Într-un interviu acordat Mediafax, şeful Agenţiei de Apărare Antirachetă SUA, general-locotenent Patrick O’Reilly, a declarat că partea americană preferă acorde să contracte companiilor locale care să furnizeze servicii pentru baza militară şi personalul acesteia. Astfel, suma estimată de ofiţerul american ca reprezentând cheltuielile anuale de operare ale bazei ar fi în jurul a cinci milioane de dolari. Costurile părţii române, pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii în localitatea Deveselu, se ridică la valoarea de şapte milioane de euro. În această sumă sunt prevăzute investiţii pentru reabilitarea a 12 kilometri de drumuri comunale şi introducerea reţelelor de apă şi canalizare pe o distanţă de 16,5 kilometri. Pentru aceste obiective, autorităţile locale au întocmit studiile de fezabilitate pe care le-au înaintat Ministerului Dezvoltării spre analiză.
Companiile locale, preferate de americani
În interviul acordat agenţiei de presă, ofiţerul american a spus că valoarea anuală estimată a contractelor pe care baza de la Deveselu le va putea asigura furnizorilor locali de servicii se ridică la cinci milioane de dolari: „Nu vă pot asigura cu privire la o anumită valoare, dar vă pot spune că, potrivit acordului nostru, preferăm să acordăm contracte companiilor locale în măsura în care ele sunt competitive şi au cele mai bune servicii şi preţuri. Companiile autohtone au un avantaj natural în faţa companiilor din afara ţării, pentru că forţa de muncă este locală, iar costurile privind materiile prime şi de transport nu există. Credem, aşadar, că există un avantaj inerent pe care îl vor avea companiile româneşti atunci când vor răspunde solicitărilor noastre, comparativ cu companii din afara României. Intenţionăm să organizăm o reuniune primăvara viitoare aici, în Bucureşti, pentru a ne asigura că firmele româneşti cunosc oportunităţile pe care le oferă proiectul. Costurile de operare pentru o bază precum cea de la Deveselu ajung la milioane în fiecare an. Această valoare depinde şi de cât doreşte Guvernul României să cheltuiască pe servicii, dar ca valoare minimă este vorba de un minimum de peste 5 milioane (de dolari - n.r.) pe an. Aceasta este valoarea minimă pentru acest tip de activităţi, dar nu putem garanta această cifră, pentru că depinde cine câştigă contractele şi cât de competitive economic vor fi acestea”.
Astfel, investitorii olteni ar trebui să profite de această oportunitate, mai ales că americanii îi preferă inclusiv pentru a construi în interiorul bazei militare.
„La întâlnirea pe care am avut-o cu generalul O’Reilly, s-a pus în discuţie ca în luna ianuarie a anului viitor să se organizeze o conferinţă de presă, fie la Deveselu, fie în altă parte, pentru a anunţa faptul că, pentru construcţiile şi serviciile de care este nevoie, sunt invitate companiile locale. Chiar şi construcţia campusului sau a altor obiective în interiorul bazei militare ce va adăposti scutul antirachetă vor fi realizate tot de companii locale, asta dacă doresc să acceadă la aceste investiţii”, ne-a declarat primarul comunei Deveselu, Gheorghe Beciu.
Scutul antirachetă, păzit de militari olteni
Primarul Beciu ne-a mai spus că, în cadrul ultimelor întâlniri cu oficialii americani, s-a stabilit ca obiectivul militar ce va adăposti scutul antirachetă va fi păzit de militari olteni.
„Baza militară va fi păzită de militari români, din zona Deveselu, din Caracal, poate. Se oferă multe oportunităţi oltenilor, trebuie doar să ştim să profităm de ele”, ne-a declarat edilul.
Acesta a precizat că cetăţenii din localitate ar trebui să fie liniştiţi, pentru că, aşa cum a precizat şi şeful Antirachetă al SUA, rachetele din baza de la Deveselu vor fi defensive, pentru apărare.
„Trebuie să precizez, pentru a informa populaţia, mai ales localnicii din zona Deveselu, că rachetele respective nu se fabrică la noi”, a mai spus primarul.
SURSA :http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=10288&title=Investitorii-olteni--preferati-de-americani-sa-ofere-servicii-pentru-baza-militara-de-la-Deveselu.html
marți, 8 noiembrie 2011
duminică, 6 noiembrie 2011
Exporturile de armament romanesc in 2010
In 2010 România a exportat arme, muniţie, piese, expertiză şi documentaţie tehnică militară în valoare de 123,5 milioane eur0. Faţă de 2009, statul român a obţinut cu 21% mai mulţi bani din exporturile de armament.
Cei mai mari clienţi de armament ai României în 2010:
1. Maroc: 42,5 milioane euro: repararea şi modernizarea a patru elicoptere militare de transport.
2. SUA: 15 milioane euro: au importat din România o gamă largă de tehnică militară: 34.018 puşti semiautomate, 18.147 pistoale-mitralieră, 400 de puşti de asalt, 354 de kit-uri de mitralieră uşoară, 110 mitraliere grele, 35 de aruncătoare de grenade antitanc, 26 de mitraliere antiaeriene, 12 aruncătoare de mortiere, 10 lansatoare nedirijate de rachete şi trei mitraliere uşoare. Pe lângă acestea, guvernul american a cumpărat din România muniţie şi componente pentru arme sau piese pentru aviaţie.
3. Israel: 11 milioane euro. Guvernul israelian a cumpărat din România lovituri antitanc, componente de rachete aer-aer, lunete pentru arme, sisteme de conducere a focului, echipamente de avertizare, componente pentru vehicule blindate de teren şi pentru aeronave, paraşute, cabluri electrice, software pentru echipamente de testare, documentaţie tehnică pentru management de programe sau echipamente pentru formare de imagini.
4. Suedia: 10,6 milioane euro: pentru o navă multifuncţională şi pentru piese de rachetă anti-navă.
5. Irak: 10,5 milioane euro: cartuşe, trasoare, cartuşe perforante incendiare şi muniţie pentru arme mici.
6. Afganistan: 8,4 milioane euro: cartuţe pirotehnice şi de calibru mic, 600 de pistoale-mitralieră, 162 de mitraliere şi muniţie aferentă.
7. Chile: 4,6 milioane euro. Trei elicoptere militare de transport vor fi reparate în România, chilienii achiziţionând în plus şi piese de schimb pentru elicoptere.
Clienţi de armament românesc din Uniunea Europeană, în 2010
1. Liderul clasamentului este Suedia, unde exporturile româneşti de tehnică militară au atins 10,6 milioane de euro.
2. Germania: 2,7 milioane euro: 260 de puşti semiautomate, lunete, paraşute, componente pentru sistem de supraveghere a frontierei şi echipamente de codare.
3. Elveţia: 2,1 milioane euro: componente pentru lovituri de aruncător grenade, muniţie pentru aruncător grenade şi componente pentru elicoptere.
4. Polonia: 1,37 milioane euro: lunete pentru arme şi de un motor de avion.
5. Cehia: 886.000 euro: lunete pentru arme, cartuşe pirotehnice, un motor pentru rachetă, componente pentru arme mici şi lovituri cu proiectil reactiv.
6. Marea Britanie: 861.000 euro: lunete pentru arme, lovituri antitanc, componente pentru motor de avion, paraşute şi veste antiglonţ.
7. Franţa: 735.000 euro. Exporturile româneşti către Paris s-au redus la jumătate faţă de 2009, francezii fiind interesaţi doar de 44 de pistoale-mitralieră, lunete pentru arme, veste antiglonţ, componente pentru vehicule blindate, piese de schimb şi componente pentru telecomunicaţii, scaune pentru vehicule blindate, unitate de control electronic şi componente electronice.
Exporturi in Asia şi Africa.
-Azerbaidjan, 2,85 milioane euro: antene, componente de mitralieră de tanc, ţevi de pistol-mitralieră
-Burkina Faso, 1,8 milioane euro: 142 pistoale-mitralieră, 12 mitraliere, muniţie, trasoare, rachete pentru aruncător, exploziv cu detonator, lovituri mortiere
-Emiratele Arabe Unite, 679.000 euro: piese şi modernizări pentru elicoptere
-India, 2,2 milioane euro: motor de avion nou şi reparaţii, piese pentru avioane
-Indonezia, 1 milion de euro: piese pentru elicoptere
-Liban, 448.000 euro: lovituri antitanc, grenade de mână
-Malawi, 163.000 euro: muniţie de calibru mic
-Mauritania, 308.000 euro: paraşute
-Oman, 2,7 milioane euro: reparaţii pentru elicoptere militare de transport, motoare de avion
-Thailanda, 1,4 milioane euro: 11 tunuri de aviaţie, piese şi muniţie pentru acestea
-Vietnam, 1,27 milioane euro: 4 avioane de antrenament.
Conform ANCEX, la sfârşitul lunii iulie 2011, 84 de companii erau autorizate să deruleze operaţiuni cu produse militare. Dintre acestea, 70 de companii au fost autorizate să desfăşoare operaţiuni de export şi import, 13 companii au fost autorizate să desfăşoare numai operaţiuni de import, iar o companie a fost autorizată să desfăşoare activităţi de intermediere de armament. Numele acestor companii sunt secrete, conform instituţiei.
sursa ANCEX
preluare infomondo militar
Cei mai mari clienţi de armament ai României în 2010:
1. Maroc: 42,5 milioane euro: repararea şi modernizarea a patru elicoptere militare de transport.
2. SUA: 15 milioane euro: au importat din România o gamă largă de tehnică militară: 34.018 puşti semiautomate, 18.147 pistoale-mitralieră, 400 de puşti de asalt, 354 de kit-uri de mitralieră uşoară, 110 mitraliere grele, 35 de aruncătoare de grenade antitanc, 26 de mitraliere antiaeriene, 12 aruncătoare de mortiere, 10 lansatoare nedirijate de rachete şi trei mitraliere uşoare. Pe lângă acestea, guvernul american a cumpărat din România muniţie şi componente pentru arme sau piese pentru aviaţie.
3. Israel: 11 milioane euro. Guvernul israelian a cumpărat din România lovituri antitanc, componente de rachete aer-aer, lunete pentru arme, sisteme de conducere a focului, echipamente de avertizare, componente pentru vehicule blindate de teren şi pentru aeronave, paraşute, cabluri electrice, software pentru echipamente de testare, documentaţie tehnică pentru management de programe sau echipamente pentru formare de imagini.
4. Suedia: 10,6 milioane euro: pentru o navă multifuncţională şi pentru piese de rachetă anti-navă.
5. Irak: 10,5 milioane euro: cartuşe, trasoare, cartuşe perforante incendiare şi muniţie pentru arme mici.
6. Afganistan: 8,4 milioane euro: cartuţe pirotehnice şi de calibru mic, 600 de pistoale-mitralieră, 162 de mitraliere şi muniţie aferentă.
7. Chile: 4,6 milioane euro. Trei elicoptere militare de transport vor fi reparate în România, chilienii achiziţionând în plus şi piese de schimb pentru elicoptere.
Clienţi de armament românesc din Uniunea Europeană, în 2010
1. Liderul clasamentului este Suedia, unde exporturile româneşti de tehnică militară au atins 10,6 milioane de euro.
2. Germania: 2,7 milioane euro: 260 de puşti semiautomate, lunete, paraşute, componente pentru sistem de supraveghere a frontierei şi echipamente de codare.
3. Elveţia: 2,1 milioane euro: componente pentru lovituri de aruncător grenade, muniţie pentru aruncător grenade şi componente pentru elicoptere.
4. Polonia: 1,37 milioane euro: lunete pentru arme şi de un motor de avion.
5. Cehia: 886.000 euro: lunete pentru arme, cartuşe pirotehnice, un motor pentru rachetă, componente pentru arme mici şi lovituri cu proiectil reactiv.
6. Marea Britanie: 861.000 euro: lunete pentru arme, lovituri antitanc, componente pentru motor de avion, paraşute şi veste antiglonţ.
7. Franţa: 735.000 euro. Exporturile româneşti către Paris s-au redus la jumătate faţă de 2009, francezii fiind interesaţi doar de 44 de pistoale-mitralieră, lunete pentru arme, veste antiglonţ, componente pentru vehicule blindate, piese de schimb şi componente pentru telecomunicaţii, scaune pentru vehicule blindate, unitate de control electronic şi componente electronice.
Exporturi in Asia şi Africa.
-Azerbaidjan, 2,85 milioane euro: antene, componente de mitralieră de tanc, ţevi de pistol-mitralieră
-Burkina Faso, 1,8 milioane euro: 142 pistoale-mitralieră, 12 mitraliere, muniţie, trasoare, rachete pentru aruncător, exploziv cu detonator, lovituri mortiere
-Emiratele Arabe Unite, 679.000 euro: piese şi modernizări pentru elicoptere
-India, 2,2 milioane euro: motor de avion nou şi reparaţii, piese pentru avioane
-Indonezia, 1 milion de euro: piese pentru elicoptere
-Liban, 448.000 euro: lovituri antitanc, grenade de mână
-Malawi, 163.000 euro: muniţie de calibru mic
-Mauritania, 308.000 euro: paraşute
-Oman, 2,7 milioane euro: reparaţii pentru elicoptere militare de transport, motoare de avion
-Thailanda, 1,4 milioane euro: 11 tunuri de aviaţie, piese şi muniţie pentru acestea
-Vietnam, 1,27 milioane euro: 4 avioane de antrenament.
Conform ANCEX, la sfârşitul lunii iulie 2011, 84 de companii erau autorizate să deruleze operaţiuni cu produse militare. Dintre acestea, 70 de companii au fost autorizate să desfăşoare operaţiuni de export şi import, 13 companii au fost autorizate să desfăşoare numai operaţiuni de import, iar o companie a fost autorizată să desfăşoare activităţi de intermediere de armament. Numele acestor companii sunt secrete, conform instituţiei.
sursa ANCEX
preluare infomondo militar
Abonați-vă la:
Postări (Atom)