Stadionul tuturor nemţilor! Planul MONSTRUOS al lui Hitler. Unde voia să ţină TOATE ediţiile JO

Stadionul tuturor nemţilor

Stadionul ar fi măsurat aproape un kilometru în lungime şi jumătate de kilometru în lăţime

Majoritatea dictatorilor şi‑au lăsat amprenta, prin arhitectură, asupra poporului pe care l-au condus. De fapt, prin construirea unor clădiri grandioase, care rămân "moştenire" locuitorilor după o perioadă de tristă amintire. Nu e de mirare că Nicolae Ceauşescu a construit Casa Poporului, locul secund în topul clădirilor cu cea mai mare suprafaţă din lume, în timp ce Stalin a reuşit chiar să creeze un stil arhitectonic care îi poartă numele. Însă niciunul dintre faimoşii dictatori din ultimul secol nu s-a ridicat la ambiţia lui Adolf Hitler.

A vrut să organizeze Jocurile Olimpice mereu
"Piatra e mai puternică decât orice cuvânt". Una dintre frazele după care temutul dictator german s-a ghidat în viaţă rămâne în picioare şi astăzi. Iar în urmă cu 75 de ani, "Fuhrerul" a avut un vis. I-a ordonat arhitectului Albert Speer să construiască lângă Nürnberg cel mai mare stadion din istorie. "Stadionul tuturor nemţilor". Un proiect grandios, care putea găzdui 400.000 de spectatori, mult peste arenele care erau construite atunci. Planul lui Hitler era simplu: toate Jocurile Olimpice urmau să aibă loc la Nürnberg, pe cel mai mare stadion al lumii, după ce nemţii ar fi câştigat Al Doilea Război Mondial. Iar în paralel, Fuhrerul ar fi vrut să organizeze o altă competiţie, în care ar fi putut concura doar reprezentanţii rasei ariene. Însă Germania a pierdut războiul, iar ambiţia lui Hitler nu a mai fost îndeplinită.

Lung de aproape un kilometru!
Deşi nu s-au realizat, dorinţa lui Hitler şi proiectul lui Speer au rămas în istorie. Designul arenei "Germania" a fost inspirat de stadionul "Panathenaic" din Atena, care a găzduit primele Jocuri Olimpice moderne, în 1896. Însă capacitatea acestuia nu era decât de 80.000 de locuri. Iar dorinţa "Fuhrerului" era clară: o arenă menită să găzduiască aproape jumătate de milion de spectatori! Astfel, Speer a transformat proiectul iniţial, de la care nu a păstrat decât forma de potcoavă, în timp ce tribunele, care ar fi avut cinci inele, ar fi fost ridicate pe o structură pe piloni de beton, asemenea unui templu. Conform estimărilor, stadionul urma să aibă o dimensiune de 800 de metri în lungime şi 450 în lăţime. Iar spectatorii aflaţi la ultimul inel, transportaţi cu lifturi uriaşe, urmau să stea la o distanţă de circa 80 de metri de baza arenei, vizibilitatea fiind astfel extrem de slabă.
Temându-se de acest inconvenient, Speer a încercat să discute cu Hitler o remodelare a proiectului, care ar fi redus numărul de spectatori. Însă reacţia "Fuhrerului" l-a şocat pe arhitect: "Nici nu a vrut să audă de aşa ceva. Mi-a spus că stadionul ar fi măsurat cât două cuirasate nemţeşti şi că nu ar fi putut fi distrus la fel de uşor ca o navă de război".

A construit o tribună de probă!
Cum dorinţa lui Hitler nu a putut fi neglijată, iar proiectul era unul grandios, Speer a hotărât că era nevoie de un model la scară naturală până la construcţia propriu-zisă a arenei. Astfel, micuţul oraş Achtel, aflat la 40 de kilometri de Nürnberg, a fost ales pentru a crea o tribună "de probă", menită să testeze acustica şi estetica arenei. Un deal întreg a fost ras de pe faţa pământului pentru a face loc acestei tribune, la care au lucrat 400 de muncitori. Iar după 18 luni, construcţia a fost terminată. Două tribune, una înaltă de 76 de metri şi una de 88 de metri, vegheau micuţul orăşel. Imediat, Hitler şi-a felicitat arhitectul, fiind încântat de reuşita testului. Însă startul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1939, a oprit construcţia arenei. Iar proiectul a murit odată cu decesul dictatorului german, în 1945.

Ce s-a întâmplat cu stadionul "de probă" din Achtel? Ei bine, bombardamentele americane l-au ras de pe faţa pământului, la fel cum o pădure întreagă a fost defrişată pentru ca Hitler să fie mulţumit. Deşi au trecut mai bine de 70 de ani, "Dealul Stadionului" rămâne încă un subiect tabu pentru locuitori. Însă rămăşiţe ale fundaţiei tribunelor "de probă", ce se pot vedea printre câţiva pini, au devenit monument protejat din 2002.

sursa http://www.prosport.ro/sport-life/special/stadionul-tuturor-nemtilor-planul-monstruos-al-lui-hitler-unde-voia-sa-tina-toate-editiile-jo-10257694

DESPRE NOILE LEGITIMATII MILITARE

Începând cu data de 22 octombrie, în condiţiile stabilite de Ordinul ministrului Apărării naţionale nr. M 76/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518/2012, cadrele militare în rezervă şi în retragere pensionari militari, provenite din Ministerul Apărării Naţionale, pot beneficia de legitimaţii care certifică provenienţa din Ministerul Apărării Naţionale, gradul militar şi funcţia avută la data trecerii în rezervă sau direct în retragere.

Potrivit unui comunicat al MApN, “procedura de elaborare şi emitere a primelor 15.000 de legitimaţii începe din 22 octombrie a.c., urmând a fi distribuite în ordinea depunerii solicitărilor scrise la centrele militare pe raza cărora domiciliază respectivele cadre militare”.

Repartiţia în teritoriu a celor 15.000 de legitimaţii se face proporţional cu numărul cadrelor militare în rezervă şi în retragere aflate în evidenţa centrelor militare judeţene.

Pe baza legitimaţiei, pensionarilor militari li se va facilita “accesul în spaţiile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, destinate serviciilor medicale, refacerii capacităţii de muncă sau cazării, precum şi activităţilor recreative, sportive, culturale, în condiţiile stabilite prin actele normative specifice în domeniu”.

Emiterea legitimaţiei se face la solicitarea scrisă a cadrelor militare în rezervă sau în retragere adresată comandantului centrului militar pe raza căruia domiciliază.

sursa-comunicat MApN