Pensiile in sistemele publice din tarile membre ale UE

O dezbatere politica fierbinte va fi generata de modelul de impozitare pentru care va opta Romania in domeniul pensiilor. Este necesara vreo modificare in acest sens, corelata cu reforma sistemului public de pensii? Eu spun categoric da. Daca nu toti imi impartasesc optiunea, am certitudinea ca in cel putin doua puncte suntem cu totii de acord: batranetea nu trebuie sa fie sinonima cu saracia si munca trebuie stimulata. Munca multa inseamna contributii mari, iar ele trebuie recompensate cu pensii mari. Inainte sa cernem opiniile pro si contra privind marimea pensiilor si varsta de pensionare pe care si le pot permite romanii si concluziile consultarilor publice ce vor urma, iata pentru ce sisteme de impozitare au optat statele membre ale UE.

De pilda, Bulgaria, Slovacia si Lituania nu impoziteaza defel pensiile. Germania, Norvegia, Austria, Portugalia, Slovenia, Suedia, Finlanda, Letonia, Estonia, Cipru, Malta sau Romania nu impoziteaza pensiile cele mai mici. In schimb, Franta, Spania, Irlanda sau Olanda impoziteaza inclusiv cele mai mici pensii cu cote intre 5,5% (Franta) si 33,5% (Olanda). Cehia aplica un impozit unic de 15% pe pensii.

Aproximativ jumatate din statele europene includ pensiile in categoria veniturilor si le impoziteaza ca atare, in marea lor majoritate cu cote progresive. Adeseori, cele mai inalte trepte de impozitare depasesc 40%. Se ridica chiar la 52% pentru cele mai mari pensii in Olanda. Celelalte state aplica reguli specifice de impozitare bazate, de obicei, pe anumite trepte de pensii care se pot modifica de la un an la altul.

Sa nu omitem insa ca modelul social european se dovedeste cu fiecare an care trece falimentar, iar reforma actualelor sisteme de pensii este pe agenda europeana cu rang de prioritate zero. O dezbatere publica a fost lansata de catre Comisia Europeana pe 7 iulie 2010.

Sa lamurim pe indelete aceste aspecte.

I. Pensiile nu se impoziteaza in 3 tari europene: Bulgaria, Slovacia si Lituania.

II. Pensiile sunt considerate venituri si se impoziteaza cu aceleasi cote ca si veniturile, in general fiind vorba de cote progresive, in urmatoarele tari:

Grecia:

- Se aplica regulile generale de impozitare, cu exceptia invalizilor de razboi si a familiilor acestora, respectiv pentru nevazatori.

- Incepand cu anul 2010 au fost introduse 9 trepte de impozitare, cea mai ridicata treapta fiind de 45% pentru un venit mai mare de 100.000 euro anual.

Spania:

- Incepand cu anul 2007 s-a facut trecerea de la 5 la 4 trepte de impozitare in functie de nivelul pensiei anuale:

a. 0 Euro - 17.707 Euro - 24%

b. 17.707 Euro - 33.007 Euro - 28%

c. 33.007 Euro - 53.407 Euro - 37%

d. > 53.407 Euro - 43%

Franta:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:

a. 0 Euro - 5,875 Euro - 5,5%

b. 11,721 Euro - 26,030 Euro - 14%

c. 26,031 Euro - 69,783 Euro - 30%

d. > 69,783 Euro - 40%

Irlanda:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:

a. 0 Euro - 36,400Euro - 20%

b. > 36,400Euro - 41%

Finlanda:

- Se impoziteaza cu 0% pensiile mai mici de 15.200 Euro anual.

- Se aplica cote progresive intre 6,5 % - 30,5%,

Cipru:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:

a. 0 Euro – 19.500 Euro - 0%

b. 19,500 Euro - 28.000 Euro - 20%

c. 28.000 Euro - 36.301 Euro - 25%

d. > 36.301 Euro - 30%

Luxemburg:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv cu 17 trepte de impozitare.

Malta:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv, pe 4 trepte de impozitare pentru pensiile anuale:

pana la 8.500 Euro - 0%;

intre 8.500 Euro – 19.500 Euro 15% - 25%;

peste 19.500 Euro - 35%.

Olanda:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv pe 4 trepte pentru pensiile anuale: pana la 17.500 Euro - 33,5%;

intre 17.500 – 54.776 Euro: 41,8%- 42%;

peste 54.776 Euro - 52%.

Marea Britanie:

- Se aplica impozitul pe venit progresiv.

Belgia:

- Se aplica cota progresiva intre 25% - 50%.

Cehia:

- Se aplica o cota de impozit de 15%.

Romania:

- Se aplica cota unica de 16% pentru pensiile mai mari de 1.000 lei lunar - se aplica doar sumei care depaseste 1.000 de lei, nu integral la pensia mai mare de 1.000 de lei. Sub 1.000 lei pensiile nu se impoziteaza.

III. Reguli specifice de impozitare a pensiilor gasim in tarile:

Norvegia:

- Pensiile sunt supuse impozitului pe venit progresiv, cu exceptia pensiei minime.

- Incepand cu 2010 se aplica un impozit de 15% pentru pensionarii care nu domiciliaza in Norvegia.

Germania

- Se impoziteaza cu 0% pensiile mai mici de 16.800 Euro anual (suma se dubleaza pentru persoane casatorite) acordate in anul 2008.

- In anul 2009, limita de impunere fiscala a scazut la 16.460 Euro anual.

Austria:

- Nu se impoziteaza in 2008 pensiile mai mici de 13.500 Euro anual, iar in 2009 pensiile mai mici de 15.000 Euro.

Portugalia:

- Nu se impoziteaza pensiile sub 6.000 Euro anual, dar sunt impozitate cele peste 6000 euro.

Slovenia:

- Incepand cu 2009 nu se impoziteaza pensiile mai mici de 3.051,35 Euro pe an (Euro 254,27 pe luna), dar se impoziteaza cele care depasesc aceasta limita.

Suedia:

- Pentru persoanele cu varste peste 65 ani nu se impoziteaza pensiile mai mici de 2.953 Euro lunar.

Ungaria:

- Pensiile cumulate cu salariul se impoziteaza.

Letonia:

- Pensiile acordate inainte de 1 ianuarie 1996 nu sunt impozabile.

- Se impoziteaza insa pensiile acordate sau recalculate dupa 1 ianuarie 1996 mai mari de 1.980 LVL anual ( 2.819 Euro).

Estonia:

- Pentru persoane care desfasoara activitati profesionale se aplica 0% impozit pentru pensiile mai mici de 3.000 EEK lunar (192 Euro).

- Pentru persoane care nu desfasoara activitati profesionale se aplica 0% pentru pensiile mai mici de 5,250 EEK lunar (336 Euro).

- Se aplica cota unica peste aeste niveluri.

IV. Batranetea nu trebuie sa fie sinonima cu saracia. Cat trebuie sa contribuim si cati ani?

Romania ramane nu doar cu cea mai mica pensie in UE (cu exceptia doar a Bulgariei), cu cea mai mica varsta efectiva si legala de pensionare (cea din urma va creste la 60 de ani pentru femei si la 65 de ani pentru barbati pana in 2015), cu cea mai subdezvoltata piata a fondurilor publice de pensii administrate privat (cu doar 0,5% din PIB, fata de Bulgaria – 4% din PIB, Letonia, Slovaia – 5% din PIB, Estonia - 7% din PIB, Ungaria – 10%, Polonia - 14% din PIB), dar si cu cea mai mica contributie la pilonul II de pensii in randul statelor care au astfel de sisteme (cu exceptia doar a Letoniei).

Sa nu omitem insa ca modelul social european se dovedeste cu fiecare an care trece falimentar. Insisi comisarii europeni reclama bomba cu ceas a sistemelor publice de pensii care trebuie rapid reformate. Comisia Europeana a publicat de curand Green Paper on Pensions, ocazie cu care au aparut noi puncte de interes pe agenda europeana. Este vorba in special de: asigurarea adecvarii si a sustenabilitatii sistemelor de pensii; cresterea varstei de pensionare si asigurarea unui echilibru intre durata vietii profesionale si a vietii la pensie; inlaturarea obstacolelor din calea mobilitatii pensiilor in plan pan-european; pensii mai sigure si mai transparente, respectiv un acces imbunatatit la informatie si educatie financiara.

In general, contributiile la pensii nu au fost modificate in ultimii doi ani in statele membre ale UE. In schimb, varstele de pensionare au crescut si vor creste in continuare pana la 65 de ani, in general, chiar 67 de ani in tari precum Germania, Danemarca sau Suedia.

UE lanseaza o dezbatere publica pe data de 7 iulie 2010 cu privire la asigurarea unor sisteme adecvate de pensii, sigure si sustenabile si a modului in care actiunile la nivel european pot sustine eforturile nationale in acest domeniu. Un sondaj recent arata insa ca 73% din cetatenii europeni anticipeaza ca vor avea niveluri mai mici ale pensiilor in viitor, ca vor trebui sa munceasca mai multi ani pana la pensionare sau ca vor trebui sa economiseasca mai multi bani pentru batranete.

Provocarea majora tine de consecintele populatiei tot mai imbatranite a Europei: in 2008 raportul intre persoanele cu varsta de munca activa (15-64 ani) si cele peste 65 ani era de 4:1. Pana in 2060 acest raport va deveni 2:1. Contractia economica, precaritatea bugetelor publice, instabilitatea financiara si cresterea ratei somajului au accentuat necesitatea de a reforma sistemele actuale de pensii. Consultarea este deschisa cetatenilor, partenerilor sociali, guvernelor nationale, ONG-urilor, organizatiilor care reprezinta persoanele in varsta, fondurilor de pensii pana pe data de 15 noiembrie 2010 (vezi aici). Dupa inchiderea perioadei de consultari, Comisia Europeana va analiza toate raspunsurile si va formula o opinie cu privire la actiunile dezirabile la nivelul UE. In acest cadru se impune sa ajungem la un acord si o decizie politica pe plan intern, rupt de cercul vicios al demagogiei.

Note:

* Cota globala = angajatul plateste un procent din castigul salarial brut pentru asistenta sociala intr-un singur cont, care ulterior este impartit de stat pe diverse bugete, in functie de necesitati.

** Cotele de contributii sunt in general pentru conditii de munca normale, in unele tari acestea putand creste functie de natura conditiilor de munca.

*** Cota de contributie la pensii obligatorii private, pentru statele membre U.E. cu pilon II similar cu cel din Romania, valabil in 2010.

**** Datele furnizate de Eurostat (somaj) pentru primul trimestru 2010 sunt, cu mici diferente, asemanatoare cu cele ale B.I.M.

***** Varsta pentru barbati si femei este pentru iulie 2010, de 58 ani şi 10 luni pentru femei, respectiv 63 ani şi 10 luni pentru bărbaţi, urmand sa creasca la 60 de ani femei si 65 de ani barbati pana in 2015 (legea 19 din 2000). Ulterior, daca proiectului sistemului unitar de pensii publice, aflat in Parlament in acest moment, intra in vigoare, varsta de pensionare a femeilor va creaste de la 60 la 65 de ani pana in 2030 incepand cu 2015.

****** Datele cu privire la contributiile la sistemul public de pensii sunt cele valabile pentru 2008 (in general contributiile la pensii nu au fost modificate in nici un stat in ultimii doi ani).

Sursa: Datele furnizate de catre Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Eurostat, OECD, Banca Mondiala, iulie 2010

de Andreea Vass Consilier al Primului Ministru

articol preluat de pe HotNews.ro , prin Costel GALATEANU

P.S. Dupa cum ati putut observa , onesta autoare este consilier a lui BOC.Cu alte cuvinte , 'mneaei il sfatuieste pe 'mnealui"ce si cum". Este interesant cum de s-a gasit sa vorbeasca despre problema in cauza tocmai acum cand si 'mnealui de la COTROCENI tocmai se legase de problema in cauza.Probabil ca ii "sfatuieste " pe amandoi.In orice caz v-am supus atentiei dumneavoastra acest articol pentru a va imbunatati imaginea despre cum traiesc altii.Este adevarat ca ei nu sunt condusi de tampi care hahaie zilnic ca dementii timp in care poporul vede cum ii dispare agoniseala de o viata(rapita ba de politicieni , ba de ape , etc).