MARE MIZERIE LA CURTE...

Tudorel Toader, unul dintre judecătorii Curții Constituționale, a declarat, miercuri seara, că a solicitat președintelui Augustin Zegrean convocarea de urgență a unei sesiuni pentru a lua în discuție controversele legate de erata referitoare la întocmirea listelor electorale permanente.

La câteva ore de la declarația judecătorului Ion Predescu de la CCR, care arăta că erata referitoare la listele permanente trimisă premierului nu ar fi legală, deoarece nu a întocmit cvorumul, un alt judecător al CC vine să întărească declarațiile lui Ion Predescu.

Judecătorul Tudorel Toader a explicat faptul că el a părăsit Bucureştiul, vineri, 3 august, în jurul orei 13.30, iar după “acea dată şi oră” nu ştie ce s-a întâmplat: “Eu am plecat din Bucureşti pe 3 august şi sunt în concendiu. Am participat la decizia Curţii de pe 2 august. Tot ce s-a petrecut ulterior, după 3 august, îmi este absolut străin, pentru că nu eram la Curte, pentru că în perioada de concediu un judecător asigură permanenţa şi acela nu am fost eu”.

Despre erata solicitată luni, 6 august, de către conducerea Curţii Constituţionale în sensul îndreptării deciziei publicate în Monitorul Oficial, judecătorul constituţional a spus că a aflat din presă, la fel ca şi despre sesizarea Comisiei de la Veneţia. “Am aflat ca orice cititor”, a arătat judecătorul.

Judecătorul CCR a susţinut că l-a sunat pe judecătorul Ştefan Minea, care asigură permanenţa la conducerea Curţii, întrebându-l despre erată. “Despre erată am aflat, din presă, ieri. L-am sunat pe judecătorul Minea încercând să aflu şi să înţeleg despre ce este vorba. Nu am avut nicio informare, consultare prealabilă în legătură cu erata. Tot din presă am aflat şi despre solicitarea făcută de Curtea Constituţională Comisiei de la Veneţia”, a declarat judecătorul constituţional Tudorel Toader la România TV.

SURSA :http://www.dcnews.ro/2012/08/tudorel-toader-ccr-am-cerut-convocare-de-urgenta-a-curtii/

Tot ce trebuie sa stii despre coplata in sistemul medical: ce este, cine si cat plateste

Incepand din aceasta toamna, vom plati ori de cate ori mergem la medic, la spital sau sa ne facem analizele. O banala consultatie ne va costa cel putin 4 lei, iar pentru o zi de spitalizare vom cheltui chiar si 60 de lei, bani pe care ii vom da in plus fata de contributia de asigurari sociale de sanatate.
Stii ce poate sa faca un soft de document management pentru compania ta ? Incearca acum unul GRATUIT!

Despre coplata, ca “leac” pentru abuzul de servicii medicale si pentru spagi, se tot vorbeste din 2009 incoace, dar pana acum niciun ministru al Sanatatii nu a pus in practica aceasta masura nepopulara. Proba "popularitatii" fusese data in 2003, in vremea ministrului Daniela Bartos. Atunci, la numai cateva zile de la introducere, coplata a fost retrasa sub presiunea contestatiilor.

La fel ca si acum, pacientii, mai ales cei cu venituri mici, nu s-au impacat cu ideea de a plati in plus pentru serviciile medicale de care beneficiau in baza contributiilor de asigurari sociale de sanatate.

Taraganata asadar vreme de cativa ani, vestea ca incepand cu 2012 se va introduce coplata a picat ca un trasnet pentru pacienti, mai ales pentru pensionari, care vedeau in aceasta masura un pret si mai mare pus pe sanatate. Asta se intampla in noiembrie 2011, cand legea coplatii (Legea nr. 220/2011) a fost publicata in Monitorul Oficial. Era un pas ferm spre materalizarea coplatii care, de altfel, face obiectul unuia dintre angajamentele Guvernului fata de Fondul Monetar International (FMI), Comisia Europeana (CE) si Banca Mondiala (BM).

De atunci si pana acum insa, coplata nu a fost pusa in practica pentru ca legea, asa cum a fost publicata anul trecut, nu era clara in privinta sumelor care reprezentau coplatile. Se preciza doar ca “suma (coplata – n.r.) nu va depasi a 12-a parte din valoarea veniturilor nete anuale realizate de fiecare asigurat”. Cum veniturile nete anuale realizate de pacient puteau fi determinate doar la finele anului, nivelul coplatii nu putea fi calculat, deci legea nu putea fi aplicata.

Lucrurile nu aveau sa devina mai clare nici in martie anul acesta cand Ministerul Sanatatii a lansat in dezbatere publica un proiect de modificare a legii reformei in sanatate privind cuantumul sumelor care sa reprezinte coplata achitata de pacient in spital si la medicii de familie. In respectivul document, se preciza ca “suma maxima reprezentand coplata asiguratului intr-un an calendaristic se stabileste prin Hotarare a Guvernului”.

Insusi Vasile Cepoi, ministrul Sanatatii, declara in luna mai ca legea coplatii nu a putut fi aplicata din “motive tehnice” si anunta totodata ca se purtau deja discutii cu comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru modificarea acesteia.



Rezultatul acestor discutii se poate vedea acum negru pe alb. Saptamana trecuta, Ministerul Sanatatii a lansat in dezbatere publica un proiect de Hotarare de Guvern pentru modificarea si completarea Contractului-cadru, in care sunt precizate coplatile pentru serviciile medicale.

Wall-Street.ro a consultat legea coplatii, precum si proiectul recent lansat in dezbatere publica privind tarifele practicate drept coplati si raspunde la intrebarile:

CE platim: coplata este un moderator folosit in accesarea serviciilor medicale din pachetul de servicii de baza; coplata este contributia personala la plata serviciilor medicale, care trebuie achitata suplimentar fata de asigurare; ea este introdusa printr-un "tichet moderator", adica printr-un document dat pacientilor ca dovada a efectuarii contributiei suplimentare.

CINE (nu) achita coplata: asiguratii la sistemul de asigurari de sanatate. Categoriile de persoane scutite de la coplata sunt:

- pensionarii cu venituri numai din pensii de pana la 740 lei/luna;

- copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani fara venituri, daca sunt elevi, absolventi de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni, ucenicii sau studentii daca nu realizeaza venituri din munca;

- bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate, pentru serviciile medical aferente bolii de baza respectivei afectiuni;
-Persoane cu handicap, veteranii, deţinuţii politic;
- Şomerii cu indemnizaţie, membrii familiilor asistate;
- Deţinuţii şi personalul monahal;

- femeile insarcinate si lauzele pentru serviciile medicale legate de evolutia sarcinii.

Important de mentionat este ca in proiect se precizeaza: “categoriile de asigurati scutite de coplata fac dovada acestei calitati cu documente eliberate de autoritatile competente ca se incadreaza in respectiva categorie, precum si documente si/sau dupa caz declaratie pe proprie raspundere ca indeplineste conditiile privind realizarea sau nu a unor venituri”.

PENTRU CE dam coplata:

- asistenta medicala primara (medic de familie);

- asistenta medicala ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice, inclusiv recuperare, medicina fizica si balneologie;

- asistenta medicala ambulatorie asigurata in baza competentelor/atestatelor de studii complementare in fitoterapie, homeopatie, planificare familiala si acupunctura;

- asistenta medicala spitaliceasca.

Important de precizat: coplata nu se aplica serviciilor medicale de urgenta.

CAT achitam drept coplata pentru:


• Consultatii

Nota: coplatile difera in functie de gradul profesional al medicului care realizeaza consultatia.

• Analize si investigatii medicale

• Spitalizare de zi si continua

Nota: coplatile difera in functie de "rangul" spitalului. Clasificarea spitalelor incepe de la nivelul I – nivel de competenta foarte inalt si coboara pana la nivelul al V-lea – nivel de competenta limitat. "M" desemneaza unitatile spitalicesti cu monospecializare.

DE CE a fost introdusa coplata: scopul introducerii acesteia este de “a descuraja cererea nejustificata de servicii medicale si de a avea un control mai strict asupra corectitudinii raportarilor de servicii medicale efectuate de catre furnizori”.


DE CAND achitam coplata: incepand cu aceasta toamna, dupa ce proiectul noii legi a sanatatii va fi aprobat.

UNDE se duc banii colectati prin coplata: sumele incasate se vor constitui in venituri ale furnizorilor de servicii medicale, iar ele vor fi folosite pentru “cresterea calitatii medicale si pentru achizitionarea tichetului moderator pentru sanatate”.

Este de asteptat ca pana la punerea in practica a coplatii sa fie lamurit si aspectul existentei unui plafon/suma fixa pentru coplatile achitate de un pacient intr-un an.

sursa :http://www.wall-street.ro/articol/Social/135497/tot-ce-trebuie-sa-stii-coplata.html?utm_source=newsletter-daily-20120808&utm_medium=email&utm_content=daily-20120808&utm_campaign=Newsletter-Daily

PS Era sa uit ceva f important :

1. CONTRIBUŢIA COASIGURAŢI. Dacă venitul lunar al asiguratului este mai mare de două salarii minime pe ţară (1.480 de lei), el va plăti lunar câte 37 de lei pentru fiecare coasigurat(5,5% din salariul minim). Dacă venitul lunar este sub 1.480 de lei, contribuţia pentru coasiguraţi va fi plătită de stat. În prezent, nu se plăteşte contribuţie pentru coasiguraţi;

2. ASIGURAREA FACULTATIVĂ. Cei care vor să beneficieze şi de alte servicii decât cele din pachetul de bază trebuie să plătească 300- 400 de euro pe an. Acoperă servicii la cerere, stomatologice, estetice.