Comisia Europeană a dat aprobarea finală necesară construirii a trei lasere ce depăşesc cu mult capacitatea celor deja existente. Proiectul, intitulat Extreme Light Infrastructure, constituie un prim pas pentru construirea unui laser mult mai puternic, care va încerca să atragă particulele din vacuumul spaţiu-timp.
Cele trei lasere - unul situat în Cehia, altul în Ungaria şi ultimul aflat la Măgurele, în România - sunt planificate a fi puse în funcţiune în 2015. Fiecare va emite pulsaţii ce vor atinge puterea de 10 petawaţi - de câteva sute de ori mai multă putere decât cea folosită la acest moment de întreaga civilizaţie umană!
Aceste pulsaţiii vor dura 1.5 x 10-14 secunde, mai puţin de o zecime din timpul necesar luminii să traverseze diametrul unui fir de păr uman. Pentru că pulsaţiile sunt atât de scurte, acestea vor transmite mult mai puţină energie decât pulsaţiile laserului din California, la National Ignition Facility, ce durează 2.0 x 10-8 secunde. Cu toate acestea, pulsaţiile ELI vor fi de 20 de ori mai puternice.
Fiecare laser dintre cele 3 va costa 400 de milioane de dolari, iar designul fiecăruia dintre ele va diferi în funcţie de scopul fiecăruia. Fiecare laser va efectua diferite experimente în fizica de energie înaltă, printre care accelerarea particulelor folosind pulsaţii de laser, studierea nucleelor din atomi şi folosirea de pulsaţii pentru a studia dinamica evenimentelor extrem de rapide ce au loc în cadrul atomilor. Laserul de la Măgurele va fi folosit pentru a efectua cercetări în fizica nucleară.
Mega-laserul de la Măgurele constituie cel mai mare proiect ştiinţific din istoria României.
Sursa: NewScientist
marți, 26 aprilie 2011
luni, 25 aprilie 2011
Euro-scepticii şi populiştii cîştigă teren.Cui şi de ce îi este lehamite de UE?
O jumătate de secol de pace şi bunăstare asigurate şi totuşi, procesul integrării europene este pus sub semnul întrebării – constată cotidianul spaniol ABC, încercînd să desluşească paradoxul.
O primă cauză ar fi incapacitatea Bruxelles-ului de a afla soluţii la o problemele care se acumulează. Nu este admisibil - îşi continuă ziarul raţionamentul – ca Uniunea Europeană să dispună de un pompos aparat diplomatic fără ca acesta să aibă vreo prestaţie notabilă şi utilă în regiuni de criză precum cele din Africa de Nord sau de aiurea. Altădată Europa ieşea fortificată din crize, altădată la Bruxelles şi în capitalele europene existau lideri de calibru greu.Azi, le ducem lipsa...
Mai rău încă – scrie de la Praga LIDOVE NOVINY: politica europeană este lipsită de transparenţă, ea a degenerat într-un secret, iar dezbaterile publice lipsesc: Nu există controverse, nu există preopinenţi, nu există schimburi deschise de păreri. Aşa se face că într-o bună zi germanii pot afla că nu numai datoriile grecilor, irlandezilor sau portughezilor trebuie achitate, ci şi cele ale spaniolilor. Iar politica în spatele uşilor închise atunci cînd trebuie adoptate decizii de miliarde, nu poate duce decît la ascensiunea unor euro-sceptici de teapa „Adevăraţilor finlandezi”.
Săptămînalul german DER SPIEGEL relevă că succesul la urne al populiştilor de dreapta dă frisoane Bruxelles-ului, iar marile partide populare încearcă să contracareze ascensiunea acestor rebeli periculoşi jucînd pe claviatura naţionalismului. Chiar dacă este puţin probabil ca euro-scepticii să aibă un cuvînt greu de spus în guvernarea unor ţări, ei au reuşit să altereze deja climatul politic în Europa.
în căutarea cauzelor marii nemulţumiri ce domneşte în unele state ale Uniunii Europene porneşte FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Una – dacă nu şi cea mai gravă ar fi criza datoriilor în statele de la periferia Uniunii. Iar în timp ce la Bruxelles este intonată aria solidarităţii, germanii care sunt cei mai mari donatori ai familiei celor 27, încep să pună condiţii: fără o asanare a bugetului ţărilor ajunse la sapă de lemn, nici o solidaritate. Atitudine care-i duce la disperare pe eurofili dar care relevă şi disensiunile tot mai puternice în sînul Uniunii – flagrante şi în reacţiile faţă de criza libiană.
Memorabilă este concluzia analizei: Integrarea europeană este un bun preţios care-şi are preţul său. Iar cei care-l primejduiesc nu sunt în primul rînd populiştii, ei nefiind decît profitorii nemulţumirii cetăţenilor care şi-au pierdut încrederea şi care se tem că-şi vor pierde şi patria.
SURSA :http://www.dw-world.de
O primă cauză ar fi incapacitatea Bruxelles-ului de a afla soluţii la o problemele care se acumulează. Nu este admisibil - îşi continuă ziarul raţionamentul – ca Uniunea Europeană să dispună de un pompos aparat diplomatic fără ca acesta să aibă vreo prestaţie notabilă şi utilă în regiuni de criză precum cele din Africa de Nord sau de aiurea. Altădată Europa ieşea fortificată din crize, altădată la Bruxelles şi în capitalele europene existau lideri de calibru greu.Azi, le ducem lipsa...
Mai rău încă – scrie de la Praga LIDOVE NOVINY: politica europeană este lipsită de transparenţă, ea a degenerat într-un secret, iar dezbaterile publice lipsesc: Nu există controverse, nu există preopinenţi, nu există schimburi deschise de păreri. Aşa se face că într-o bună zi germanii pot afla că nu numai datoriile grecilor, irlandezilor sau portughezilor trebuie achitate, ci şi cele ale spaniolilor. Iar politica în spatele uşilor închise atunci cînd trebuie adoptate decizii de miliarde, nu poate duce decît la ascensiunea unor euro-sceptici de teapa „Adevăraţilor finlandezi”.
Săptămînalul german DER SPIEGEL relevă că succesul la urne al populiştilor de dreapta dă frisoane Bruxelles-ului, iar marile partide populare încearcă să contracareze ascensiunea acestor rebeli periculoşi jucînd pe claviatura naţionalismului. Chiar dacă este puţin probabil ca euro-scepticii să aibă un cuvînt greu de spus în guvernarea unor ţări, ei au reuşit să altereze deja climatul politic în Europa.
în căutarea cauzelor marii nemulţumiri ce domneşte în unele state ale Uniunii Europene porneşte FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Una – dacă nu şi cea mai gravă ar fi criza datoriilor în statele de la periferia Uniunii. Iar în timp ce la Bruxelles este intonată aria solidarităţii, germanii care sunt cei mai mari donatori ai familiei celor 27, încep să pună condiţii: fără o asanare a bugetului ţărilor ajunse la sapă de lemn, nici o solidaritate. Atitudine care-i duce la disperare pe eurofili dar care relevă şi disensiunile tot mai puternice în sînul Uniunii – flagrante şi în reacţiile faţă de criza libiană.
Memorabilă este concluzia analizei: Integrarea europeană este un bun preţios care-şi are preţul său. Iar cei care-l primejduiesc nu sunt în primul rînd populiştii, ei nefiind decît profitorii nemulţumirii cetăţenilor care şi-au pierdut încrederea şi care se tem că-şi vor pierde şi patria.
SURSA :http://www.dw-world.de
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)