duminică, 6 octombrie 2013
I. Generali români condamnaţi pentru fapte de corupţie:
IN TRECUT:
1.Gen. Alexandru Anghelescu- ministru de război,1888, condamnat pentru luare de mită şi abuz de putere, 3 luni închisoare ;
2.Gen.N.Dumitrescu Maican – comandant flotilă, 1888, condamnat pentru luare de mită şi abuz de putere, 10 luni închisoare;
3.Gen.Constantin Dumitrescu – comandant al Jandarmeriei,1935, condamnat pentru corupţie, 5 ani închisoare, mort în timpul detenţiei;
4 Gen. lt. Septimiu Pretorian – Şef al M.S.M.,1948, condamnat pentru luare de mită şi abuz de putere, 12 ani închisoare;
5 Gen.Mr. Alexandru Batcu – comandant al Comenduiri Pieţii Bucureşti,1948, condamnat pentru luare de mită şi abuz de putere, 12 ani închisoare;
IN ZILELE NOASTRE:
6. Gen.Bg. Valeriu Ursu Gheorghe – Director General al RA Romtehnica,1996, condamnat pentru fals intelectual, fals în inscrisuri sub semnătură privată şi instigare la aceste infracţiuni ( dosarul Ţigareta 1), 2 ani cu suspendare ;
7.Gen Bg. – Viorel Cheptine – comandant al C.10 A, 1999, condamnat pentru abuz în serviciu, 2 ani cu suspendare;
8. Gen. Bg. Gheorghe Florică – fost Şef al Gărzi Financiare, 2002, condamnat pentru un prejudiciu de 30 mld. lei vechi la bugetul de stat (dosarul Ţigareta - Portul Vechi), 6 ani şi 4 luni închisoare;
9. Gen.Bg. (r) Lazăr Iliescu – fost director adjunct al Direcţiei Audit Intern din M.Ap.N.,2004, condamnat pentru favorizarea mai multor societăţi comerciale pentru obţinerea unor contracte şi luarea de mită, 3ani închisoare cu suspendare;
10. Gen Bg.(r) Corneliu Baltă - rezervist , 2005, condamnat pentru înşelăciune şi deturnare de fonduri, 6 ani şi 6 luni închisoare;
11. Gen.Bg. Ştefan Blaj – şef Secţie Medicală I,la Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central Bucureşti, 2005,luare de mită, 1an şi 6 luni închisoare cu suspendare;
12. Gen. Bg. Septimiu Neftalin Caceu - şef al Statului Major la C.1A., 2006, condamnat pentru trafic de influenţă, 3 ani închisoare cu suspendare;
13. Gen. Mr. Marin Măciucă – comandant al Comandamentului Logistic Întrunit,2007, condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuă ( dosarul Ripstop), 4 ani închisoare;
14. Gen. Mr. Adrian Tilincă – locţiitor al comandantului Comandamentului Logistic Întrunit, 2007, condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuă ( dosarul Ripstop), 4 ani închisoare;
15. Gen. lt. Ionel Marin - adjunct al directorului SRI, 2011, condamnat pentru fals în declaraţii, 1an închisoare cu suspendare ( dosar Case pentru generali – varianta SRI);
16. Gen. Dumitru Zamfir - adjunct al directorului SRI, 2011, condamnat pentru fals în declaraţii, 1an închisoare cu suspendare ( dosar Case pentru generali – varianta SRI) ;
17.Gen. Bg.(r) Dănuţ Saulea - rezervist, 2011, condamnat pentru trafic de influenţă, 3 ani închisoare cu suspendare;
18. Gen Mihail Popescu - fost şef al S.M.G., 2012, condamnat pentru prejudicierea SMFT cu suma de 1,26 milioane de euro, 4 ani închisoare cu suspendare(dosarul Tofan);
19. Gen. Eugen Bădălan - fost şef al S.M.G., 2012, condamnat pentru prejudicierea SMFT cu suma de 1,26 milioane de euro, 4 ani închisoare cu suspendare(dosarul Tofan);
20.Gen.Bg. Neculae Oţelea – fost şef Serviciu Logistic al SMFT, 2012, condamnat pentru prejudicierea SMFT cu suma de 1,26 milioane de euro, 4 ani închisoare cu suspendare (dosarul Tofan);
21.Gen.Bg. Petre Trandafir – comandant al ISU”Dobrogea”, 2012, condamnat pentru trucarea concursului de angajare, 3 ani şi jumătate închisoare (dosar Angajări ISU Constanţa);
22. Gen.Bg.(r) Cătălin Voicu – rezervist, senator, 2012, condamnat pentru trafic de influenţă şi fals în inscrisuri, 5 ani închisoare ;
23.Gen.Bg. Traian Nistor – fost comandant al Comandamentului Logistic Întrunit , 2012,condamnat pentru complicitate la evaziune fiscală, 3 ani închisoare cu suspendare;
24. Gen Bg. (r) Vasile Cocoşilă - rezervist, director al sucursalei Astra Asigurari Reşiţa,2012, 6 luni cu suspendare ;
25.Gen. Dumitru Cioflină – fost şef al S.M.G , 2013, condamnat pentru abuz în serviciu, 2 ani închisoare cu executare (Dosarul Schimb de teren M.Ap.N- Gigi Becali);
26. Gen.Lt.Olimpiador Antonescu – şef al Jandarmeriei, 2013, condamnat pentru abuz contra intereselor publice, 3 ani cu suspendare ( dosar Angajări Jandarmerie);
27.Gen. Bg. Nicolae Rugină – adjunct al Inspectoratului Jandarmeriei, 2013,condamnat pentru abuz în serviciu, 1 an şi jumătate închisoare cu suspendare ( dosar Angajări Jandarmerie);
28. Chestor Cristian Baci - Secretar General al MAI , 2013,condamnat pentru abuz în serviciu, 2 ani şi jumătate închisoare cu suspendare ( dosar Angajări Jandarmerie);
29.Chestor Adrian Pătraşcu - Director General al Direcţiei Management Resurse Umane, 2013,condamant pentru abuz în serviciu, 3 ani închisoare cu suspendare( dosar Angajări Jandarmerie);
30. Chestor şef de poliţie Ion Valentin Opritescu - Director General al Direcţiei Financiare MAI, 2013, condamnat pentru abuz în funcţie, 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare( dosar Angajări Jandarmerie);
II. Generali vizaţi de anchete ale DNA în curs de desfăşurare:
a) Dosarul “Case pentru generali – varianta M.Ap.N.- 1999 ”
1.Gen. Constantin Degeratu – fost şef al SMG şi consilier prezidenţial;
2 Gen.Bg. Constantin Lucescu – fost consilier juridic la SMG;
3 Gen.Lt. Neculai Bălan – fost ataşat militar în SUA;
4. Gen.Lt. Ioan Gavril Ghiţaş – foat reperezentant militar la Bruxelles;
5.Gen. Vasile Apostol - fost locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Terestre și Inspector-șef al Inspectoratului Armatei Române;
6.Gen. Bg. Tiberiu Mărineanu – fost şef al Instrucţiei şi Doctrinei la Statul Major al Aviaţiei şi Apărării AA ;
7. Gen.Bg. Cornel Oancea -
8. Gen.Mr. Gheorghe Lungu – fost sef adjunct al Directiei Contraspionajului Militar;
9.Gen.Bg. Ghiţă Ciubotă – fost comandanat al Comandamentului Teritorial Bucureşti;
10. Gen. Tiberiu Costache – fost prim adjunct al şefului SMG;
11. Gen. Bg. Nicolae Oprea – fost inspector general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră;
12. Gen.Mr Marin Stafie - Fost locţiitor al SMFT şi şef al Direcţiei Logistice /SMG;
13. Gen. Mr. Paul Vasile – fost Şef al Direcţiei Planificare Strategică al SMG;
14. Cam. Ştefan Benţa - fost Inspector pentru marină în Inspectoratul General al Ministerului Apărării Naţionale;
15. Gen. Viorel Bârloiu - fost consilier de stat la Departamentul Securității Naționale și secretar al CSAT;
16.Cam. Virgil Stoica - fost Prim locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale şi comandant al Comandamentului Operaţional "Dobrogea";
17.Am. Corneliu Rudencu – fost şef al SMFN;
18.Gen. Nicolae Păştinică – fost şef al Corpului de control al M.Ap.N.
În anul 2000 dosarul a fost a fost închis, fiind redeschis în anul 2005.
Sursă-Jurnalul Naţional din 4,5,6 şi 8 septembrie 2000,20 mai 2008
b) Dosar Banca internaţională a Religiilor, 2000
1.Gen. Gheorghe Bucşe – fost şef la SMFA;
2. Gen.Ion Săndulescu – fost şef al Statul Major al Aviaţiei şi Apărării AA ;
3. Gen Tiberiu Mărineanu - fost şef al Instrucţiei şi Doctrinei la Statul Major al Aviaţiei şi Apărării AA .
Sursă- Evenimentul Zilei din 19.12. 2000
1.Gen. Mircea Mureşan – fost rector al Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”;
2 Gen. Gabriel Oprea – fost ministru al M.Ap.N.;
3. Gen.bg.Viorel Buta-
4.Gen. Eugen Bădălan – fost şef al SMG;
5. Gen. Sergiu Medar – fost şef al D.G.I.A., ex-consilier al preşedintelui Traian Băsescu;
6. Gen.Bg. lect.univ.dr. Maricel Popa -
7. Gen. Bg. Liviu Scrieciu – fost locţiitor al comandantului Comandamentului Logistic Întrunit;
8. Gen. Mr. Ion Pâlşoiu - fost comandant al Brigăzii 2 Infanterie “Rovine”;
9. Gen.Mr.(r) Sandu Ioan Eftimie - fost loctiitor al sefului Departamentului pentru Armamente.
Sursa – România Liberă din 13 martie 2009, Ziare.com din 23 martie 2009
d) Dosar Scurgeri informaţii strict secrete MAI, 2009
1. Gen.lt. Costică Silion - fost Şef al Jandarmeriei;
2. Chestorul principal Nelu Pop – fost Şef la Poliţiei de Frontieră.
Sursa – Ziua din 20octombrie 2009
e) Dosarul “Mită pentru avansare în armată”- 2011
1.Gen.Bg.Ion Marian – adjunct al Direcţiei Managementul Resurselor Umane din M.Ap.N;
2.Gen.Mr.Mihai Chiriţă - şeful Direcţiei Doctrină şi Instrucţie din S.M.G.
Sursa – Gândul din 15 decembrie 2010, Comunicatul DNA nr. 321 din 16 mai 2011, Evenimentul Zilei din 14 decembrie 2011
f) Dosarul ”Case pentru generali – varianta M.Ap.N.”- 2013
1.Gen.lt. (r) Corneliu Dobriţoiu - fost secretar de stat în MApN, fost ministru al Apărării;
2.Gen.Bg. (r) Traian Pigui - fost şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN;
3.Gen. (r) Sergiu Medar - fost şef al D.G.I.A., ex-consilier al preşedintelui Traian Băsescu;
4. Gen. (r) Gh. Rotaru - fost şef al D.G.I.A., fost consilier al preşedintelui interimar Crin Antonescu,;
5.Gen.lt. (r) Francisc Radici - fost şef al DGIA;
6. Gen.mr. (r) Floarea Şerban, - fosta şefă a Direcţiei de Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN, fost secretar de stat;
7. Gen. (r) Mircea Chelaru - fost şef al Marelui Stat Major,
8. Gen.mr. Constantin Năstase - fost şef al Direcţiei Financiar-Contabile MApN;
9. Cam.flt. Dumistrăcel Cătălin - locţiitor al şefului Direcţiei structuri şi planificarea înzestrării din Statul Major General,
10. Gen.bg. (r) Oţelea Neculaie -
11.Gen.Bg. Petru Chertic - fost director general al Direcţiei Medicale din MApN;
12. Cam.Cucoşel Cristea - fost şef în cadrul secţiei Comunicaţii şi Informatică din SMFN;
13. Gen.Bg. (r) Gheorghe Nicolăescu - fost şef al D.G.C.I.A.,
14. Gen.Bg. (r) Petrescu Stan-
15. Gen.mr(r) Barangă Petre - fost şef al Direcţiei de Personal Mobilizare/SMG;
16. Gen. mr. (r) Grecu Ioan-Alexandru, - fost şef Resurse/S.M.F.T.;
17.Gen.Bg (r) Drăghici Ion -
18. Gen.Bg. (r) Ciofringeanu Nicolae -
19. Gen.mr. (r) Bantaş Leonard-Adrian – fost loctiitor al sefului Directiei Comiunicatii si Informatica din Statul Major General;
20.Bg (r) Viştianu Gheorghe - fost commandant al C.10A.
g) Dosar Furturi maşini de lux, 2013
1. Gen.Francisc Radici - fost şef al D.G.I.A.
Sursa – Agerpres din 29 Aprilie 2013
III. Generali scăpaţi de urmărirea penală
a) Prin prescripţia faptelor
- Gen. Victor Atanasie Stănculescu, gen. Gheorghe Anton, gen. Neculai Matei - dosarul Motorola, 2002.
Sursa – Ziua din 13 aprilie 2002
b) Verdicte date de generalul “NUP”
- Gen. Gheorghe Bucşe, gen. Iulian Medrea, gen.Teodor Zaharia şi Nicolae Berechet – în dosarul Ţigareta II;
- Gen. Gioni Popescu – dosarul Giurtelecul Hododului;
- Amiralul Traian Atanasiu – dosarul Distrugătorul Mărăşeşti;
- Gen.Mr IonSârbu – dosar “Falsificare vechime profesională”.
Sursa – Ziare.com din 27 august 2010
IV Dosare cu caracter secret
- Gen. Nicolae Păştinică a înaintat, în aprilie 2001, Parchetului Militar materialele de cercetare executate de Inspectoratul General al M.Ap.N în cazurile “Marconi”, “ STAR”, “Algoritm politic din înzestrarea armatei”. Nu s-a comunicat nicio soluţie în aceste cazuri.
Sursa – Ziua din 29 martie 2001
B. Concluzii
Este consternant să constaţi că în România, pe parcursul a 60 de ani (1888-1948) au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie 5 generali, iar pe parcursul a 23 de ani (1990 – 2013) au fost condamnaţi 25. Dacă mai adaugi şi cei 55 de generali care sunt în vizorul DNA, cei trei generali care au beneficiat de prescrierea faptelor şi cei 7 care au beneficiat de NUP-ul salvator al generalului Samoilă Joarză (acesta din 109 dosare instrumentate în legătură cu armata, în 108 a dat NUP) vom avea o situaţie care ar trebui să fie alarmantă pentru cei care conduc destinele României.
Din cei 25 de generali condamnaţi - 18 de la M.Ap.N., 5 de la MAI şi 2 de la SRI – 7 au primit condamnări la închisoare cu executare (cuprinse între 2 şi 6 ani şi jumătate) iar 18 au primit condamnări la închisoare cu suspendare. 20 de generali au comis faptele pe timpul cât erau activi, iar 5 după trecerea în rezervă, fără ca faptele lor să aibă tangenţă cu domeniul militar.
Cine este vinovat de această situaţie?
Este foarte dificil să răspunzi la o astfel de întrebare. În primul rând răspunderea este a celor care, indiferent de motivaţie, au comis infracţiunile respective. Nimeni nu putea să-i silească pe aceşti generali să beneficieze de apartamente cu încălcarea prevederilor legale, să organizeze adevărate filiere infracţionale pentru a - şi însuşi sume importante de de bani, să favorizeze diferite firme, păgubind bugetul şi aşa necorespunzător al instituţiilor pe care le conduceau, să se implice în contrabanda cu ţigări sau alte produse.
A fost opţiunea lor exclusivă. Pentru care acum suportă rigorile legi. Nu au de ce să se plângă şi niciunul dintre noi nu avem dreptul să le plângem de milă. Vilele, apartamentele, maşinile de lux şi conturile din bancă au un preţ. Libertatea! Ştiau acest lucru şi conştienţi au ales prima variantă. Referitor la acest aspect Take Ionescu arăta : ”Indivizii, ca şi popoarele, plătesc toate păcatele săvârşite contra moralei. Pentru unii, pedeapsa vine imediat, pentru alţii pedeapsa aşteaptă; dacă nu ar fi ordine în univers, nu ar merita să trăim dacă nu am avea convingerea că este o lege morală, pe deasupra noastră a tuturor”
După 1990 avansarea în gradul de general a devenit eminamente politică. Politicieni, aparţinând întregului spectru politic, au căutat să-şi apropie şi să-şi formeze un grup de militari, care odată ajunsă formaţiunea politică la putere, să fie numiţi în funcţiile cheie din structurile militare. Aşa au apărut generalii PSD-işti, PDL-işti, liberali, ţărănişti, etc. Câteodată, unii treceau dintr-o parte în alta, doar în situaţii când interesul naţional o cerea !
În înaltele funcţii în care erau numiţi executau întocmai ordinele primite de la conducerea politică, fiind răsplătiţi cu grade şi funcţii deosebit de importante. Aveau grijă să-şi îmbunătăţescă substanţial averea personală. La rândul lor numeau în funcţii şi avansau în grad doar militari obedienţi, dispuşi să le execute ordinele, chiar dacă acestea erau contrare prevederilor legale. Se bazau pe faptul că partidul le asigură imunitatea în faţa legilor. O perioadă lucrurile au funcţionat.
Analiza condamnărilor pronunţate pe perioade, funcţie de partidul aflat la guvernare, se prezintă astfel :
- 1990 - 1996 (PSD) – 1 condamnare
- 1997 - 2000 (CDR) - 1 condamnare
- 2001 – 2004 (PSD) – 2 condamnări
- 2005 – 2011 (PDL) – 8 condamnări
- 2012 - 2013 (USL) – 13 condamnări
Comparativ, în aceeaşi perioadă, au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie doar 6 politicieni:
Gabriel Bivolaru (PSD, 5 ani cu executare, 2004)
Adrian Năstase (PSD, 2 ani cu executare, 2012),
Zolt Nagy (UDMR, 3 ani cu suspendare, 2012),
Ioan Avram Mureşan (PNŢCD, 7 ani cu executare, 1999 şi 3 ani cu executare 2013),
Traian Decebal Remeş (PNL, 3 ani cu executare, 2013),
Dan Păsat (PDL, 3 ani cu executare, 2013).
Este o dovadă a marii solidarităţi între politicieni, indiferent de culoarea politică.
Caracterul politic al majorităţii proceselor legate de corupţia generalilor este evident în majoritatea cazurilor. Coşmarul generalilor afiliaţi politic începea odată cu pierderea puterii de către “partidul de suflet” al acestora.
Dacă în perioada cât s-au aflat la putere, reclamaţiile subordonaţilor şi relatările presei de regulă erau ignorate, odată cu schimbarea politică, pentru a demonstra proasta guvernare anterioară, acestea deveneau acuzaţii extrem de periculoase la îndemâna procurorilor militari sau de la DNA.
Nu de puţine ori politicieni şi-au abandonat generalii protejaţi, pentru ca pierderile de imagine să nu fie prea mari – vezi cazul gen. Mihail Popescu, Eugen Bădălan şi Cătălin Voicu. Uneori, deşi cunoşteau încălcările legilor comise de unii generali, politicienii le foloseau doar când aceştia deveneau incomozi pentru putere - vezi cazul Corneliu Dobriţoiu, generalii din serviciile secrete ale armatei.
Alţi generali au ajuns să răspundă pentru fapte de corupţie urmare a luptei pentru putere în cadrul instituţiilor din care făceau parte – vezi generali SRI Ionel Marin şi Dumitru Zaharia. În unele cazuri – Ţigareta I şi II – faptele de corupţie ale unor generali au fost făcute publice urmare a conflictelor între diferitele grupări care doreau să controleze domeniul extrem de profitabil al contrabandei cu ţigări şi armament.
Trebuie să amintim aici şi durata îndelungată a proceselor, spre deosebire de perioada anterioară comunismului, cînd faptele de corupţie erau cercetate şi sancţionate pe parcursul a doar câteva luni. După 1990 durata proceselor a fost cuprinsă între 2 şi 7 ani. Într-un singur caz – Motorola – s-a ajuns la prescripţia faptelor, dar şi dosarul ”Schimbului de teren între M.Ap.N şi Gigi Becali”, desfăşurat în perioada 1999-2013, a fost foarte aproape de acelaşi deznodământ.
Aparent, ideea că nici măcar în armată nu mai există elemente sănătoase, este adevărată. Dar faptul că în continuare Armata este instituţia în care românii au mare încredere, chiar şi cu acţiunile acestea iresponsabile ale unor generali, este benefică pentru organismul militar. Se adevereşte cele susţinute , în apărarea militarilor cinstiţi din armată, de gen. Rujinschi, cu ocazia afcerii SKODA: ”Nu pentru câţiva ce se vor dovedi că au fost putrezi armata română trebuie batjocorită.
Armata română e aceeaşi, curată şi sfântă. Ofiţerul român, în totaliatatea lui, e bun şi valoros. Cinstea ţării cere să recunoştem acest adevăr”.
Ce este de făcut ?
Prezint doar câteva idei care ar putea stopa sau măcar limita acest fenomen, îngrijorător la ora actuală:
- Aşa cum după luptă crâncenă criteriul ”pregătire fizică” a devenit eliminatoriu în menţinerea în activitate a cadrelor militare, aşa să fie şi criteriul “moralitate” . Nicio avansare sau promovare să nu fie permisă dacă există cel mai mic dubiu referitor la acest criteriu;
- Generalilor, în funcţie, care comit acte de corupţie, să le fie aplicat un spor de pedeapsă, faţă de faptele similare comise de civili;
- Îndepărtarea de urgenţă a celor care au fost implicaţi în cazuri de corupţie, aceştia putând contamina cu microbul necinstei, prin puterea exemplului negativ şi alţi membri ai organismului militar;
- Orice condamnare a generalilor, pentru fapte de corupţie, să fie urmată obligatoriu de degradarea militară;
- Sancţionarea drastică a şefilor care nu apreciază corect subordonaţii, permiţând accederea în funcţii superioare a celor cu grave tare morale;
- Sancţionarea drastică a şefilor militari care, informaţi despre implicarea subordonaţilor în acte de corupţie, nu i-au imediat măsuri pentru intrarea în legalitate;
- Învăţământul militar să fie fundamentat pe cultivarea valorilor tradiţionale ale poporului român. Pe lângă buni specialişti militari, absolvenţii instituţiilor militare de învăţământ vor trebui să fie ”oameni de onoare”, conştienţi de faptul că onoarea nu se cumpără şi nu se tranzacţionează, iar pierderea ei echivalează cu îndepărtarea din instituţia militară;
- Mass - media militară să popularizeze permanent militarii care au intrat în istorie – mareşalii Ion Antonescu şi Constantin Prezan, generalii Ion Dragalina şi Nicolae Dăscălescu, etc- ca oameni de o cinste şi corectitudine morală ireproşabile, care în urma unor cariere militare excepţionale, nu au acumulat averi considerabile.
SURSA : din surse media
joi, 3 octombrie 2013
Noul pachet de baza aduce schimbari importante pentru sanatatea romanilor: consultatiile vor fi numarate si pentru peste 300 de diagnostice nu vor mai fi acceptate internarile in spitale
Pentru romani acest pachet este cea mai importanta masura de sanatate publica din ultimul deceniu. Daca el va functiona, fiecare dintre noi va fi in mod direct afectat. Prima veste: pachetul de baza va fi gratuit atat pentru cei care-si platesc contributia la stat, cat si pentru cei care nu o platesc.
Ministerul Sanatatii a publicat patru documente care detaliaza teoretic in ce va consta pachetul de servicii medicale de baza oferit in spital, in policlinici, la medicul de familie si in cadrul asistentei medicale primare. Tot ce inseamna medicina de urgenta va intra in acest pachet de baza. Daca veti citi in continuare veti afla ca:
- pentru cele mai multe afectiuni vom avea dreptul la 4 consultatii gratuite pe an in policlinici;
- pentru pneumonie, ulcer, diabet tip 2 sau hepatite necomplicate nu vor mai fi acceptate internari in spital (aici gasiti intreaga lista a diagnosticelor incluse pe o aparenta lista negativa);
- vom putea efectua gratuit in policlinici endoscopii si cele mai multe analize de sange uzuale;
- medicul de familie va fi obligat sa ne consulte anual copilul pana ce acesta implineste 18 ani.
In mod normal, drumul unui potential pacient incepe la nivelul medicinei primare, acolo unde este monitorizat si i se poate identifica precoce boala – ceea ce creste sansa de vindecare. De acolo pacientul ajunge, cel putin in teorie, la medicul de familie care, daca nu-l poate vindeca il trimite la un medic specialist care lucreaza in ambulatoriu (o policlinica de obicei) sau in spital. La spital pacientul ramane sau nu peste noapte, conform gravitatii bolii.
In functie de aceste nivele va prezentam in continuare continutul pachetului de baza. Daca nu va intereseaza un anumit nivel, sariti peste el si treceti la urmatorul.
LA MEDICINA PRIMARA
Statul se angajeaza sa ia in evidenta toate femeile gravide inca din primul trimestru de sarcina si sa le supravegheze lunar pana la nastere si pana la o luna dupa nastere. Pachetul de baza va garanta 8 consultatii realizate de catre medicul de familie, pe perioada intregii sarcini, pentru fiecare gravida. Toate investigatiile si tratamentele vor fi asigurate gratuit de la luarea in evidenta pana la o luna dupa nastere.
- Situatia actuala: statisticile de la nivelul anului 2010 (World Vision) arata ca doar sapte din zece gravide de la sat au fost luate in evidenta in primul trimestru de sarcina. In medie, gravidele din mediul rural au parte de doar 6 consultatii pe perioada sarcinii. Desi in prezent li se asigura prin lege asistenta medicala gratuita, opt din zece mame din mediul rural au platit testele si investigatiile in perioada sarcinii.
- Situatia actuala: Romania este tara cu cea mai mare mortalitate europeana in cancerul de col uterin. Acesta poate fi identificat si vindecat prin monitorizarea populatiei feminine si diagnosticare precoce. In ciuda programului de screening pentru cancerul de col uterin, decesele prin cancer de col uterin in 2012 sunt doar cu 7% mai putine decat cele din 2008. In privinta cancerului colorectal, Romania este tara europeana cu cel mai scazut numar de persoane din grupuri vulnerabile monitorizate pentru depistarea precoce a acestui tip de cancer. Depistarea precoce creste considerabil sansele vindecarii.
- Situatia actuala: Desi frecventa tuberculozei a scazut in ultimii ani la noi, Romania continua sa fie, urmata de tarile baltice, tara europeana cu cea mai ridicata mortalitate cauzata de TBC.
- Situatia actuala: Desi Romania a primit un stegulet rosu din partea Uniunii Europene in perioada 2005-2007, reforma sistemului de sanatate mintala a stagnat ulterior. Directoarea Centrului National de Sanatate Mintala, dr. Ileana Botezat Antonescu, constata recent ca dupa debutul crizei economice crearea de structuri noi de psihiatrie comunitara a fost sistata. Mai multe vizite derulate anul trecut de catre Centrul de Resurse Juridice in spitale si policlinici de profil au devoalat probleme inca majore ale sistemului psihiatric din Romania.
- Situatia actuala: In Romania, ingrijirea paliativa se aplica numai pentru 5% din persoanele afectate de cancer. Cel mai adesea organizatii non-guvernamentale si religioase sunt cele care ofera servicii de ingrijire paliativa.
LA MEDICUL DE FAMILIE
In cazul medicinei de familie pachetul de baza va avea ca obiectiv „asigurarea serviciilor esentiale (minime)”. Ce inseamna servicii esentiale/minime la medicul de familie?
- consultatii preventive o data pe an la copiii intre 4 – 18 ani;
- doua consultatii succesive pentru persoanele sanatoase intre 18-39 de ani o data la 3 ani;
- trei consultatii succesive pe an pentru toate persoanele peste 40 de ani;
- pentru pacientii cu risc inalt de boala cardio-vasculara, cu diabet tip 2, BPOC (boala pulmonara obstructiva cronica), depresie si sindrom anxios se vor asigura la inceput 3-4 consultatii pe an si apoi 1-2 consultatii anuale in perioada monitorizarii bolii;
- pacientii cu boli nou aparute, in episod acut, vor avea dreptul la 1-2 consultatii la medicul de familie/episod si 1-4 analize;
- eliberarea tuturor actelor privind starea de sanatate (concediu medical, retete, scutiri pentru copii, etc.) sunt incluse in acest pachet daca pacientul se afla pe lista respectivului medic de familie.
LA SPITAL
Cea mai importanta propozitie din documentul publicat de Ministerul Sanatatii si intitulat “Pachet Spital” face referire la faptul ca “in patologia internata in spitalele din Romania sunt in continuare o serie de afectiuni a caror rezolvare poate fi realizata prin alte tipuri de servicii decat internari in sectii de acuti”. Observatia este corecta si destule dintre cazurile internate in spitale, in special in sectiile non-chirurgicale, ar putea fi foarte bine tratate la medicul de familie sau in ambulator, rezultand o economie semnificativa.
Desi in cazul acestui document exprimarea nu este indeajuns de clara, pana la aparitia unor precizari din partea autoritatilor se poate concluziona ca pachetul de baza va cuprinde la nivelul spitalului urmatoarele:
- spitalizarea de zi, care nu dureaza mai mult de 12 ore si se realizeaza de obicei pentru investigatii/tratamente invazive, cu potential de risc sau care nu pot fi realizate in ambulatoriu din cauza lipsei medicilor sau a aparaturii. Printre acestea sunt enumerate radioterapia, chimioterapia (dar nu pe o durata mai mare de 6 ore), dializa, terapia complexa pentru pacientii cu afectiuni psihiatrice, interventii chirurgicale care nu necesita o internare mai mare de 12/24 ore;
- in cazul spitalizarii continue se intelege, din documentul publicat pe site-ul Ministerului Sanatatii (dar acesta necesita clarificari suplimentare!), ca in pachetul de baza vor fi incluse bolile “pentru care prin serviciile prespitalicesti existente nu se poate realiza rezolvarea cazurilor”. Intelegem din aceasta formulare ca pachetul de baza va include toata gama larga a bolilor care necesita spitalizare? Ministerul Sanatatii este dator sa ofere clarificari suplimentare.
Printre bolile mai frecvente trecute pe aceasta aparenta lista negativa se numara si:
- pneumoniile virale,
- diabetul de tip 2 necomplicat,
- ateroscleroza cerebrala,
- cardiomiopatii ischemice si boli valvulare,
- astmul,
- ulcerul necomplicat,
- hepatita alcoolica si pancreatita alcoolica,
- osteoartroza,
- diareea si infectiile intestinale,
- hepatitele virale tip B si C, fara complicatii
- tiroidita autoimuna,
- bronsite si BPOC,
- gastroenterite,
- colecistita cronica,
- coxartroza, gonartroza,
- osteoporoza postmenopauza,
- infectii urinare cu localizare nespecificata,
- fracturi multiple de coaste,
Toate aceste boli vor putea fi tratate gratuit, in cadrul numarului de consultatii precizat mai jos, dar doar in clinicile din ambulatoriu.
LA POLICLINICA/AMBULATORIU
Cresterea numarului consultatiilor acordate in policlinici, adica in ambulatoriu, este un obiectiv clar asumat de actuala conducere a Ministerului Sanatatii. Este si motivul pentru care cele mai numeroase servicii medicale oferite in cadrul pachetului de baza vor fi in ambulator.
Ministerul a detaliat serviciile oferite pentru fiecare specialitate in parte. In cele mai multe cazuri, pachetul de baza va garanta un numar de 4 consultatii/an pentru faza cronica a bolii si 2 consultatii (initiala si de control) pentru faza acuta. De exemplu, va fi permis urmatorul numar de consultatii pentru pacientii diagnosticati cu:
• Insuficienta cardiaca, hipertensiune severa, boli valvulare – 4 consultatii/an
• In cadrul afectiunilor cardiovasculare operate – 5 consultatii in primul an postoperator, apoi 2 consultatii/an si incepand cu al treilea an 1 consultatie/an
• Diabet – maxim 4 consultatii/an in faza cronica
• Chiste ovariene, menoragii cu sau fara fibrom, scurgeri persistente – maxim 4 consultatii/an
• Boli gastroenterologice precum diarea cronica, colon iritabil, sindrom dispeptic, etc – maxim 4 consultatii/an
• Accidente vasculare cerebrale hemoragice si ischemice – 4 consultatii/in primul an si ulterior 2 consultatii/an
• Alergii cronice – 4 consultatii/an
• Majoritatea afectiunilor dermatologice – maxim 4 consultatii/an pentru faza cronica
• Hepatite virale – 2 consultatii pentru faza acuta, 4 consultatii/an pentru boala cronica
• Strabism la copii, detasari de retina, retinopatii – maxim 4 consultatii/an
Precizare importanta: in cazul pacientilor diagnosticati cu cancer pachetul de baza va asigura o consultatie la fiecare doua luni intr-o policlinica (in ambulatoriu), efectuarea tratamentelor si investigatiilor necesare in cadrul spitalizarii de zi si toate tratamentele si interventiile chirurgicale necesare si oferite in cadrul Programului National de Oncologie.
Tot in cadrul pachetului de baza va fi asigurat un numar de 82 de analize si un numar de proceduri (in special ortopedice) daca acestea sunt efectuate in policlinica. De exemplu:
- endoscopii,
- colonoscopii,
- indepartarea corpilor straini de pe cornee,
- biopsia de col uterin,
- distructii de papiloame genitale,
- reduceri si imobilizari de fracturi de clavicula, humerus, ulnare, de radius, de femur, de peroneu, luxatii de cot, de sold, de genunchi, etc.
Serviciile medicale din cadrul celor 18 programe nationale de sanatate (amintim printre acestea cel de oncologie, diabet, transplant, boli cardiovasculare, ortopedie, etc.) vor fi oferite tot in cadrul pachetului de baza. Si la acestea vor avea acces atat pacientii asigurati, cat si cei neasigurati,conform declaratiei facute de ministrul Sanatatii la solicitarea HotNews.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)