Elicoptere şi avioane militare survolau la mică înălţime Piaţa Tahrir, centrul protestelor din capitală fiind înconjurat şi de o coloană de tancuri. Impasibili şi ignorând starea de urgenţă, cei aflaţi în stradă au anunţat că nu intenţionează să plece până când preşedintele Hosni Mubarak nu va demisiona şi i-au îndemnat pe militari să-i aresteze.
Astăzi, manifestanţii plănuiesc să meargă la Palatul prezidenţial cu sicriele victimelor. Potrivit Al-Jazeera, numărul morţilor a ajuns la 150, iar cel al răniţilor, la 2.000. În diferite zone ale oraşului s-au auzit focuri de armă, iar televiziunea de stat relatează că au avut loc cel puţin 50 de cazuri de viol.
Haosul a fost intensificat şi de evadarea a mii de deţinuţi din închisorile din Cairo şi Alexandria. Printre evadaţi se numără şi cel puţin 34 de membri ai Frăţiei Musulmane. Zeci de cadavre au fost descoperite în apropierea unei închisori situate la sud-vest de capitală, după confruntări care au avut loc în cursul nopţii între gardieni şi deţinuţi. Conform Reuters, poliţiştii s-au retras începând de sâmbătă seară, după ce armata a fost trimisă să asigure securitatea.
În aceste condiţii, pentru a face faţă jafurilor tot mai dese, s-au format grupuri de autoapărare. Dotaţi cu arme, bastoane şi cuţite, egiptenii îşi apără locuinţele, precum şi băncile, spitalele şi alte clădiri importante, lăsate fără pază după plecarea poliţiştilor. Mai multe clădiri guvernamentale, inclusiv sediul partidului lui Mubarak au fost incendiate, iar unii proprietari de magazine au vopsit ferestrele în alb pentru ca hoţii să nu fie tentaţi să le spargă.
Diversiunea de la muzeu
Ieri, mulţimea a plimbat pe străzi cadavrul unui protestatar
Circa 470 de persoane au fost arestate şi acuzate de incendiere şi jaf. În cartierul Nasr, rezidenţii au reuşit să prindă câţiva hoţi, care au mărturisit că ar fi fost eliberaţi din închisoare de către autorităţi şi trimişi să provoace diversiuni. Versiunea este confirmată şi de locuitorii din districtul Masr Al-Qadeema.
Ayman Nour, lider al partidului de opoziţie El-Ghad, a declarat că membri ai formaţiunii sale au prins mai mulţi hoţi care erau, în realitate, angajaţi ai Ministerului de Interne.
Regimul încearcă să-i convingă pe oameni că „nu există decât două alternative: ori actuala putere ori haosul", susţine Nour. Şi despre jaful de la Muzeul Egiptean există mărturii contradictorii.
Iniţial s-a anunţat că un grup de şase hoţi a rupt capetele a două mumii şi a distrus mai multe obiecte antice. Mai multe relicve din perioada faraonilor au fost furate. Wafaa el Saddik, fosta directoare a Muzeului din Cairo, susţine însă că distrugerile sunt opera poliţiştilor şi a paznicilor.
Mubarak, la golf?
Mai mulţi locuitori din Sharm El-Sheikh susţin că avionul lui Mubarak ar fi aterizat zilele acestea pe aeroportul din celebra staţiune, avându-l la bord chiar pe şeful statului. Acesta s-ar fi relaxat jucând puţin golf în complexul de lux Maritim Jolie Ville Hotel. Ieri, Mubarak s-a întâlnit cu principalii lideri ai armatei. Informaţiile din zonă sunt din ce în ce mai greu de verificat, mai ales după ce biroul local al postului Al-Jazeera a fost închis. Totodată, ministrul Informaţiilor, Anas Al-Fikki, a decis să anuleze licenţa de emisie a canalului.
El Baradei, sprijinit de Frăţia Musulmană
O clădire din apropierea Ministerului de Interne, incendiată
Mai multe grupări de opoziţie i-au cerut lui Mohamed El Baradei - care s-a alăturat aseară demonstranţilor din Piaţa Tahrir - să formeze un guvern provizoriu. Într-un comunicat comun, mişcările de opoziţie l-au îndemnat pe fostul director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică „să se implice în afacerile interne şi externe ale Egiptului şi să formeze un guvern temporar, dizolvând Parlamentul şi elaborând o nouă Constituţie pentru a permite organizarea de alegeri parlamentare şi prezidenţiale libere".
În mod surprinzător, şi gruparea islamistă Frăţia Musulmană a anunţat că este de acord ca El Baradei să poarte negocieri cu autorităţile de la Cairo. Frăţia Musulmană a preferat să stea mai în umbră de la izbucnirea protestelor, dar există relatări despre implicarea grupării.
Potrivit Stratfor, Israelul şi SUA sunt îngrijorate de rolul pe care îl joacă Frăţia Musulmană în revolte. Membrii grupării islamiste ar fi contribuit la formarea patrulelor cetăţeneşti şi la coordonarea protestelor, furnizând provizii şi echipamente de prim ajutor.
Ei ar fi beneficiat şi de ajutorul membrilor Hamas, care ar fi venit din Fâşia Gaza în Egipt pe la punctul de trecere al frontierei de la Rafah, lăsat şi el nesupravegheat de forţele de ordine, susţine Stratfor. Pe de altă parte, presa israeliană scria că punctul de la Rafah a fost închis de autorităţile egiptene.
„Preşedintele care a pierdut Egiptul"„Obama va rămâne în istorie ca preşedintele care a pierdut Egiptul", titra ieri cotidianul israelian „Haaretz", notând că revoltele din Tunisia şi Egipt arătă că SUA pot face foarte puţin pentru a-şi salva prietenii de mânia maselor. Pe de altă parte, tot „Haaretz" scria că generalul Aviv Kohavi, noul şef al serviciilor secrete ale armatei, informa marţi Knesset-ul că guvernul lui Hosni Mubarak nu este vizat de nicio ameninţare, iar Frăţia Musulmană nu este suficient de bine organizată pentru a prelua puterea.
Secretarul de Stat, Hillary Clinton, a efectuat ieri un adevărat maraton, acordând mai multe interviuri televizate privind situaţia din Egipt. Ea a pledat pentru „o tranziţie ordonată" şi a precizat că remanierea guvernamentală de sâmbătă este „doar începutul a ceea ce trebuie să se întâmple".
Dacă tulburările din Egipt se transformă într-o revoluţie, implicaţiile pentru lumea arabă – şi pentru politica occidentală în Orientul Mijlociu – vor fi imense. Egiptul este cel mai populat stat arab, poate da tonul politicii arabe faţă de Israel, de Iran, sau în continua căutare pentru consensul arab în problemele importante.
Dacă se va crea un vid de putere, cine-l va umple?
Şi, marea necunoscută care nelinişteşte cel mai mult liderii occidentali - ar putea Frăţia Musulmană, mişcarea islamistă de opoziţie a ţării, să exploateze protestele pentru a veni la putere? Situaţia e volatilă. Noi lideri - naţionalişti sau islamişti, civili sau militari - ar putea ieşi la suprafaţă dacă ţara se scufundă în haos.
Dacă regimul Mubarak se prăbuşeşte, unda de şoc va afecta, practic, fiecare jucător important din regiune şi fiecare problemă-cheie. Pentru autocraţii arabi ar fi semn rău, mai rău decât căderea regimului Ben Ali din Tunisia. Pentru protestatarii arabi ar fi o mare încurajare, alimentând ideea că regiunea a intrat într-o nouă eră de „putere a poporului".
Căderea lui Mubarak ar da o lovitură Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, şi aşa fragil. O schimbare de regim i-ar alarma pe liderii israelieni şi ar adânci sentimentul de asediu în rândul populaţiei Israelului. Ar afecta şi încrederea investitorilor, la nivel regional şi chiar global, dacă creşte preţul petrolului.
Ar crea mari dileme pentru liderii politici occidentali, care favorizau reforma politică treptată în regiune, de teamă că alternativa poate fi pierderea stabilităţii şi dezvoltarea extremismului. Acum, liderii şi cetăţenii arabi sunt „lipiţi" de televizore, computere şi telefoane mobile ca să afle cum decurg lucrurile. Va dura ceva până se împrăştie fumul şi gazele lacrimogene şi începe să se vadă noua faţă a acestei regiuni tumultoase.
P.S.
Criza , oficial, a fost determinată de sărăcie . O justificare există :
în ultimele trei decenii, aproape toate ţările din Orientul Mijlociu şi nordul Africii au înregistrat creşteri demografice spectaculoase.
Cea mai puternică creştere a populaţiei a avut loc în ultimii 30 de ani în Egipt, unde în 1980 locuiau 44 de milioane de persoane, pentru ca în prezent totalul populaţiei să atingă 84 de milioane. sursa
http://www.adevarul.ro/international/Va_cadea_Egiptul_in_mainile_extremistilor_0_418158491.html
Sursa: VLAD STĂNESCU
