Ieri, 28 februiarie 2013, s-a dorit a se desfasura intalnirea dintre membrii Consiliului Director al ANCMRR si conducerea Aliantei de Centru-Stanga urmarindu-se incheierea si punerea in aplicare a unui protocol cu aceasta.
In absenta unui comunicat oficial, pornind de la mesajul lansat de catre conducerea centrala catre filiale ,, Probleme principale ale ANCMRR ,,Alexandru Ioan Cuza,, supuse conducerii PSD-UNPR,,., putem intui ordinea de zi probabila a intalnirii:
1-Dorinta de a pune in functiune protocolul
2-Probleme prioritare ale ANCMRR pentru care se solicita sprijinul
3-Propuneri ale ANCMRR pentru solutionarea problemelor cu care se confrunta
4-Estimarea disponibilitatilor ANCMRR de a actiona in folosul PSD-UNPR conform prevederilor protocolului
Din pacate, dar neconstituind o surpriza decat pentru creduli, piesele grele, desi anuntate, au lisit de la intalnire-dl prim ministru Ponta precum si actualul ministru al apararii Mircea Dusa...
Ca atare, fara sa ma asociez cu ei, speculantii vor concluziona ca, de fapt , a fost o intalnire intre conducerea centrala a ANCMR si conducerea UNPR sau, si mai grav pentru noi, ca a fost o intalnire a conducerii UNPR cu o filiala a acestui partid...
Pana la exprimarea unei pozitii oficiale, urmare a acestei intalniri, pentru cei cu simtul umorului, redau mai jos pozitia-pamflet a unui posibil participant la aceasta intalnire:
,,Mare adunare, mare…
Mă, fraţilor, dacă nu aflarăţi până acu, vă zic io. Azi fu adunare mare la Cercul Militar Naţional, ăla de-i zicea, înainte de `89, Casa Armatei şi care, şi mai înainte de `89, să chema Casa Oştirii. Fu adunare mare, ce mai! Să deteră pişcoturi, să dete şampanie şi nu`ş ce să mai dete, că io mă supărai şi plecai. Nu mai stătui pân` la sfârşit. Ba, unii să deteră în stambă. Da` să deteră rău de tot. Primul să dete în stambă generalu` ăla cu un kilogram de stele pă umeri, care nu`ş dacă nu şi-o fi scris pă monomentul de la Ghencea 1, dupe gradul, numele şi prenumele, şi foncţia de-o s-o aibă el până dă în primire, cea de preşedintele al ANCMRR, că, mai mult ca sigur, ăstuia n-o să-i ia nimeni locul. Nu ăla de la Ghencea, că ăla-i plătit. Locul din fruntea Asociaţiei n-o să i-l ia nimeni, cât va trăi el mult şi bine. Acu`, io nu ştiu cât de mult o trăi generalu`, da` bine va trăi cu siguranţă. Că-i făcu Oprea pensia mare, da` mare de tot, cât păntru 4-5 colonei de-alde mine.
Uns cu toate alifiile generalu` ăsta! Mă, fraţilor, cum află el, în timp ce urca pă scări, spre Sala de Marmură, că domnu` Ponta nu mai vine la întâlnire, cum îşi schimbă discursu`. Din mers îl schimbă, ce mai! Acu`, io cred că nici nu fu mare lucru să-l schimbe că băgă doar o vorbă acolo şi, în loc de „Domnule prim ministru”, zise „Domnule vice prim minsitru…” Cum, care vice prim ministru? Oprea, mafiotul şef al lui Năstase, reevaluat de Băsescu şi pus pă cai mari de Ponta.
Dupe ce îşi esprimă mulţumirea nemărginită faţă de domnu` Oprea, care nu`ş ce făcu şi drese, în calitatea de ministru pă care o avea el din fragedă pruncie, păntru ca pensiile noastre să nu mai fie nesimţite, generalu` începu să-şi esprime nemulţumirea faţă de Dobriţoiu care să înhăită cu unii de-alde Dogaru şi Pricină. Că cică ăştia trei, împreună cu nişte tiliviziuni pă care nu le mai numi, că le ştiam şi noi, aruncară cu noroi păste Oprea şi munculiţa lui.
Onţanu… A, uitai să vă spui! Onţanu fu invitat de onoare. Da` el, să ştiţi, nu să dădu în stambă, că nu-i dete generalu` cuvântu`. Acu`, părerea mea, putea să-i dea şi lu Onţanu cuvântu`, că doar el fu cel care dete şampania şi pişcoturile.
Al doilea, şi cel mai tare, să dădu în stambă Oprea. Nu prea fusei io atent la cele spuse de el, că v-aş povesti mai multe. Ca să nu-mi sară muştaru` în timp ce el turuia vrute şi nevrute, io căscam gura pă pereţi, admirând alea de le zic unii motive decorative de evidentă inspiraţie antică, cu stilizări şi prelucrări în stilul epocii. Ce motive, mă fraţilor, că io nu văzui decât niscai săbii, niscai stilete, niscai scuturi, niscai lănci şi nu`ş ce erau nişte alea cu aripi.
Atât reţinui io din ce turui Oprea: că cât să zbătu el pentru ca niciunui militar în rezervă să nu-i scază pensia, că cum umbla el cu demisia în mână, gata s-o puie pă masa lu` Boc, dacă ăla să va încontra şi ne va tăia nouă din pensii, că când fu numit vice prim ministru puse iar în discuţie problema pensiilor militare, că Cabinetu` lucrează, că cată soluţii, aşa că camarazii care să treziră cu mâna lu Boc în buzunaru` lor să şază liniştiţi, că care nu crede că Cabinetu` să preocupă …
Io, unu`, nu-l crezui şi de-aia vă zisei că nu mai stătui până la şampanie şi pişcoturi. Să-ntâmpla, Doamne, iartă-mă, fun necaz şi-mi rămânea pişcotu` în gât, dacă trecea Oprea păn preajma mea…
Fane Sucitu ,,
sursa http://militar.infomondo.ro/opinii/batalia-ancmrr-scmdrr-pe-marginea-pensiilor-fostilor-militari-continua.html#comments
PS 1 Stau şi mă întreb dacă nu cumva presedintele ANCMRR, domnul general Iliescu, ştia că nu vor veni premierul si ministrul apararii ...Daca stia dar nu a anuntat in teritoriu, e o problema...Membrii din teritoriu, dupa ce s-au intalnit zile de-a randul pentru a onora cum se cuvine aceasta intalnire, asteaptau, cu sufletul la gura, lamuriri , limpeziri, concretizari etct etc in problemele care-i framanta.Si sunt foarte multe...
Daca dl general nu stia, este iar o foarte mare problema, inducandu-se deja un tip de atitudine a guvernantilor fata de, totusi, cea mai importanta structura asociativa apolitica a fostelor cadre militare...
Ca naiba, cum o dai tot naspa iese !
PS2 Imi exprim speranta in intelepciunea conducerii asociatiei ca nu a urmarit ca principalul scop al acestei intalniri sa fie susţinerea fostului ministru al apararii , dl gral Oprea, şi deculpabilizarea acestuia în legatura cu calculul ciudat, defectuos al catorva zeci de mii de pensii , foste militare...S-ar acutiza, fara sansa de a se redresa curand, atitudinea fostelor cadre militare carora le-au scazut veniturile din pensii, fie ca aceste foste cadre sunt disponibilizate sau nu...
Libertatea de exprimare (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă. CONSTITUTIA ROMANIEI art.30
vineri, 1 martie 2013
DE REFLECTAT !
Pachetul UE
Vremea este mohorâtă într-un orăşel din Irlanda. Plouă şi toate străzile sunt goale.
Vremurile nu sunt nici ele mai bune şi lumea trăieşte de pe-o zi pe alta.
În aşa o zi se face că apare un turist german în orăşel, opreşte la un hotel, îi spune proprietarului că ar dori să înnopteze aici dar vrea să vadă mai întâi camerele, iar drept gaj depune o bancnotă de 100 Euro. Proprietarul îi predă câteva din cheile camerelor.
1. Cum a urcat neamtul scările, hotelierul ia bancnota, fuge la măcelar şi-şi plăteşte datoria.
2. Măcelarul ia cei 100 Euro, fuge de-a lungul străzii şi-l plăteşte pe ţăran.
3. Tăranul ia cei 100 şi-şi achită datoria la depozitul asociaţiei ţărăneşti din orăşel.
4. Angajatul ia banii, aleargă la cârciumă si isi achită consumaţiile servite pe credit.
5. Cârciumarul ia cei 100 Euro şi-l dă prostituatei de la bar pentru că şi ea a avut zile grele, după ce a oferit plăceri pe credit.
6. Femeia fuge la hotel şi isi plăteşte datoria la camera cu 100 Euro.
7. Hotelierul aşează bancnota pe tejgheaua de la recepţie, moment în care apare germanul, cere gajul înapoi şi pleacă pentru că nu i-a plăcut nici o cameră din cele la care a avut chei şi părăseşte orăşelul.
ASADAR:
- Nimeni nu a produs nimic.
- Nimeni nu a câştigat nimic.
- Toţi participanţii au scăpat de datorii şi privesc din nou cu optimism spre viitor
Tocmai aţi aflat cum funcţionează pachetul salvator al U.E
Vremea este mohorâtă într-un orăşel din Irlanda. Plouă şi toate străzile sunt goale.
Vremurile nu sunt nici ele mai bune şi lumea trăieşte de pe-o zi pe alta.
În aşa o zi se face că apare un turist german în orăşel, opreşte la un hotel, îi spune proprietarului că ar dori să înnopteze aici dar vrea să vadă mai întâi camerele, iar drept gaj depune o bancnotă de 100 Euro. Proprietarul îi predă câteva din cheile camerelor.
1. Cum a urcat neamtul scările, hotelierul ia bancnota, fuge la măcelar şi-şi plăteşte datoria.
2. Măcelarul ia cei 100 Euro, fuge de-a lungul străzii şi-l plăteşte pe ţăran.
3. Tăranul ia cei 100 şi-şi achită datoria la depozitul asociaţiei ţărăneşti din orăşel.
4. Angajatul ia banii, aleargă la cârciumă si isi achită consumaţiile servite pe credit.
5. Cârciumarul ia cei 100 Euro şi-l dă prostituatei de la bar pentru că şi ea a avut zile grele, după ce a oferit plăceri pe credit.
6. Femeia fuge la hotel şi isi plăteşte datoria la camera cu 100 Euro.
7. Hotelierul aşează bancnota pe tejgheaua de la recepţie, moment în care apare germanul, cere gajul înapoi şi pleacă pentru că nu i-a plăcut nici o cameră din cele la care a avut chei şi părăseşte orăşelul.
ASADAR:
- Nimeni nu a produs nimic.
- Nimeni nu a câştigat nimic.
- Toţi participanţii au scăpat de datorii şi privesc din nou cu optimism spre viitor
Tocmai aţi aflat cum funcţionează pachetul salvator al U.E
Abonați-vă la:
Postări (Atom)