Ministerul Apararii Nationale a anuntat ca trei soldati romani au fost raniti duminica dimineata in Afghanistan, dupa ce autovehiculul lor blindat a fost atacat cu un dispozitiv exploziv. Cei trei au fost evacuati catre Spitalul Militar din Kandahar. Un al patrulea militar aflat in autovehicul in momentul deflagratiei a acuzat doar lovituri superficiale, el reluandu-si activitatea in Baza Lagman.
Potrivit informatiilor, incidentul s-a produs duminica, in jurul orei 05.30, cand un autovehicul blindat de tip MRAP, aflat in misiune cu militari din Batalionul 26 Infanterie "Neagoe Basarab", pe autostrada A1 in Provincia Zabul, Afganistan, a fost atacat cu un dispozitiv exploziv improvizat.
"Desi cantitatea de explozibil utilizata in atac a fost foarte mare, fapt care a dus la rasturnarea vehiculului tip MRAP, gradul ridicat de protectie asigurat de blindajul masinilor de lupta folosite de fortele NATO in Afganistan a dus la salvarea vietilor militarilor romani", a precizat ministerul de al Bucuresti.
In urma deflagratiei, locotenentul George Olteanu a suferit leziuni in zona spatelui si la muschii piciorului stang, plutonierul major Marius Apostol are glezna piciorului stang fracturata si caporalul Daniel Riza a suferit o ruptura de ligamente la genunchiul stang, starea lor fiind stabila. Al patrulea militar aflat in vehicul, caporalul Nicolae Barbu, a acuzat doar lovituri superficiale.
Ministerul Apararii Nationale a informat ca locotenentul Olteanu, plutonierul major Apostol si caporalul Riza au fost evacuati catre Spitalul Militar din Kandahar, pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.
Ministrul Gabriel Oprea si conducerea armatei urmaresc cu atentie evolutia starii de sanatate a militarilor raniti, se spune in comunicat.
duminică, 1 mai 2011
Secretele "murdare" ale alimentelor chilipir
Unt - 2 lei pachetul, lapte - 2,7 lei litrul, ciocolată - 1,5 lei tableta sau suc de portocale - 1 leu sticla de doi litri. Nu vă grăbiţi să întrebaţi: „Unde?". Nu avem de-a face cu promoţii, ci cu alimente care doar încearcă să pară a fi ceea ce categoric nu sunt.
România liberă a identificat cel puţin cinci produse care, datorită preţurilor tentante, şi-au făcut loc în frigiderul multora dintre români. Câţi dintre clienţi au conştientizat însă cu adevărat ce cumpără? Problema „untului", „laptelui" sau a „ciocolatei" superieftine este aceea că doar în aparenţă reprezintă produsele menţionate mai sus. Ce sunt în realitate? RL a încercat să răspundă la această întrebare cu ajutorul specialistului în chimie alimentară Petru Alexe, decanul Facultăţii de Şiinţa şi Ingineria Alimentelor de la Universitatea din Galaţi, a comisarului de la Protecţia Consumatorilor, Sânziana Colibă, şi a criticului culinar Victor Melian.
„Untul" de 2 lei
Raionul „Lactate" dintr-unul din hypermarketurile bucu-reştene. Printre pachetele de unt am găsit şi pachete de 200g ambalate în clasica hârtie cerată albă, pe care scrie greu lizibil „cremă cu", iar dedesubt „UNT", cu litere mari şi cu un font asemănător cu al uneia din mărcile de unt de pe raftul vecin. Pe pachet, clienţii mai pot citi: „grăsime 65%". În realitate, avem de-a face cu un produs ce conţine 80% grăsimi vegetale nehidrogenate şi numai 20% unt şi care, pentru a se vinde, profită de toate aceste elemente de identitate care s-au sedimentat în mentalul colectiv al românilor. Am testat trei astfel de produse, cu preţuri cuprinse între 2,1 şi 2,7 lei, care au fost apoi comparate cu untul veritabil, „marca cea mai ieftină", cu 65% grăsime şi care costă 3,9 lei pachetul. Iată părerile specia-liştilor.
Comisarul de la Protecţia Consumatorului Sânziana Colibă: „Aceste produse nu sunt unt, ci aşa cum spune şi ambalajul, undeva cu fonturi minuscule pe lateralul pachetelor, sunt «amestecuri de grăsimi tartinabile». Ele sunt produse cameleonice care folosesc trucuri pentru a semăna cu pachetele de unt. De pildă, folosesc nume derivate de la UNT, cum e cazul cu UNTAR, scris cu un font foarte apropiat de cel cu care sunt inscripţionate pachetele de unt adevărat. Protecţia Consumatorului a dat în judecată producătorul UNTAR-ului că încearcă să păcălească consumatorii, dar am pierdut, fiindcă legea le permite să folosească termeni derivaţi de la cuvântul UNT. Produsul numit «Cremă cu UNT» foloseşte două fonturi diferite în denumire, pentru a pune în evidenţă cuvântul UNT şi a minimiza celălalt termen al denumirii. De asemenea, ceea ce fac ei nu e chiar legal, fiindcă pe pachet sunt două denumiri de produs, ceea ce creează confuzie: «Cremă cu UNT grăsime 65%» şi «amestec de grăsimi tartinabile 65% 200g». În plus, noi am amendat deja unul din lanţurile de hypermarketuri pentru faptul că pune aceste produse cameleonice pe acelaşi raft cu untul. În mod normal, aceste produse ar trebui să fie expuse ori într-un spaţiu clar delimitat de rafturile cu unt".
„Laptele" de 2,7 lei
Raftul cu lapte UHT al unui supermarket de cartier. Cel mai ieftin produs costă 2,7 lei. Lângă acesta se află celelalte mărci de lapte UHT. Pe cele două feţe ale cutiei mai ieftine scrie bilingv (în maghiară şi engleză) „Tej ital 3,2% zsirtartalom", respective „Milk drink 3,2% fat". Deasupra e desenat un şuvoi alb de lapte curgând şi o pajişte verde. Clientul n-are nici cel mai mic indiciu, dacă nu citeşte scrisul mic de pe lateral (de data asta şi în română), că nu e vorba de lapte, ci de „băutură de lapte". Şi acest produs se foloseşte de elementele de identitate ale laptelui ca să vândă un produs care e orice, numai lapte nu: „Ingrediente: lapte (51%), permeat, grăsimi vegetale. Permeatul este definit pe ambalaj drept un preparat de origine lactată, sărac în proteine, produs prin ultrafiltrarea laptelui. Compoziţie: proteine 1,5%, glucide 4,7%, lipide 3,2 %".
sursa :România Liberă
România liberă a identificat cel puţin cinci produse care, datorită preţurilor tentante, şi-au făcut loc în frigiderul multora dintre români. Câţi dintre clienţi au conştientizat însă cu adevărat ce cumpără? Problema „untului", „laptelui" sau a „ciocolatei" superieftine este aceea că doar în aparenţă reprezintă produsele menţionate mai sus. Ce sunt în realitate? RL a încercat să răspundă la această întrebare cu ajutorul specialistului în chimie alimentară Petru Alexe, decanul Facultăţii de Şiinţa şi Ingineria Alimentelor de la Universitatea din Galaţi, a comisarului de la Protecţia Consumatorilor, Sânziana Colibă, şi a criticului culinar Victor Melian.
„Untul" de 2 lei
Raionul „Lactate" dintr-unul din hypermarketurile bucu-reştene. Printre pachetele de unt am găsit şi pachete de 200g ambalate în clasica hârtie cerată albă, pe care scrie greu lizibil „cremă cu", iar dedesubt „UNT", cu litere mari şi cu un font asemănător cu al uneia din mărcile de unt de pe raftul vecin. Pe pachet, clienţii mai pot citi: „grăsime 65%". În realitate, avem de-a face cu un produs ce conţine 80% grăsimi vegetale nehidrogenate şi numai 20% unt şi care, pentru a se vinde, profită de toate aceste elemente de identitate care s-au sedimentat în mentalul colectiv al românilor. Am testat trei astfel de produse, cu preţuri cuprinse între 2,1 şi 2,7 lei, care au fost apoi comparate cu untul veritabil, „marca cea mai ieftină", cu 65% grăsime şi care costă 3,9 lei pachetul. Iată părerile specia-liştilor.
Comisarul de la Protecţia Consumatorului Sânziana Colibă: „Aceste produse nu sunt unt, ci aşa cum spune şi ambalajul, undeva cu fonturi minuscule pe lateralul pachetelor, sunt «amestecuri de grăsimi tartinabile». Ele sunt produse cameleonice care folosesc trucuri pentru a semăna cu pachetele de unt. De pildă, folosesc nume derivate de la UNT, cum e cazul cu UNTAR, scris cu un font foarte apropiat de cel cu care sunt inscripţionate pachetele de unt adevărat. Protecţia Consumatorului a dat în judecată producătorul UNTAR-ului că încearcă să păcălească consumatorii, dar am pierdut, fiindcă legea le permite să folosească termeni derivaţi de la cuvântul UNT. Produsul numit «Cremă cu UNT» foloseşte două fonturi diferite în denumire, pentru a pune în evidenţă cuvântul UNT şi a minimiza celălalt termen al denumirii. De asemenea, ceea ce fac ei nu e chiar legal, fiindcă pe pachet sunt două denumiri de produs, ceea ce creează confuzie: «Cremă cu UNT grăsime 65%» şi «amestec de grăsimi tartinabile 65% 200g». În plus, noi am amendat deja unul din lanţurile de hypermarketuri pentru faptul că pune aceste produse cameleonice pe acelaşi raft cu untul. În mod normal, aceste produse ar trebui să fie expuse ori într-un spaţiu clar delimitat de rafturile cu unt".
„Laptele" de 2,7 lei
Raftul cu lapte UHT al unui supermarket de cartier. Cel mai ieftin produs costă 2,7 lei. Lângă acesta se află celelalte mărci de lapte UHT. Pe cele două feţe ale cutiei mai ieftine scrie bilingv (în maghiară şi engleză) „Tej ital 3,2% zsirtartalom", respective „Milk drink 3,2% fat". Deasupra e desenat un şuvoi alb de lapte curgând şi o pajişte verde. Clientul n-are nici cel mai mic indiciu, dacă nu citeşte scrisul mic de pe lateral (de data asta şi în română), că nu e vorba de lapte, ci de „băutură de lapte". Şi acest produs se foloseşte de elementele de identitate ale laptelui ca să vândă un produs care e orice, numai lapte nu: „Ingrediente: lapte (51%), permeat, grăsimi vegetale. Permeatul este definit pe ambalaj drept un preparat de origine lactată, sărac în proteine, produs prin ultrafiltrarea laptelui. Compoziţie: proteine 1,5%, glucide 4,7%, lipide 3,2 %".
sursa :România Liberă
Abonați-vă la:
Postări (Atom)