Pensiile in sistemele publice din tarile membre ale UE

O dezbatere politica fierbinte va fi generata de modelul de impozitare pentru care va opta Romania in domeniul pensiilor. Este necesara vreo modificare in acest sens, corelata cu reforma sistemului public de pensii? Eu spun categoric da. Daca nu toti imi impartasesc optiunea, am certitudinea ca in cel putin doua puncte suntem cu totii de acord: batranetea nu trebuie sa fie sinonima cu saracia si munca trebuie stimulata. Munca multa inseamna contributii mari, iar ele trebuie recompensate cu pensii mari. Inainte sa cernem opiniile pro si contra privind marimea pensiilor si varsta de pensionare pe care si le pot permite romanii si concluziile consultarilor publice ce vor urma, iata pentru ce sisteme de impozitare au optat statele membre ale UE.

De pilda, Bulgaria, Slovacia si Lituania nu impoziteaza defel pensiile. Germania, Norvegia, Austria, Portugalia, Slovenia, Suedia, Finlanda, Letonia, Estonia, Cipru, Malta sau Romania nu impoziteaza pensiile cele mai mici. In schimb, Franta, Spania, Irlanda sau Olanda impoziteaza inclusiv cele mai mici pensii cu cote intre 5,5% (Franta) si 33,5% (Olanda). Cehia aplica un impozit unic de 15% pe pensii.

Aproximativ jumatate din statele europene includ pensiile in categoria veniturilor si le impoziteaza ca atare, in marea lor majoritate cu cote progresive. Adeseori, cele mai inalte trepte de impozitare depasesc 40%. Se ridica chiar la 52% pentru cele mai mari pensii in Olanda. Celelalte state aplica reguli specifice de impozitare bazate, de obicei, pe anumite trepte de pensii care se pot modifica de la un an la altul.

Sa nu omitem insa ca modelul social european se dovedeste cu fiecare an care trece falimentar, iar reforma actualelor sisteme de pensii este pe agenda europeana cu rang de prioritate zero. O dezbatere publica a fost lansata de catre Comisia Europeana pe 7 iulie 2010.

Sa lamurim pe indelete aceste aspecte.

I. Pensiile nu se impoziteaza in 3 tari europene: Bulgaria, Slovacia si Lituania.

II. Pensiile sunt considerate venituri si se impoziteaza cu aceleasi cote ca si veniturile, in general fiind vorba de cote progresive, in urmatoarele tari:

Grecia:

- Se aplica regulile generale de impozitare, cu exceptia invalizilor de razboi si a familiilor acestora, respectiv pentru nevazatori.

- Incepand cu anul 2010 au fost introduse 9 trepte de impozitare, cea mai ridicata treapta fiind de 45% pentru un venit mai mare de 100.000 euro anual.

Spania:

- Incepand cu anul 2007 s-a facut trecerea de la 5 la 4 trepte de impozitare in functie de nivelul pensiei anuale:

a. 0 Euro - 17.707 Euro - 24%

b. 17.707 Euro - 33.007 Euro - 28%

c. 33.007 Euro - 53.407 Euro - 37%

d. > 53.407 Euro - 43%

Franta:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:

a. 0 Euro - 5,875 Euro - 5,5%

b. 11,721 Euro - 26,030 Euro - 14%

c. 26,031 Euro - 69,783 Euro - 30%

d. > 69,783 Euro - 40%

Irlanda:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:

a. 0 Euro - 36,400Euro - 20%

b. > 36,400Euro - 41%

Finlanda:

- Se impoziteaza cu 0% pensiile mai mici de 15.200 Euro anual.

- Se aplica cote progresive intre 6,5 % - 30,5%,

Cipru:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:

a. 0 Euro – 19.500 Euro - 0%

b. 19,500 Euro - 28.000 Euro - 20%

c. 28.000 Euro - 36.301 Euro - 25%

d. > 36.301 Euro - 30%

Luxemburg:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv cu 17 trepte de impozitare.

Malta:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv, pe 4 trepte de impozitare pentru pensiile anuale:

pana la 8.500 Euro - 0%;

intre 8.500 Euro – 19.500 Euro 15% - 25%;

peste 19.500 Euro - 35%.

Olanda:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv pe 4 trepte pentru pensiile anuale: pana la 17.500 Euro - 33,5%;

intre 17.500 – 54.776 Euro: 41,8%- 42%;

peste 54.776 Euro - 52%.

Marea Britanie:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv.

Belgia:

- Se aplica cota progresiva intre 25% - 50%.

Cehia:

- Se aplica o cota de impozit de 15%.

Romania:

- Se aplica cota unica de 16% pentru pensiile mai mari de 1.000 lei lunar - se aplica doar sumei care depaseste 1.000 de lei, nu integral la pensia mai mare de 1.000 de lei. Sub 1.000 lei pensiile nu se impoziteaza.

III. Reguli specifice de impozitare a pensiilor gasim in tarile:

Norvegia:

- Pensiile sunt supuse impozitului pe venit progresiv, cu exceptia pensiei minime.

- Incepand cu 2010 se aplica un impozit de 15% pentru pensionarii care nu domiciliaza in Norvegia.

Germania

- Se impoziteaza cu 0% pensiile mai mici de 16.800 Euro anual (suma se dubleaza pentru persoane casatorite) acordate in anul 2008.

- In anul 2009, limita de impunere fiscala a scazut la 16.460 Euro anual.

Austria:

- Nu se impoziteaza in 2008 pensiile mai mici de 13.500 Euro anual, iar in 2009 pensiile mai mici de 15.000 Euro.

Portugalia:

- Nu se impoziteaza pensiile sub 6.000 Euro anual, dar sunt impozitate cele peste 6000 euro.

Slovenia:

- Incepand cu 2009 nu se impoziteaza pensiile mai mici de 3.051,35 Euro pe an (Euro 254,27 pe luna), dar se impoziteaza cele care depasesc aceasta limita.

Suedia:

- Pentru persoanele cu varste peste 65 ani nu se impoziteaza pensiile mai mici de 2.953 Euro lunar.

Ungaria:

- Pensiile cumulate cu salariul se impoziteaza.

Letonia:

- Pensiile acordate inainte de 1 ianuarie 1996 nu sunt impozabile.

- Se impoziteaza insa pensiile acordate sau recalculate dupa 1 ianuarie 1996 mai mari de 1.980 LVL anual ( 2.819 Euro).

Estonia:

- Pentru persoane care desfasoara activitati profesionale se aplica 0% impozit pentru pensiile mai mici de 3.000 EEK lunar (192 Euro).

- Pentru persoane care nu desfasoara activitati profesionale se aplica 0% pentru pensiile mai mici de 5,250 EEK lunar (336 Euro).

- Se aplica cota unica peste aeste niveluri.

IV. Batranetea nu trebuie sa fie sinonima cu saracia. Cat trebuie sa contribuim si cati ani?

Romania ramane nu doar cu cea mai mica pensie in UE (cu exceptia doar a Bulgariei), cu cea mai mica varsta efectiva si legala de pensionare (cea din urma va creste la 60 de ani pentru femei si la 65 de ani pentru barbati pana in 2015), cu cea mai subdezvoltata piata a fondurilor publice de pensii administrate privat (cu doar 0,5% din PIB, fata de Bulgaria – 4% din PIB, Letonia, Slovaia – 5% din PIB, Estonia - 7% din PIB, Ungaria – 10%, Polonia - 14% din PIB), dar si cu cea mai mica contributie la pilonul II de pensii in randul statelor care au astfel de sisteme (cu exceptia doar a Letoniei).

Sa nu omitem insa ca modelul social european se dovedeste cu fiecare an care trece falimentar. Insisi comisarii europeni reclama bomba cu ceas a sistemelor publice de pensii care trebuie rapid reformate. Comisia Europeana a publicat de curand Green Paper on Pensions, ocazie cu care au aparut noi puncte de interes pe agenda europeana. Este vorba in special de: asigurarea adecvarii si a sustenabilitatii sistemelor de pensii; cresterea varstei de pensionare si asigurarea unui echilibru intre durata vietii profesionale si a vietii la pensie; inlaturarea obstacolelor din calea mobilitatii pensiilor in plan pan-european; pensii mai sigure si mai transparente, respectiv un acces imbunatatit la informatie si educatie financiara.

In general, contributiile la pensii nu au fost modificate in ultimii doi ani in statele membre ale UE. In schimb, varstele de pensionare au crescut si vor creste in continuare pana la 65 de ani, in general, chiar 67 de ani in tari precum Germania, Danemarca sau Suedia.

UE lanseaza o dezbatere publica pe data de 7 iulie 2010 cu privire la asigurarea unor sisteme adecvate de pensii, sigure si sustenabile si a modului in care actiunile la nivel european pot sustine eforturile nationale in acest domeniu. Un sondaj recent arata insa ca 73% din cetatenii europeni anticipeaza ca vor avea niveluri mai mici ale pensiilor in viitor, ca vor trebui sa munceasca mai multi ani pana la pensionare sau ca vor trebui sa economiseasca mai multi bani pentru batranete.

Provocarea majora tine de consecintele populatiei tot mai imbatranite a Europei: in 2008 raportul intre persoanele cu varsta de munca activa (15-64 ani) si cele peste 65 ani era de 4:1. Pana in 2060 acest raport va deveni 2:1. Contractia economica, precaritatea bugetelor publice, instabilitatea financiara si cresterea ratei somajului au accentuat necesitatea de a reforma sistemele actuale de pensii. Consultarea este deschisa cetatenilor, partenerilor sociali, guvernelor nationale, ONG-urilor, organizatiilor care reprezinta persoanele in varsta, fondurilor de pensii pana pe data de 15 noiembrie 2010 (vezi aici). Dupa inchiderea perioadei de consultari, Comisia Europeana va analiza toate raspunsurile si va formula o opinie cu privire la actiunile dezirabile la nivelul UE. In acest cadru se impune sa ajungem la un acord si o decizie politica pe plan intern, rupt de cercul vicios al demagogiei.

Note:

* Cota globala = angajatul plateste un procent din castigul salarial brut pentru asistenta sociala intr-un singur cont, care ulterior este impartit de stat pe diverse bugete, in functie de necesitati.

** Cotele de contributii sunt in general pentru conditii de munca normale, in unele tari acestea putand creste functie de natura conditiilor de munca.

*** Cota de contributie la pensii obligatorii private, pentru statele membre U.E. cu pilon II similar cu cel din Romania, valabil in 2010.

**** Datele furnizate de Eurostat (somaj) pentru primul trimestru 2010 sunt, cu mici diferente, asemanatoare cu cele ale B.I.M.

***** Varsta pentru barbati si femei este pentru iulie 2010, de 58 ani şi 10 luni pentru femei, respectiv 63 ani şi 10 luni pentru bărbaţi, urmand sa creasca la 60 de ani femei si 65 de ani barbati pana in 2015 (legea 19 din 2000). Ulterior, daca proiectului sistemului unitar de pensii publice, aflat in Parlament in acest moment, intra in vigoare, varsta de pensionare a femeilor va creaste de la 60 la 65 de ani pana in 2030 incepand cu 2015.

****** Datele cu privire la contributiile la sistemul public de pensii sunt cele valabile pentru 2008 (in general contributiile la pensii nu au fost modificate in nici un stat in ultimii doi ani).

Sursa: Datele furnizate de catre Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Eurostat, OECD, Banca Mondiala, iulie 2010

de Andreea Vass Consilier al Primului Ministru

articol preluat de pe HotNews.ro , prin Costel GALATEANU

P.S. Dupa cum ati putut observa , onesta autoare este consilier a lui BOC.Cu alte cuvinte , 'mneaei il sfatuieste pe 'mnealui"ce si cum". Este interesant cum de s-a gasit sa vorbeasca despre problema in cauza tocmai acum cand si 'mnealui de la COTROCENI tocmai se legase de problema in cauza.Probabil ca ii "sfatuieste " pe amandoi.In orice caz v-am supus atentiei dumneavoastra acest articol pentru a va imbunatati imaginea despre cum traiesc altii.Este adevarat ca ei nu sunt condusi de tampi care hahaie zilnic ca dementii timp in care poporul vede cum ii dispare agoniseala de o viata(rapita ba de politicieni , ba de ape , etc).

Legea 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 441 din 30 iunie 2010
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si Alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor;
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea;
d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular;
e) pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari;
f) pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor;
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila;
h) pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi.
Art. 2
(1) Pensiile de serviciu anticipate si anticipate partiale dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevazute la art. 1 lit. c) si f) devin pensii pentru Limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Pensiile de invaliditate si pensiile de urmas dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmas, in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Pensiile de serviciu, altele decat cele mentionate la alin. (1)-(3), dintre cele prevazute la art. 1, devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 3
(1) Pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate in plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) in situatia pensiilor dintre cele prevazute la alin. (1), care au fost stabilite in baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determina considerandu-se a fi indeplinite conditiile de acordare prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se elaboreaza metodologia de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1, care se aproba prin hotarare a Guvernului.
Art. 4
(1) Recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se realizeaza de catre institutiile in evidenta carora se afla persoanele beneficiare, dupa cum urmeaza:
a) intr-o perioada de 5 luni de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b);
b) intr-o perioada de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 3 alin.
(3), pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. c)-h).
(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileste in baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si se plateste de la data de intai a lunii urmatoare expirarii perioadei de recalculare prevazute la alin. (1) lit. a) sau b), dupa caz.
Art. 5
(1) Prevederile art. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator si pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determina prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentand stagiul complet de cotizare.
(3) La cuantumul pensiilor prevazute la art. 1 lit. a) sau b), stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se aplica prevederile art. 11 teza a III-a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) In cazul pensiilor prevazute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu pot fi dovedite venituri de natura salariala, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
Art. 6
(1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale se aproba procedura de incadrare in grade de invaliditate, in vederea inscrierii la pensie de invaliditate.
(2) Intr-un interval de un an de la data intrarii in vigoare a procedurii prevazute la alin. (1), Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, prin Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, organizeaza verificarea incadrarii in grad de invaliditate a pensionarilor de invaliditate aflati in evidenta la acea data.
(3) Daca in urma verificarii incadrarii in grad de invaliditate realizate potrivit alin. (2) rezulta ca dreptul la pensia de invaliditate a fost acordat prin savarsirea unor infractiuni, atat beneficiarul pensiei de invaliditate, cat si persoanele care au participat, in orice mod, la savarsirea unei infractiuni ce a avut ca rezultat incadrarea in grad de invaliditate raspund, in conditiile legii.
(4) Beneficiarul pensiei de invaliditate obtinute prin savarsirea unor infractiuni va putea fi obligat sa restituie integral sumele astfel incasate, in conditiile legii.
Art. 7
(1) Procedura de stabilire, plata, suspendare, recalculare, incetare si contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevazuta de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pensiilor prevazute la art. 2 li se aplica in mod corespunzator dispozitiile din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza aceste categorii de pensii.
Art. 8
Pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b), pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezinta, potrivit legii, stagiu de cotizare realizat in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca se acorda perioade suplimentare la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu, care constituie stagii de cotizare in conditii normale, dupa cum urmeaza:
a) 3 luni pentru fiecare an lucrat in conditii deosebite de munca;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat in conditii speciale de munca;
c) 12 luni pentru fiecare an lucrat in alte conditii de munca, asa cum sunt reglementate in domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, pe baza criteriilor si metodologiei de incadrare prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de munca si activitatilor cu conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii, specifice pentru cadrele militare in activitate, cu modificarile ulterioare, si de Hotararea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de munca si activitatilor cu conditii deosebite, speciale si alte conditii, specifice pentru politisti, cu modificarile ulterioare.
Art. 9
Constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii:
a) vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la data de 1 aprilie 2001;
b) vechimea in serviciu recunoscuta pentru stabilirea pensiilor, in cazul persoanelor prevazute la art. 1 lit.
a) si b), pana la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. 10
Constituie stagiu de cotizare si perioada suplimentara la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu acordata in baza legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate in grupa I si a II-a de munca, respectiv in conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii, in cazul beneficiarilor pensiilor prevazute la art. 1 lit. a) si b).
Art. 11
Beneficiarii pensiilor prevazute la art. 1 lit. a) si b) care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii, beneficiaza de majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele respective, dupa cum urmeaza:
a) cu 25% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in conditii speciale, potrivit legii;
c) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in alte conditii de munca, potrivit legii.
Art. 12
Persoanele ale caror drepturi la pensie sunt stabilite, in conditiile legii, ulterior datei intrarii in vigoare a prezentei legi vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege.

Aceasta lege a fost adoptata in temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, in urma angajarii raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, si in conditiile art. 147 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, cu respectarea dispozitiilor art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, in sedinta comuna din data de 29 iunie 2010.