PENSII MILITARE- OFERTĂ PENTRU DEMERSUL ÎN INSTANȚĂ

Stimaţi colegi,

Aşa cum v-am comunicat ieri, vă trimit oferta redactată de avocatul Victor Ciorbea, ca urmare a discuţiilor directe avute cu domnia sa.

1. Chiar dacă aveţi adresa de e-mail a domniei sale, vă rog, în situaţia că aveţi unele neclarităţi, adresaţi-mi-le mie, pentru a le centraliza şi lămuri prin contact direct, precum şi a câştiga timp.

2. Dacă apreciaţi să vă adresaţi dv. direct, menţionaţi atunci că este vorba de oferta dată lui Mărgărit, deoarece, aşa cum v-am mai spus, ea diferă de la o categorie de pensionari frustraţi la alta. Deşi ştiu că este deranjant şi chiar inutil ce voi spune, dar vă rog respectuos să i vă adresaţi în termeni la nivelul poziţiei pe care o invocăm mereu cerând respectul societăţii şi să ne abţinem de la aprecieri dure. Dacă oferta nu convine, din considerente ce va aparţin, nu o agreaţi şi atât. Eu o agreez.

3. Pentru cei care vor să meargă cu domnul Ciorbea, rog rapid sugestii de contact direct cu mine privind modul de lucru, în primul rând, pentru a întocmi tabele cu semnături pentru constituirea grupului, eventual grupurilor.

4. Vreau să vă oferiţi şi pentru a fi permanent lângă mine în reprezentarea în raport cu domnul Ciorbea, domnia sa fiind de acord să discute cu un grup reprezentativ nu mai mare de maxim 7 persoane, din motive de spaţiu la resedinţa sa.

5. Pentru cei din provincie, astept propuneri de reprezentare în raport cu domnul avocat, cât şi cu mine, pentru a evita deplasări inutile la Bucureşti. Domniilor voastre trebuie să vă fac unele precizări de lucru, deplasarea sa în provincie, dacă este cazul, deoarece nu a trecut în ofertă unele aspecte convenite pe timpul negocierii.

6. Difuzaţi şi altor colegi cunoscuţi care ar fi interesaţi. Eu am contactat numai pe cei care îi vedeţi în căsuţa de adrese a prezentului mesaj. Nu am alte posibilităţi.

Cu stimă,

General mr. ( r ) Mihaiu MĂRGĂRIT

CE-TI DORESC EU ,TIE, DULCE ROMANIE?

Dan Puric - INVIDIA

Intr-o zi, vecinul nostru de bloc si-a luat un aparat de aer conditionat. Era un zaduf ingrozitor, dar noi n-aveam aparat de aer conditionat si nici bani ca sa ne cumparam unul. Sufeream de caldura si de invidie. Aveam insa o biblioteca. Ne-am uitat in ea si am scos cugetarile lui Seneca. Am citit de acolo o pagina-doua despre bine si sensul vietii si, desi cald tot ne era, nu l-am mai invidiat pe vecin.
Ceva mai tarziu, vecinul si-a deschis un butic si a inceput sa umble imbracat la costum la patru ace. Noi - tot cu blugi.Nu-i nimic - ne-am zis linistiti, citind un capitol din Etica lui Spinoza. Apoi vecinul a aparut deodata intr-un Megane argintiu. Noi n-aveam nici bicicleta, dar l-am dispretuit citind din Phaidon al lui Platon. Mai tarziu, vecinul a schimbat Meganul pe Mertan. Nu ne-a pasat, caci si noi il schimbaseram deja pe Platon cu Aristotel. Si-a luat si un 4x4, cel mai mare de pe strada. Noi l-am luat pe Marcus Aurelius, care ne-a facut sa zambim impacati.
A mai trecut o vreme si vecinul si-a luat nevasta noua: blonda, frumoasa, tanara. Noi - tot cu cea veche, dar am luat Evanghelia dupa Ioan. Vecinul si-a imbracat soata cu o garderoba intreaga si cu blanuri, basca bijuteriile. Noi ne-am imbracat spiritul citind din Eclesiast. In fine, vecinul s-a mutat intr-o vila la sosea cu gard mare, bodigarzi si piscina. Am rezistat si de data aceasta eroic, citind Richard III. A urmat o a doua vila - la munte. Dupa ce am vazut-o, ne-am consolat cu Macbeth. O a treia - la mare: am recurs la Invierea lui Tolstoi, al carei efect l-am consolidat cu Ghilgames, Ghandi si Declaratia de iubire a lui Liiceanu. Ne-am simtit cu mult mai bine.
L-au dat la televizor la o emisiune foarte populara. Ne-am stapanit emotia cu o portie de Caragiale. L-au dat a doua oara cu mare succes: am fi suferit daca nu ne-ar fi ajutat Ananda Coomaraswamy,Cartea lui Iov si Cazul Wagner al lui Nietzsche.
Asa a trecut ceva mai mult timp... Vecinul isi lua case, masini, iahturi, femei. Noi raspundeam cu Balzac, Thomas Mann, Hegel,Berdiaev. Lupta era stransa, dar echilibrata. In sfarsit, intr-o zi l-au aratat cu catuse la maini, umflat de DNA. Am rasfoit atunci fericiti Apocalipsa. Dar peste vreo doua saptamani, vecinul nostru era eliberat si chiar si-a anuntat candidatura pe listele unui partid majoritar. Scarbiti, ne-am uitat in biblioteca. N-am mai vazut nimic. Ne-am uitat pentru a doua oara. Nu ne-a venit sa credem. Pentru a treia oara ne-am uitat cu atentie. Acelasi rezultat: citiseram toate cartile.
Si atunci ne-a cuprins invidia...

Popor roman, nu te-ai saturat sa stai pe locul mortului si sa fii condus de toti tampitii?

Mama măsii de chestie...