Germania are o datorie de peste 19 miliarde de euro faţă de România

Scăderea salariilor angajaţilor la stat cu 25% a adus la buget o economie de aproximativ 1,7 miliarde de euro. Dacă s-ar fi aplicat şi tăierea pensiilor cu 15%, aceasta ar fi urcat la 2,7 miliarde de euro. Dar toate aceste probleme şi-ar găsi rezolvarea dacă România ar putea, printr-o minune, să-şi recupereze datoriile economice istorice, pe care alte state le au faţă de ţara noastră:intre 19- 21 de miliarde de euro.

 Prin contract, România se obliga să livreze mărfuri diverse către Germania, care urma să le achite la un preţ mai mare cu 10% faţă de valoarea medie a preţurilor mondiale. Germania urma să achite facturile prin Casa Germană de Compensaţie, dar plăţile trebuiau efecuate numai către BNR, în mărci germane imperiale. BNR, la rândul ei, achita în lei româneşti exportatorilor.

Se pare  că Germania şi-a achitat în primii ani datoriile faţă de statul român, dar în contextul războiului s-au acumulat datorii la plăţi. Ministerul de Finanţe din Germania a emis, la data de 7 septembrie 1944, un document oficial ce avea caracter intern, prin care recunoştea că are obligatţii de plată neachitate la termen, către 31 de state, protectorate şi teritorii. România ocupa locul patru cu suma de 1.126.344 mărci germane imperiale.

Exporturile României către Germania au continuat să fie derulate şi după 23 august 1944 şi deşi mărfurile româneşti exportate în Germania erau din ce in ce mai reduse, totalul facturilor pe care Germania trebuia să le plătească României se ridică la aproape 1,3 miliarde de mărci imperiale germane, ceea ce ar reprezenta în prezent 18,8 miliarde de euro.

BNR le-a plătit exportatorilor români, la zi, toate facturile, dar nu a mai solicitat plăţi compensatorii de la nemţi.

Economistul Radu Golban, cel care a descoperit datoria de 19 miliarde de euro, datând din 1939, a Germaniei către România, spune, într-un interviu exclusiv pentru Libertatea :

Plata datoriilor s-a reactivat în 1990Există vreun precedent pentru un astfel de caz?
,,Da, există situaţia Elveţiei, care a primit o sumă de bani, în 1952, tot din partea Germaniei, în contul unei datorii identice cu cea din cazul României, născută printr- un tratat de reglementare a plăţilor semnat tot înaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. Prin hotărârile Conferinţei de la Londra din 1952-1953, care are statut de tratat internaţional, se clarifică exact rezolvarea unor asemenea situaţii. România se încadrează perfect la articolul 5, alineatul 4 din legile adoptate la acea conferinţă. Conferinţa face, de fapt, legătura între datoriile fostului Reich şi RFG-ul de atunci. Chiar dacă au fost “îngheţate” până în 1990, prin tratatul de unificare al celor Germanii, plata acelor datorii s-a reactivat ,,

În schimb,fostul cancelar german Gerhard Schroeder declara :

“Nici vorbă de aşa ceva. Germania nu are nici un fel de datorie bănească faţă de România! Eu am fost cancelar şi nu ştiu de o astfel de datorie! Dar, dacă prin absurd ar exista, sunt convins că în virtutea bunelor relaţii dintre cele două ţări această problemă ar fi fost de mult rezolvată!” .

ROMÂNIA, ȚARA UNOR PROFESORI AMĂRÂȚI...

Profesorii de la Universitatea Babeş-Bolyai au adevăratele salarii „nesimţite” ale sistemului bugetar. Gazeta de Cluj vă prezintă în cele ce urmează topul salariilor angajaţilor sistemului superior din Cluj. Primii 17 de profesori pe care vi-i prezentăm au salarii totale de 2,3 milioane de lei noi, ceea ce reprezintă o medie de 135.294 de lei pentru fiecare cadru didactic. În numerele următoare, Gazeta de Cluj vă va prezenta şi celelalte salarii din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai care depăşesc limitele bunului simţ. Pe deasupra, majoritatea profesorilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai şi-au scris în declaraţia de avere în rândul veniturilor sintagma „conform fişei fiscale”. Plutonul este condus de însuşi Andrei Marga şi soţia acestuia, Felicia Delia Marga.

Ilegalitatea sintagmei „conform fişei fiscale”

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Integritate au făcut pe 11 februarie 2010 anumite precizări în ceea ce priveşte declaraţiile de avere. “Conform prevederilor Legii nr. 144/2007, republicată, declaraţiile de avere şi de interese trebuie completate la toate rubricile prevăzute de formular. Astfel, Anexa I, secţiunea VII din O.U.G. nr. 14/2005: „venituri ale declarantului şi ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat (potrivit art. 41 din Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)” prevede la ultima rubrica obligativitatea declarării „venitului anual încasat”, pe categorii de venituri. Prin urmare, completarea declaraţiilor cu menţiunea „conform fişei fiscale” este incorectă şi contravine spiritului Legii 144/2007, republicată. Chiar şi în ipoteza ataşării unei copii a fişei fiscale, rezolvarea nu este cea legala, ea contravenind exercitarii functiilor si demnitatilor publice in conditii de transparenta.

Directorul BCU şi nevasta:2,3 miliarde
Doru Radosav, directorul Bibliotecii Universitare „Lucian Blaga”, este unul dintre exemplele salariilor nesimţite de la Universitatea Babeş-Bolyai(UBB). După ce rectorul UBB, Andrei Marga, a susţinut că secretarul de stat Cătălin Baba şi-a adus nevasta la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, la care este decan, unul dintre apropriaţii rectorilor şi-au adus şi el nevasta pe un salariu mult mai mare decât a lui Baba. Directorul Radosav are un mega-salariu de 1,6 miliarde de lei vechi pe an. Soţia acestuia, Maria Radosav, are şi ea două posturi la stat alături de soţul său, atât la universitate, cât şi la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”. Familia Radosav a avut anul trecut venituri de 2,3 miliarde de lei vechi. Acesta este doar unul dintre exemplele de rudenii care s-a impus în cadrul universităţii. Suntem curioşi de ce rectorul Andrei Marga l-a mediatizat excesiv doar cazul Cătălin Baba şi nu ne-a vorbit despre toţi soţii şi soţiile care lucrează în interiorul instituţiei de învăţământ superior. Este posibil ca problema pe care Marga o are cu Baba să fie mai mult decât una personală. Dacă oameni cu asemenea venituri s-ar putea plânge că guvernul a decis reducerea salariilor cu 25%, atunci ce putem să mai zicem de cei care au salarii de sub 5 milioane.

Mihai Zdrenghea, şeful catedrei de limbă engleză din cadrul Facultăţii de Litere a UBB, a avut şi el un salariu de 120.000 anul trecut. Dacă nu luăm în calcul concediul, salariul ar fi de 100 de milioane de lei vechi pe lună.

Leon Tâmbulea, decanul de la Facultatea de Matematică-Informatică, este un alt exemplu al unui bugetar din domeniul superior al educaţiei care a avut în 2009 salariu de 119.098....

sursa :http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/2802-salariile-monstruoase-care-merita-diminuate-superbugetarii-de-la-ubb