Alegerile preşedintelui Republicii Moldova, preconizate pentru 18 noiembrie, cel mai probabil, nu vor avea loc din cauză că nu a fost identificat nici un candidat.
Termenul de înregistrare a candidaturilor expiră luni la ora 00.00, dar forţele politice din parlament nu au ajuns la un consens. Alianţa pentru Integrare Europeană, care s-a întrunit luni seara în şedinţă împreună cu Igor Dodon, liderul deputaţilor care au părăsit recent fracţiunea comunistă nu au au găsit un candidat comun. Potrivit lui Dodon, Alianţa insistă pe candidatura lui Marian Lupu, în timp ce foştii comunişti au propus-o pe fostul premier Zinaida Greceanîi sau un candidat fără apartenenţă de partid.
Premierul Vlad Filat a anunţat că Alianţa nu va înainta un candidat propriu, iar marţi va anunţa cum va proceda în continuare.
Preşedintele parlamentului, Marian Lupu, a declarat că în cazul în care nu va fi înregistrat nici un candidat, alegerile preconizate pentru 18 noiembrie vor fi declarate nule şi va fi anunţată o altă dată pentru alegerea şefului statului.
Există puţine şanse să fie înregistrat vreun candidat, după ce şi opoziţia comunistă a anunţat că nu va înainta pe nimeni.
Preşedintele Republicii Moldova este ales cu votul a 3/5 din voturile deputaţilor. În decurs de doi ani jumătate acesta este al treilea legislativ care încearcă să aleagă şeful statului. Primele două au eşuat, au fost dizolvate şi au fost organizate alegeri parlamentare anticipate, iar dacă nu va alege un preşedinte şi acest legislativ va avea aceeaşi soartă.AGERPRES
PS :N-o fi de record mondial ?!
Libertatea de exprimare (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă. CONSTITUTIA ROMANIEI art.30
marți, 15 noiembrie 2011
Ups ! Schengen: Finlanda îşi relaxează poziţia în ce priveşte România şi Bulgaria
Finlanda a renunţat parţial la opoziţia sa faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, a declarat luni ministrul finlandez pentru afaceri europene, Alexander Stubb. Totuşi, Olanda continuă să se opună, în condiţiile în care pentru aderarea celor două este nevoie de susţinerea tuturor statelor membre, relatează Reuters.
Ministrul finlandez a precizat luni că ţara sa şi-a relaxat poziţia şi doreşte un plan de compromis. 'Este o abordare în două etape. Mai întâi ar fi deschise spaţiul aerian şi graniţele maritime, urmând ca ulterior să se ia o decizie şi cu privire la frontierele terestre', a explicat el pentru presă.
Potrivit lui Stubb, se are în vedere deschiderea spaţiului aerian şi a graniţelor maritime cu cele două ţări în martie, iar despre graniţele terestre ar urma să se discute în iulie.
'Încercăm să ne asigurăm de etanşeitatea sistemului Schengen şi de rezolvarea problemelor legate de măsuri împotriva crimei internaţionale, pentru respectarea domniei legii şi pentru combaterea corupţiei', a explicat Stubb.
De când au aderat la Uniunea Europeană /UE/, în 2007, România şi Bulgaria nu au reuşit să convingă celelalte state de eficienţa reformelor întreprinse împotriva corupţiei şi mai ales în ce priveşte combaterea crimei organizate, notează Reuters. În timp ce alte state europene au convenit, în septembrie, că România şi Bulgaria au îndeplinit cerinţele în vederea aderării la Schengen, care era prevăzută iniţial pentru anul în curs, Olanda susţine că aceste două ţări nu au luat suficiente măsuri împotriva corupţiei.
Toate statele UE trebuie să fie de acord în vederea admiterii de noi ţări în spaţiul fără frontiere, care cuprinde 25 de state membre cu drepturi depline, inclusiv câteva ţări din afara UE, mai aminteşte Reuters.AGERPRES
Ministrul finlandez a precizat luni că ţara sa şi-a relaxat poziţia şi doreşte un plan de compromis. 'Este o abordare în două etape. Mai întâi ar fi deschise spaţiul aerian şi graniţele maritime, urmând ca ulterior să se ia o decizie şi cu privire la frontierele terestre', a explicat el pentru presă.
Potrivit lui Stubb, se are în vedere deschiderea spaţiului aerian şi a graniţelor maritime cu cele două ţări în martie, iar despre graniţele terestre ar urma să se discute în iulie.
'Încercăm să ne asigurăm de etanşeitatea sistemului Schengen şi de rezolvarea problemelor legate de măsuri împotriva crimei internaţionale, pentru respectarea domniei legii şi pentru combaterea corupţiei', a explicat Stubb.
De când au aderat la Uniunea Europeană /UE/, în 2007, România şi Bulgaria nu au reuşit să convingă celelalte state de eficienţa reformelor întreprinse împotriva corupţiei şi mai ales în ce priveşte combaterea crimei organizate, notează Reuters. În timp ce alte state europene au convenit, în septembrie, că România şi Bulgaria au îndeplinit cerinţele în vederea aderării la Schengen, care era prevăzută iniţial pentru anul în curs, Olanda susţine că aceste două ţări nu au luat suficiente măsuri împotriva corupţiei.
Toate statele UE trebuie să fie de acord în vederea admiterii de noi ţări în spaţiul fără frontiere, care cuprinde 25 de state membre cu drepturi depline, inclusiv câteva ţări din afara UE, mai aminteşte Reuters.AGERPRES
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)