Se afișează postările cu eticheta pensionari. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pensionari. Afișați toate postările

marți, 1 iunie 2010

M E M O R I U L
CADRELOR MILITARE ÎN REZERVA DIN GARNIZOANELE CARACAL, SLATINA, CORABIA SI DRAGANESTI CATRE GRUPUL DE PARLAMENTARI AI JUDETULUI OLT


DOMNILOR SENATORI SI DEPUTATI,

Ne adresam dumneavoastra cu sentimentul ca, în aceste vremuri grele generate de criza globala si îndeosebi de climatul politic din tara determinat de campaniile electorale de un populism ieftin si greu de înteles, armata, ca institutie fundamentala a României, a fost umilita si împroscata pe nedrept cu noroi, ajungând sa fie aratata cu degetul pentru niste motive false, injuste si cu totul neadevarate.
Aceste atitudini jignitoare au fost cultivate atât de unii asazisi analisti politici, de unele posturi private de televiziune si o parte a presei scrise, cât si, din pacate, de catre unii oameni politici în goana dupa voturi; drept pentru care am hotarât sa ne adresam dumneavoastra pentru a cunoaste mai bine punctul de vedere al membrilor asociatiei noastre, care se simt profund nedreptatiti de modul în care sunt tratati de catre cei care conduc destinele unei Românii ce se doreste membra cu drepturi depline a Uniunii Europene.
Va adresam rugamintea de a ne apara drepturile care au fost câstigate cu mari sacrificii si eforturi de-a lungul vietii fiecaruia dintre noi. Campania de denigrare a armatei si a slujitorilor ei de ieri si de azi este profound nedreapta si nu are decât un singur scop -acela de a amputa drepturile celor care au respectat cerintele unui juramânt depus sub faldurile drapelului de lupta. Acesti militari au fost de-a lungul carierei lor mutati la ordin în "N" garnizoane, au executat o viata întreaga misiunile primite timp de 24 de ore din 24, ziua sau noaptea, indiferent de conditiile meteo si de anotimp, facându-si datoria acolo unde erau trimisi: în lungi si dure aplicatii cu trupe si tehnica de lupta, pe aerodromuri si în dispozitive izolate, în economia nationala si în agricultura, la canale de irigatii sau în minerit. Drepturile care sunt acum puse în discutie au fost obtinute dupa o viata întreaga de misiuni îndeplinite în mod exemplar la nivelul întregii armate, dar cu pretul unor mari renuntari, frustrari si privatiuni în plan personal.
Permiteti-ne sa reamintim câteva obiective nationale care au fost îndeplinite asa cum au fost stabilite si care au presupus si presupun mari renuntari si sacrificii din partea personalului militar de ieri si de azi:
1. Armata este prima institutie a statului român care a facut cu adevarat o reforma reala, obiectiv despre care abia acum se vorbeste la nivelul celorlalte institutii. Armata s-a aliniat cu disciplina si seriozitate la prevederile tratatului de la Viena cu privire la reducerea armamentelor si efectivelor, astfel ca în perioada 1996-2006 si-a redus efectivele cu peste 200.000 de posturi, cifra care reprezinta peste 60% fata de efectivele din anul 1989.
2. Urmare a acestei reforme nemiloase în plan uman, foarte multi militari au fost nevoiti sa paraseasca institutia militara scrâsnind din dinti. Cei tineri, în jurul vârstei de 40 de ani, au sperat ca statul român (care din pacate acum le întoarce spatele) va avea grija ca prin legislatia în vigoare sa le dea posibilitatea sa-si gaseasca o slujba pentru a-si putea duce la îndeplinire obligatiile fata de familie. Cadrele militare disponibilizate ale armatei României nu au alimentat criminalitatea transfrontaliera, asa cum s-a întâmplat la restructurarea altor armate europene.
3. Fiind prima tara semnatara a Parteneriatului pentru Pace, România a fost primita mai întâi în NATO si apoi în Uniunea Europeana. Cu mult înainte de aceste evenimente armata româna a fost prezenta în doua, apoi în trei teatre de operatiuni pe doua continente, gesturi unanim apreciate în plan intern si extern, acte care au dus la realizarile de mai sus. Aceste fapte sunt ale armatei ca institutie, dar însumeaza efortul si munca plina de abnegatie dusa de catre întregul personal, munca ce a presupus multe sacrificii de natura materiala si mai ales umana.
4. Nu trebuie uitat ca în pofida dotarii sale second hand (vezi fregatele achizitionate din Anglia, TAB-urile care sunt adevarate sicrie mobile, avioanele cu resursa de zbor epuizata, etc) personalul armatei si-a îndeplinit cu credinta si devotament datoria, fapt evidentiat de comandantii straini din teatrele de operatii. Aceste rezultate au fost posibile datorita pregatirii deosebite a militarilor români, nivel de pregatire la care ajung cu pretul unor renuntari si privatiuni de care nu este capabila orice persoana. Militarii români si nu alte categorii de personal angajat, se gasesc în mod sigur în sicriele înfasurate în tricolor venite din Iraq, Afganistan, Bosnia-Hertegovina, Kosovo sau din misiunile ONU din Africa.
5. În perioada dinaintea revolutiei din anul 1989, armata a contribuit determinant la realizarea unor obiective nationale, de care societatea româneasca a avut si va avea nevoie: Canalul Dunare - Marea Neagra, centrul civic din capitala cu Palatul Parlamentului, Transfagarasanul, canalul Bucuresti - Dunare. Acestea au fost realizate în conditii greu de imaginat si cu pretul unor drame în foarte multe familii de militari. Solda este primita de militari pentru calitatea, cantitatea si importanta sociala a muncii depuse. Înainte de anul 1989 toti militarii si-au servit, asa cum o fac si astazi, cu abnegatie tara pentru care au depus un juramânt pentru ei sacru, si nu un clan sau un sistem politic.
De aceea ne exprimam consternarea si de ce nu, indignarea, fata de modalitatea de abordare de catre Guvern a problematicii de interes general ce vizeaza statutul material, de subzistenta al cetatenilor pensionari ori pensionabili, între care se afla si militarii.
De aceea, în conformitate cu prevederile articolelor 29-31 din Legea 54 (legea sindicatelor), va solicitam sa interveniti pentru a se organiza o dezbatere publica cu militarii în rezerva (retragere) si cei activi din structurile de aparare, ordine publica si siguranta nationala a proiectului Legii unice a pensiilor. Aceasta dezbatere sa se desfasoare sub patronajul unei institutii ce se bucura de o încredere deplina din partea ambelor parti.
Pâna la dezbaterea publica, permiteti sa va reamintim una din prevederile Deciziei Curtii Constitutionale nr. 20 din 02.02.2000, care mentioneaza: "Statutul special adoptat pentru aceasta categorie profesionala este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au, astfel ca reglementarile referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferentele pe care aceasta pensie le prezinta fata de pensia comuna de asigurari sociale, nu constituie o încalcare a principiului egalitatii cetatenilor în fata legii, principiu prevazut de art. 16 alin.(1) din Constitutie, ci reprezinta o recunoastere a interdictiilor severe si a riscurilor sporite la care aceasta categorie profesionala este supusa".
Curtea Constitutionala retine, înca din anul 2000, faptul ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata în mod obiectiv, ea constituind o compensatie, doar partiala, a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora aceasta categorie trebuie sa li se supuna.
Cu privire la pensiile militarilor facem urm?toarele precizari:
- Sistemul pensiilor militare din România, cu izvoare istorice existente înca din anii 1829-1830, nu a fost niciodata "un sistem contributiv", si conform articolului 5 alin. (2) din Legea nr.164/2001 fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigura de la bugetul de stat, si nu de la bugetul asigurarilor sociale;
- Recalcularea pensiilor militare în plata intra în contradictie cu principiul contributivitatii prevazut în proiectul supus dezbaterii la art.2, lit.c, conform caruia "fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se în temeiul contributiilor de asigurari sociale platite". În consecinta militarul nu este, în întelesul art. 3, alin. 1 din proiectul legii, nici asigurat în sistemul public de pensii - "persoana fizica pentru care angajatorul este obligat sa retin? si sa platesca contributia individuala de asigurari sociale"-, si nici contribuabil - "persoana fizica sau juridica care plateste contributii de asigurari sociale sistemului public de pensii";
- În toate tarile civilizate un militar primeste solda, (de aici si notiunea de soldat), si nu un salariu negociat cu sindicatele, iar la trecerea în rezerva primeste o pensie (renta), ambele de la bugetul de stat si nu de la cel al asigurarilor sociale;
- Actualul sistem al pensiilor militare de stat este un sistem ocupational, ca în majoritatea tarilor membre NATO ce se încadreaza în pilonul al 2-lea privind schemele ocupationale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificata prin Directiva 97/96/EC. Metodologia specifica de calcul a pensiei nu se bazeaza pe principiul contributivitatii, acesta nefiind adecvat armatei, institutie cu o structura ierarhica si privatiuni specifice profesiei militare;
- Consideram ca este incorect sa spunem ca armata are pensionari. Ea are cadre în rezerva care dupa îndeplinirea conditiilor prevazute în Statutul cadrelor militare, sunt trecute în rezerva, unde au alte obligatii. Ele se prezinta la centrele militare unde primesc livretul militar si un ordin de chemare pe care sunt mentionate unitatile si termenele la care trebuie sa se prezinte în situatii speciale, pentru a fi activati daca este nevoie;
- Militarii activi si cei în rezerva stau la baza planurilor întocmite de Ministerul Apararii pentru diferite situatii si sunt retribuiti cu solda si pensie de serviciu din bugetul acestuia, si nu din sistemul public de pensii. Legea 164/2001 este o lege elaborata dupa norme europene si consideram ca nu ar trebui sa se renunte la ea, aceasta lege trebuind sa constituie un capitol al viitoarei Legi unitare a pensiilor;
- Militarii au avut întotdeauna pensie de serviciu, un drept ce nu a fost abrogat la aparitia Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, când legiuitorul a avut în vedere specificul acestei categorii;
- Pensiile militarilor sunt calculate în procent de 60% din media soldei lunare de baza a ultimelor 6 luni si nu include nici un spor, asa cum gresit s-a prezentat în mass-media, aceasta reprezentând contributia statului la siguranta sa (ostasul este sub juramânt fata de tara), si acest juramânt înceteaza odata cu plecarea militarului în eternitate.
- Un aspect esential de care credem ca puterea politica ar trebui sa tina cont este acela ca, din cauza conditiilor specifice de munca si de viata, si a stresului profesional acumulat, durata medie de viata a cadrelor militare nu depaseste 61 de ani (fata de media de 71 de ani pe plan national).
- Pâna în prezent România nu a nesocotit faptul ca în toate statele europene dreptul la pensie de serviciu îl au toate fortele de aparare a ordinii publice - armata, politia si serviciile speciale-, si ar fi singura tara din Europa care introduce armata în sistemul public de pensii.
- Cei care iau asemenea hotarâri fara sa tina cont de realitati ar trebui sa stie ca o parte importanta dintre pensionarii militari au avut sotiile casnice din cauza faptului ca au fost nevoiti sa se mute, de-a lungul carierei în 10-12 garnizoane, lucru care nu se întâmpla cu reprezentantii altor profesii, toata familia acestor militari, acum în rezerva, traind acum dintr-o singura pensie. A "amputa" aceste pensii echivaleaza cu declansarea multor tragedii dupa o viata de munca si renuntari în slujba Drapelului si a tarii.
Din aceste motive cadrele militare în rezerva si în retragere din judetul Olt va solicita dumneavoastra, reprezentantii nostri în Parlamentul României, sustinerea interesului comun al celor care au avut o cariera militara pentru prezervarea nestirbita a drepturilor de pensie.
În speranta ca vom gasi sprijinul asteptat din partea domniilor voastre, va asiguram de tot respectul si consideratia noastra.