La un an de primarit, edilul Caracalului, d-l Eduard Ciocăzanu, se destainuie

Intr-un cotidian local, Linia Intai,  actualul primar al municipiului Caracal face o radiografie a activitatii autoritatilor administratiei locale.
Iata pe scurt mesajul acestuia unul , in opinia mea, destul de optimist:

  Moștenirea grea pe care primarul Eduard Ciocăzanu a primit-o în „dar” de la fosta administratie 

-o „gaură” de peste 500 miliarde de lei vechi;
-fosta administrație caracaleană a refuzat, cu obstinație, ca municipiul să fie membru cu drepturi depline în Asociația Intercomunitară Oltul, pierzând astfel peste 27 de milioane de euro, bani care puteau fi investiți în acest domeniu;
-conturile primăriei au fost blocate, la un moment dat, iar Compania Gaz de France i-a dat noii administrații un ultimatum, pentru achitarea unei datorii de 51 miliarde lei vechi. Mai mult, unele companii pretindeau bani foarte mulți pe lucrări nefăcute sau pe lucrări făcute anapoda...

 ,,Municipiul Caracal își va recăpăta prestigiul și nobletea de odinioară,,

-Eduard Ciocăzanu, dimpreună cu echipa sa, a întreprins demersurile juridice legale pentru deblocarea conturilor, reușind apoi să achită datoriile istorice către Gaz de France;
- a asigurarat  furnizarea apei catre populatie, 24 de ore din 24;
-a avut in vedere salubrizarea municipiului ( operațiunile de deszăpezire, de curățenie și de ridicare a gunoaielor menajere ) cu costuri mai mici si de o calitate net superioara;
-s-au montat centrale termice de furnizare a căldurii, în instituțiile subordonate primăriei;
-s-au depus proiecte serioase pentru modernizarea Caracalului, cu privire la extinderea rețelelor de apă și canal, astăzi această operațiune fiind în plin proces de realizare, pe mai multe străzi: Aleea Carpați, Str. Viilor, Str. Bistriței, Str. Doamna Stanca, Str. Maior Crantea, Str. Mărăști (etapa I) și Str. Nicolae Grigorescu;
                „În prezent, 30-40% din suprafata municipiului este acoperită de canalizare. Eu zic că, după atragerea fondurilor europene, vom termina și, în 2020, tot orașul va fi canalizat”, declară edilul municipului;
-din luna aprilie 2013, Caracalul a devenit  membru cu drepturi depline în Asociația Intercomunitară Oltul , fapt care-i permite să acceseze fonduri europene;
-,, Parcul Poroineanu este capodopera municipalitătii și piesa etalon pentru toti caracalenii. Vom dezvolta, în special, zona de agrement. Vom decolmata lacul și vom pune hidrobiciclete. Vom face terenuri de sport și alte amenajări sportive, pe baza unor studii, finantate de Ministerul Mediului. Am asfaltat deja o parte dintre alei și am făcut instalatii ornamentale de iluminare. Locurile de joacă pentru copii sunt în atentia noastră. Vom instala tobogane, poduri de lemn și alte accesorii moderne pentru joaca prichindeilor”-sustine actualul primar;
-se are in vedere anveloparea blocurilor, modernizarea centrului medico-social și a unor unități de învățământ;
-s-au luat masuri pentru ridicarea nivelului siguranței cetățenilor  care a fost realizată prin montarea de camere video, de înaltă fidelitate, în punctele cheie din Caracal.;
-s-au început modernizarea pieței, fluidizarea circulației, în centru și în zona HCC, prin construcția unui sens giratoriu, în zona pieței centrale; a crescut astfel numărul de parcări, fapt care a permis lărgirea arterelor de circulație, creșterea în suprafață a spațiilor verzi și a locurilor de joacă ;
-in ceea ce privește domeniul cultural, noua administrație a dat un alt sens festivalului de teatru de la Caracal, semnând un proiect comun cu mișcarea de rezistență, condusă de Marius Tucă. Luna mai a acestui an avea să fie luna teatrului românesc, festivalul de teatru din Caracal reunind pe cei mai mari actori ai României;
                                    Edilul precizeaza ca noul director al Centrului Cultural, Florin Teodorescu, va încheia  parteneriate între institutiile de cultură și cele din învătământ, astfel încât elevii din Caracal să fie pătrunși de acel patriotism local, să fie mândri că trăiesc în acest municipiu de traditie;
-există înțelegeri cu Ministerul Culturii pentru finanțarea lucrărilor de restaurare a cel puțin șase clădiri declarate monumente istorice (Policlinica Militară, Muzeul Romanațiului, Casa Nicolae Titulescu, Bibluioteca „Virgil Carianopol”, Casa „Negru Vodă”, Casa din strada Plevnei nr. 1 și Casa Iancu Jianu);
- până la finele anului, se vor finaliza restaurarea altor două monumente istorice: Casa Hagiescu și Muzeul Iancu Jianu;
-au început modernizările pentru Teatrul de Vară și pentru Centrul de Zi „Cristina”.

Incheiere

 ,,Avem in plan mai multe proiecte pentru a reda demnitatea vechii capitale a Romanatiului, în folosul caracalenilor,,.

                                                                                                            Eduard Ciocazanu 


PS Daca lucrurile stau asa, si cam asa stau,  fara indoiala ca este de apreciat  si se cuvine  ca autoritatile administratiei locale sa fie sustinute in proiectele lor. 
Sigur ca eu as mai fi asteptat sa spuna ceva si despre atragerea unor oameni de afaceri  interesaţi de realizarea unor investiţii locale si  carora sa  le acorde ceva  facilităţi fiscale, tintind astfel macar o timida revigorare economica a orasului.
Din pacate nu a facut-o cu acest prilej dar nu este exclus, ca acesta sa ne ofere vreo surpriza placuta si in acest sens !

Interpelare in Parlamentul Romaniei

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal

Autorul interpelării – prof. Ioan Ghişe, senator liberal de Braşov

INTERPELARE – "Privind restituirile fostelor proprietăţi ale GEG (grupului etnic german) către FDGR (Forumul Democrat al Germanilor din România) şi către alte grupări ale minorităţilor etnice"

Stimate domnule prim-ministru,
deputat Victor Ponta,

FDGR (Forumul democrat al germanilor din România) a fost recunoscut prin Decizia Judecătoriei Sibiu drept persoană juridică ce continuă juridic GEG (Grupul etnic german), organizaţie nazistă care a fost desfiinţată prin Decretul lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, la fel ca toate celelalte organizaţii naziste.
Acest Decret a fost obligaţia României faţă de Aliaţi prin Convenţia Armistiţiu din 1944 concretizată prin semnarea Tratatului de pace de la Paris între România şi Aliaţi la 7 feb. 1947.
Dacă România restitutie acum către FDGR un patrimoniu imobiliar care a aparţinut unei organizaţii naziste, GEG, desfiinţată prin lege în 1945, apare în mod logic întrebarea: "De ce nu s-a pus în recenta întâlnire de la Berlin, între cancelarul german şi premierul român, problema compensării datoriei de cliring din 1945 a Germaniei faţă de România cu averile restituite acum?".
Potrivit Legii 165 din 2013, confiscarea imobilelor în 1945 de către statul român NU a fost abuzivă şi atunci:
Care sunt CHELTUIELILE statului român pentru CHIRII ÎN IMBOBILELE RESTITUITE, dacă ACUM RESTITUIE proprietăţile imobiliare de miliarde de euro către FOŞTII PROPRIETARI, însă România nu îşi recuperează datoria confirmată a Germaniei faţă de România, creanţe estimate la nivelul a 16-18 miliarde de euro, în valută actualizată?
În ce anume concret constă câştigul României?
Bucureşti, 26 iunie 2013
Ioan Ghişe,
senator liberal de Braşov

sursa http://manifest-economic.blogspot.ro/