Londra si Parisul au semnat un tratat prin care isi unesc armatele

Cele doua state UE vor participa cu cate 5.000 de militari intr-o brigada comuna la conflictele viitoare

Franta si Marea Britanie au semnat marti, 2 noiembrie, un tratat militar istoric prin care se stabilesc noi coordonate de colaborare, mult mai apropiate, intre fortele armate ale celor doua state UE. Motivul principal care a stat la baza acestei noi intelegeri este legat de masurile de austeritate anuntate recent de cele doua tari in domeniul militar.

Franta si Marea Britanie au deschis un nou capitol in istoria militara a Europei prin semnarea tratatului de cooperare in domeniul apararii, care a fost impus de ne­voia de a face economie fara a afecta pro­gramele de realizare a proiectelor mili­tare de varf.

Cooperare absolut necesara

La intalnirea ministrilor Apararii din statele UE, care a avut loc pe 23 septem­brie 2010 la Gent, in Belgia, Franta a cerut celorlalti participanti sa lupte impotriva crizei prin intarirea colaborarii militare. Parisul a avertizat ca, in caz contrar, Europa risca sa devina un simplu pion in domeniul Apararii, pe langa Statele Unite sau China.

Secretarul britanic al Apararii, Liam Fox, a spus la un summit care a avut loc re­cent la Londra si la care au participat prim-ministrul David Cameron si presedintele Nicolas Sarkozy, ca fortele ar­mate ale celor doua state trebuie sa par­ticipe la antrenamente comune, sa aiba o politica de achizitii a echipa­men­telor militare coordonata, sa produca ar­me mai compatibile si sa intensifice schimbul de informatii.

Franta si Marea Britanie, ambele pu­teri nucleare, sunt cele mai bine inar­mate tari din vestul Europei. Ambele natiuni au anuntat taieri masive de fonduri, ceea ce le determina sa isi eficien­tizeze cat mai mult cheltu­ielile pe care le mai pot face. „Relatiile cu Franta vor trece la un alt nivel, mai apro­piat ca niciodata”, a declarat Liam Fox pentru „The Sunday Tele­graph”. Totoda­ta, el a sustinut ca initiativa franco-bri­tanica nu este in aceeasi linie cu Declaratia de la St Malo, din 1998, prin care s-au pus bazele crearii unei forte ar­mate comune a UE. „Nu este o initiativa de a fonda un nucleu al armatei euro­pene. Suntem impotriva acestei idei”.

Castigul financiar

Cresterea cooperarii ar trebui sa permita ambelor tari sa continue proiec­tele aflate in derulare prin folosirea in comun a tehnologiilor sofisticate si scum­pe. „Totul se rezuma la bani”, conchide analistul militar Charles Heyman. „Faptul ca s-a stabilit sa se stranga atat de mult relatiile militare va duce la mari economii in multe domenii cum ar fi transportul aerian si antrenamentul pilotilor. Se poate coopera si pe mare”, a declarat acesta pen­tru Reuters. Acum doua saptamani, gu­ver­nul Came­ron a anuntat taierea bu­getului mili­tar pe urmatorii patru ani cu 36,9 mili­arde de lire sterline (59,2 mili­arde de dolari), adica 8% in termeni reali, pentru a echilibra cel mai mare deficit inregistrat pe timp de pace de catre Marea Britanie. Taierile se vor face la Armata, Marina, dar si la Fortele Aeriene. Totusi, se va merge inainte cu constructia celor doua portavi­oane co­man­date deja, desi doar unul va deveni ope­ra­tional in prima faza. In plus, se vor opera modificari structurale pentru ca aceste nave sa poata transporta si avioa­ne franceze sau americane. In acelasi timp, ministrul francez al Apararii, Herve Morin, a intarit sapta­mana trecuta aceasta idee, aratand ca avioanele de lupta ale celor doua state vor putea fi transportate de portavioanele ce­lei­lalte tari, la fel cum realimentarea avi­oa­nelor va putea fi asigurata de parteneri. „O fregata britanica poate ajuta la apa­rarea portavionului Charles de Gaulle, dar si viceversa”, a declarat mi­nis­trul, pentru coti­dianul francez „La Tri­bune”. Refe­rin­du-se la alte arii de coo­perare, Herve Morin a mentionat cola­bo­rarea la antre­na­mentul perso­nalului care deserveste avi­onul de trans­port militar A400M, lu­crul in comun la o noua drona sau avion de vanatoare fara pilot, dar si la reducerea numarului de rachete folosite. Cele doua tari au ajuns la un acord potrivit caruia cel putin un port­avion apartinand unuia dintre par­teneri sa fie pastrat permanent pe mare. S-a mai discutat despre noua flota britanica de avioane Airbus de reali­mentare in aer si s-a sugerat ca Parisul sa subinchirieze Londrei cateva din cele 14 aparate de care dispune.

Brigada anglo-franceza

Unul dintre rezultatele cele mai concrete ale semnarii tratatului franco-britanic este faptul ca se va constitui o brigada comuna care va lupta acolo unde va fi trimisa de forurile internationale cum ar fi UE sau ONU. David Cameron si Nicolas Sarkozy au anuntat ca forte britanice si franceze vor fi desfasurate in cadrul aceleiasi brigade in conflictele viitoare. Este vorba de cate cinci mii de militari francezi si cinci mii britanici. „Vom lupta intr-o asa numita forta expeditionara comuna, ceea ce inseamna ca vom colabora cu francezii la nivel de brigada, dar nu in aceeasi brigada”, a precizat seful Armatei, sir David Richards. El a mai spus ca apreciaza strangerea relatiilor cu vecinii de pe continent, adaugand: „Din perspectiva militara, vom lucra in cea mai stransa cooperare cu francezii de la Primul Razboi Mondial incoace. Practic, ne apropiem de cooperarea stransa pe care am avut-o in timpul Razboiului Rece”.

sursa : http://www.financiarul.com/articol_52853/londra-si-parisul-au-semnat-un-tratat-prin-care-isi-unesc-armatele.html

Din 2013, protectia spatiului nostru aerian ar putea fi facuta de aviatia bulgara

Guvernul recunoaste intr-un act oficial ca trebuie sa gaseasca o solutie pentru a nu desfiinta Aviatia Militara

Potrivit strategiei fiscal-bugetare pe 2011-2013, Armata Romana va avea anul viitor un buget de inves­titii foarte „subtire”, de 500 de mil. lei, adica aproximativ 116 mil. euro. Cu atat de putine resurse este clar ca nu se vor putea continua marile programe de investitii. Asadar, autoritatile vor trebui sa amane si la anul derularea programelor de achizitie de blindate, avioane de lupta sau corvete. Lucrurile nu se schimba esential nici in 2012 sau 2013, cand bugetele de investitii sunt de 156, respectiv 167 de milioane de euro.

Din lipsa de resurse, MApN a luat decizia de a gasi solutii alternative pentru achizitia de avioane de lupta pentru protectia spatiului aerian si dupa 2013, cand flota de MiG 21 LanceR iese din serviciu. Asa ca peste trei ani ne putem trezi ca serviciul de Politie Aeriana va fi efectuat in spatiul aerian national de aviatia bulgara care negociaza sa-si schimbe flota de avioane de vanatoare. Pana acum singurele state NATO care au avut nevoie de protectie straina a spatiului aerian au fost statele baltice, unde au fost prezente si avioanele de vanatoare romanesti. Tot o solutie intermediara sau alternativa trebuie gasita si pentru dragoarele de mine, pentru care nu mai sunt bani.

In finalul unei analize facute la Ministerul Apararii pentru a se vedea in ce ne mai putem permite sa investim, se arata:

„Avand in vedere restantele semni­fi­cative acumulate, precum si costurile ridicate ale programelor de inzestrare asociate implementarii acestor anga­ja­men­te, rezultatul analizei a constat in ratio­nalizarea drastica a proiectelor noi, majo­ritatea fiind replanificate pentru initiere dupa 2014. Resursele au fost orien­tate cu prioritate catre finalizarea angajamentelor aflate intr-un stadiu avansat de realizare a capacitatii operatio­nale si respectiv in realizarea unor solutii care sa acopere pe termen scurt si mediu deficitele de capabilitati.”

In aceste conditii prioritatile ministe­rului sunt:

1. Masini de lupta pe roti si senile
2. Puncte de comanda de nivel brigada si batalion
3. Echipamente individuale si de grup
4. Echipamente de geniu si EOD (Explozive Ordonance Disposal – Neutralizare Dispozitive Explozive)
5. Autoturisme de teren blindate si neblindate
6. Platforme de transport multi­func­tionale
7. Solutie alternativa pe termen scurt pentru asigurarea suveranitatii asupra spatiului aerian national ????!!!!
8. Mijloace de transport aerian (ae­ro­nave si elicoptere), inclusiv echipamentele de comunicatii si localizare specifice
9. Echipamente de protectie aeronave
10. Sisteme de supraveghere aeria­na si sisteme de aparare antiaeriana cu baza la sol
11. Realizarea capacitatii operatio­nale complete pentru Flotila de fregate
12. Dragor de mine - solutie alterna­tiva/intermediara
13. Sprijin logistic integrat pentru nave
14. Sisteme fixe si mobile de contra­masuri electronice
15. Sisteme de securitate pentru depo­zitele de armament, munitii si materiale speciale
16. Proiecte de investitii in infras­tructura in continuare. La capitolul „Sanatate”, se are in vedere in principal finalizarea investitiilor la spitale­le/policlinicile militare Cluj-Napoca, Galati si Bucuresti.
17. Proiecte de investitii in infras­truc­tura noi. La capitolul „Aparare”, principala investitie o reprezinta con­tri­butia nationala in completarea inves­ti­tiei finantate de NATO prin NSIP (Programul NATO de Investitii in Securitate).
18. Alte cheltuieli in domeniul infrastructurii (dotari independente, reparatii capitale etc.)

sursa :http://www.financiarul.com/articol_54020/din-2013-protectia-spatiului-nostru-aerian-ar-putea-fi-facuta-de-aviatia-bulgara.html