mai prost amenajată şi neîngrijită, amplasată chiar în zona de locuinţe, este cea din Balş, singura „autorizată“ de către Agenţia Judeţeană de Mediu. De ce, nu ştim, dar, măcar din bun simţ, primarul oraşului trebuia să asigure un drum corespunzător şi o îngrădire a perimetrului unde se aduce gunoiul menajer şi alte deşeuri. Normal ar fi, ca toate deşeurile menajere din judeţ să fie aduse la singura haldă autorizată, cea din Balş. Ceea ce, practic, nu se întâmplă şi probabil nu se va întâmpla nici în lunile viitoare. Ar fi nişte costuri imposibil de suportat şi, apoi, nimeni nu are interes în acest sens. Există un proiect european demarat şi aprobat de către Consiliul Judeţean Olt, care ar fi trebuit demarat deja… Acesta presupunea, printre altele, construirea unei halde, de nivel european, la Bălteni şi altele de tranzit la Corabia, Caracal, Balş, Scorniceşti şi Slatina. Numai că, Ministerul Mediului nu vrea să semneze contractul în baza căruia să se poată derula contractul. „Am mers de multe ori la Bucureşti şi, de fiecare dată, ne-au promis că vor semna… poate, pentru că sunt de la PSD, ne amână… Sper că domnul ministru va înţelege situaţia de la Olt şi va semna contractul… Este o situaţie grea şi o mare problemă cu haldele, mai ales la Slatina…“, ne-a declarat Paul Stănescu, preşedintele Consiliului Judeţean Olt. Această problemă cu care se confruntă judeţul ar trebui să fie sprijinită şi de parlamentarii şi oamenii politici importanţi din PD-L şi chiar de către… UDMR, consiliera ministrului fiind şi preşedintele filialei Olt a acestui partid. Într-un număr viitor al ziarului vom reveni şi cu o anchetă asupra acestui aspect.
sursa :http://www.gazetaoltului.ro/gazeta_new/viewArticle.htm?id=10109
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)