IASUL NU (MAI) CREDE IN VORBE D-LE MINISTRU DOBRITOIU!
Pentru că vorbele nu rezolvă nimic. Vorbele nu schimbă nimic.
Este mesajul militarilor rezervisti participanti la intalnirea cu d-na av.Luminiţa Sârbu - consilier al ministrului apărării naţionale - cu care miercuri 29.08.2012 la Cercul Militar Iaşi , mai bine de 2 ceasuri s-au „discutat vorbe“.
Activitatea (care nu se putea desfasura in conditii optime,fara sprijinul direct si nemijlocit al comandantului garnizoanei Iasi,d-l general de brigada VASILE ROMAN, pentru care ii aducem mutltumiri) a adunat un numar mare de participanti, care doreau sa asculte punctul de vedere oficial al ministerului referitor la masurile constructiv- reparatorii privind pensiile militare.
Din expozeul d-nei consilier (de altfel captivant,bogat in terminologie,date si referiri strict tehnice, prezentat cu „armele„ unui avocat ce pledeaza la un proces) nu am retinut ca s-ar fi inregistrat vreo oarece evolutie in planul general al pachetului legislativ preconizat si nici progrese semnificative in adoptarea unei solutii concrete care sa corecteze in regim de urgenta imensa nedreptate creata celor aprox.32.000 de militari in rezerva, ramasi cu pensiile diminuate prin abrogarea L. 164/2001 si a L. 179/2004.
Pe langa o anumita nelalocul ei si neinteleasa iritare ( pe care am pus-o doar (?) pe seama drumului lung de la Bucuresti la Iasi,via Bacau) trebuie sa evidentiem altruismul d-nei consilier ministerial p.m.c. Luminiţa Sârbu manifestat in folosul militarilor rezervisti , fiind dumneaiei capabila sa sacrifice 40.000 ron pe luna (conform modestelor ziceri ale domniei sale,cam atat castiga ca avocat pledant) acceptand actuala functie.Oare de ce o fi facut-o? Ca nu mai era nici un specialist militar in rezerva ?
Asa am mai aflat :
- ce vrea sa faca d-l ministru (si evident,decidentul politic),cat de greu este sa faca si de ce este greu sa faca ceva acum ,pentru a repara ,odata pentru totdeauna ceea ce au pus pe butuci niste minti bolnave;
- ca la respectivul proiect pun umarul grupuri de lucru sau/si persoane aflate atât în activitate cât şi în rezervă din cadrul celorlalte structuri ale S.N.Ap. ( M.A.I., S.R.I.,S.C.M.D. A.N.C.M.R.R.etc.);
- ca pe lângă acest proiect de lege privind pensiile militare ocupaţionale se mai lucrează şi la alte legi (Statutul cadrelor militare, Legea salarizării personalului militar ) care împreună formează un pachet de legi ce sunt într-o strânsă legătură;
- ca proiectul de lege privind pensiile militare ocupaţionale este aproape în stadiu final şi ar putea fi înaintat către guvern în orice moment, dar mai sunt câteva divergenţe de rezolvat, cum ar fi: folosirea termenului de soldă sau de venituri lunare ; stabilirea bazei de calcul, privind cuantumul pensiei ( procent, cât la sută din veniturile lunare realizate în ultima lună de activitate sau din media rezultată din veniturile realizate în ultimele 6 (12) luni sau procent din media veniturilor realizate într-un interval de 12 luni consecutive aflat stabil pe o funcţie la alegere,din ultimii 10 ani de activitate, actualizat la data trecerii în rezervă (ex. cdt Cp. -2 ani, of. 2 -3 ani, cdt. U. -3 ani, şef de stat major – 2 ani, pot opta pentru veniturile realizate în calitate de cdt. de U. actualizate la zi, care sunt ceva mai mari decât cele corespunzătoare celorlalte funcţii îndeplinite) ;
- ca inca nu se ştie dacă şi ce sporuri se vor lua în calcul la stabilirea procentului respectiv,valoarea procentului stabilit din venituri pentru cuantumul pensiei ( 60, 70, etc. la sută );
- ca nu se cunoaşte cu exactitate dacă va intra în vigoare Legea salarizării unitare şi dacă se va aplica şi celor care îşi desfăşoară activitatea în structuri ale S.N.Ap.;
- ca pentru rezolvarea problemelor celor afectaţi de legile 119/2010, 263/2010, O.U.G.1/2011, H.G.735/2010 si trecerea acestora din sistemul pensiilor de asigurări sociale la sistemul pensiilor militare ocupaţionale sunt mai multe variante: prin includerea în proiectul de lege a unui capitol separat care să facă trimitere la problema respectivă ; prin OUG, prin actualizarea cuantumului pensiilor celor ce au scăzut la nivelul celor din decembrie 2010 prin emiterea altor decizii de către CPS fapt ce ar dura cam mult) ,dar OUG nu se aplică retroactiv şi cel mai devreme ar putea intra în vigoare în dec. 2012 ;
- ca nu se cunoaşte termenul de trecere al proiectului de lege prin parlament;
- ca actuala conducere administrativă şi politică a ţării nu doreşte să repare un act de nedreptate făcut rezerviştilor prin aplicarea legilor 119/2010, 263/2010, HG 735/2010, Oug 1/2011 adoptate în condiţii nu tocmai legale, normale şi morale ,prin alta nedreptate,ci prin folosirea unor procedee de promovare a legilor pe principii constituţionale şi strict juridice;
- conducerea ministerului recomandă celor care au acţiuni pe rol în instanţă să continue aceste procese până la obţinerea unor decizii definitive şi irevocabile ;
Am mai aflat ca HG S-1019/2010 privind stabilirea condiţiilor de muncă se aplică pentru toţi rezerviştii din toate structurile S.N.Ap.mai puţin celor din M.Ap.N.
Conform opiniei doamnei consilier (fata de care ne exprimam unele rezerve) colectivele de conducere din celelalte structuri ale S.N.Ap. au ştiut mult mai bine să-şi gestioneze (sa ceară şi să-şi apere) drepturile salariale şi în consecinţă au venituri mult mai consistente (salarii şi sporuri ) faţă de cei din M.Ap.N.
Intrebarile din rândul participanţilor au vizat în principal existenta si stadiul promovarii unei OUG de actualizare a cuantumului pensiei (pentru cei cărora le-a scăzut) la nivelul lunii decembrie 2010.
Raspunsurile d-nei consilier au avut un caracter general, au fost evazive si nu au cuprins date concrete care sa fi fost asumate de catre minister.
Nu au fost prezentate date si masuri reparatorii concrete ( imediate,pe termen mediu si /sau lung) privind actiunile ministerului pentru cadrele militare in rezerva cu drepturile diminuate prin furt.
Nu a fost facuta nicio referire la bugetul pentru pensii in 2013 – vor fi platite din bugetul asigurarilor sociale sau bugetul MApN?
Si asa activitatea a fost fructuos doar bifata.Pentru că vorbele nu rezolvă nimic. Vorbele nu schimbă nimic.
In loc de incheiere:
Ceea ce era doar o banuiala,acum s-a transformat in certitudine:
- nu (mai ? ) exista vointa politica necesara elaborarii unei Legi privind sistemul de pensii militare ocupationale (de stat);
-este clar ca daca nu vor fi definitivate actele normative pana la elaborarea bugetului pe 2013, revenirea la pensiile din decembrie 2010 va fi un vis.
Si toate acestea in pofida unor obligatii asumate (sau doar promisiuni ?) inca neonorate ale conducerii USL pentru abrogarea legilor si prevederilor actelor normative care anuleaza drepturile dobandite legal de militari.
Biroul Operativ
SURSA :http://scmdfiliala1iasi.blogspot.ro/2012/08/iasul-nu-mai-crede-in-vorbe-d-le.html?spref=bl
marți, 4 septembrie 2012
UN EUROPARLAMENTAR ROMAN SOMEAZA PRESEDINTELE C.E. !
Scrisoarea adresată lui Manuel Barroso de către europarlamentarul Norica Nicolai
„ Întrucât Comisia Europeană a făcut referiri la presiunea exercitată de membri ai Guvernului asupra Curții Constituționale, aș dori să aflu care sunt sursele de informare ale Comisiei Europene pentru redactarea acestui Raport. În documentul CE, se face o confuzie de neacceptat, considerându-se Curtea Constituțională parte a sistemului judiciar românesc. Are cunoștință Comisia Europeană despre diferența între Curtea Constituțională a României (membrii ei nu sunt magistrați, sunt numiți de politic, unii dintre ei au fost membri activi ai unor partide politice) și Curțile Constituționale ale altor țări UE (CC este parte a puterii judecătorești, competențele sunt diferite, membrii lor sunt magistrați de carieră)? Ca urmare a acestui aspect, se poate spune că CE a făcut recomandări cu referire la o instituție eminamente politică din România, în condițiile în care articolului 4 din Tratatul UE prevede că „Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale”.
Am mai observat în documentul Comisiei de asemenea, aproape la fiecare pagină, o instigare la condamnarea de politicieni, în condițiile în care CE vorbește despre nevoia de a lăsa justiția română să lucreze independent. Nu am văzut, din păcate, nici o referire la corectitudinea probelor, la nevoia de probatorii credibile și coerente, pentru că în primul rând raportul ar trebui să fie despre starea justiției. Am mai notat ca se apreciază condamnarea unui anumit număr de politicieni, fără a se preciza faptul că cea mai mare parte a acestora făceau parte din partidele aflate în opoziție la momentul respectiv.
Îmi exprim și pe această cale profunda dezamăgire pentru cei care și-au asumat un text atât de incorect față de o țară membră UE, tratată ca o colonie de către o seamă de funcționari prost informați. Mă întreb cât a fost vorba de dezinformare și în ce măsură a fost vorba de rea-credință sau partizanat în favoarea unui grup politic.
Este și motivul pentru care, într-un context în care vorbim cu toții de plagiate și nevoia de citare a surselor, am cerut ca instituția cea mai importantă a UE să precizeze sursele pe care le-a avut în elaborarea cu atâta rapiditate a unor concluzii referitoare la evenimente extrem de recente pentru țara noastră.”
Norica Nicolai
Europarlamentar
Vicepreședinte PNL
„ Întrucât Comisia Europeană a făcut referiri la presiunea exercitată de membri ai Guvernului asupra Curții Constituționale, aș dori să aflu care sunt sursele de informare ale Comisiei Europene pentru redactarea acestui Raport. În documentul CE, se face o confuzie de neacceptat, considerându-se Curtea Constituțională parte a sistemului judiciar românesc. Are cunoștință Comisia Europeană despre diferența între Curtea Constituțională a României (membrii ei nu sunt magistrați, sunt numiți de politic, unii dintre ei au fost membri activi ai unor partide politice) și Curțile Constituționale ale altor țări UE (CC este parte a puterii judecătorești, competențele sunt diferite, membrii lor sunt magistrați de carieră)? Ca urmare a acestui aspect, se poate spune că CE a făcut recomandări cu referire la o instituție eminamente politică din România, în condițiile în care articolului 4 din Tratatul UE prevede că „Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale”.
Am mai observat în documentul Comisiei de asemenea, aproape la fiecare pagină, o instigare la condamnarea de politicieni, în condițiile în care CE vorbește despre nevoia de a lăsa justiția română să lucreze independent. Nu am văzut, din păcate, nici o referire la corectitudinea probelor, la nevoia de probatorii credibile și coerente, pentru că în primul rând raportul ar trebui să fie despre starea justiției. Am mai notat ca se apreciază condamnarea unui anumit număr de politicieni, fără a se preciza faptul că cea mai mare parte a acestora făceau parte din partidele aflate în opoziție la momentul respectiv.
Îmi exprim și pe această cale profunda dezamăgire pentru cei care și-au asumat un text atât de incorect față de o țară membră UE, tratată ca o colonie de către o seamă de funcționari prost informați. Mă întreb cât a fost vorba de dezinformare și în ce măsură a fost vorba de rea-credință sau partizanat în favoarea unui grup politic.
Este și motivul pentru care, într-un context în care vorbim cu toții de plagiate și nevoia de citare a surselor, am cerut ca instituția cea mai importantă a UE să precizeze sursele pe care le-a avut în elaborarea cu atâta rapiditate a unor concluzii referitoare la evenimente extrem de recente pentru țara noastră.”
Norica Nicolai
Europarlamentar
Vicepreședinte PNL
Abonați-vă la:
Postări (Atom)