Am ales sa plasez pe blog o opinie a unuia care m-ar onora daca mi-ar permite, vreodata, sa ma consider camarad al sau. Fac aceasta, chiar daca autorul isi asuma aparteneta la SCMD, asociatie al carui fan nu ma consider si care, pe masura ce a evoluat pe scena societatii, a facut cateva erori grave, unele dintre acestea fiind indreptate chiar impotriva ANCMRR...
Insa, pentru echilibrul dovedit de autor dar, mai ales , pentru oferta facuta, am considerat necesar sa v-o supun analizei, in conditiile in care recunosc ca resimt o oarecare jena in legatura cu ceea ce au ales diriguitorii ANCMRR sa faca la adresa acestui sindicat...
In speranta ca mai marii anecemerereului, in ceasul al 24-lea, vor intelege ca altele trebuie sa fie tintele noastre, va invit sa parcurgeti textul !
,,ANCMRR - IMPUNE - TE, CU ONOARE!
Dragi camarazi,
Uneori,
o comunitate mică, elevată, a dat tonul schimbării. O schimbare în care
să domine democraţia autentică, bazată pe valoare şi muncă. Sunt un
general favorizat de istorie, avansat în urma unui examen. Situat
permanent în opoziţie cu puterea politică am rămas cu acelaşi grad de 12
ani dar şi cu mândria de a participa la formarea a peste 12 generaţii
de economişti universitari, într-o universitate de stat. Umerii mei simt
greutatea simbolcă a două stele şi mă avertizează continuu asupra
inflaţiei de grade cu care s-a împovărat istoria noastră militară în
ultimii 23 de ani. Sunt sigur de faptul că, puterea, de fiecare dată,
m-a poziţionat în tabăra “pieselor neimportante” evadate din ţarcul
obedienţei politice. Acest fenomen nu m-a oprit să-mi exprim ataşamentul
şi preţuirea faţă de acest popor român, înşelat, învrăjbit şi
dezbinat. Am considerat că obedienţa faţă de politic, nu este o soluţie morală.
De
asemenea, am promovat ideea unei schimbări fundamentale a societăţii
româneşti prin găsirea unor soluţii care să fie aplicabile, întregului
sistem. Pe lângă noi, lucrurile se schimbă atât de rapid. Pe tot
cuprinsul ţării precum şi în afara ei, puterea politică generează o
multitudine de probleme litigioase menite să permanetizeze tranziţia şi
să justifice criza. Uitaţi-vă la drama românilor şi discerneţi, prin
înţelegerea dumneavostră, ce rol am putea juca noi, cei din rezervă.
Alături de ceilalţi români, nu vom avea de ales pentru supravieţuire
decât să trăim ca o unitate, ca un singur om, o singură voinţă, o
singură inimă, o singură conştiinţă. În acest organism viu al naţiunii,
conexiunea şi afecţiunea trebuie să alcătuiască sensul nostru.
Dragi camarazi , membri ai ANCMRR,
Pledoaria
pentru “impunere a dominaţiei unice asupra rezerviştilor”, cu tentă
dirijată şi obedientă faţă de puterea politică, încorporată în “Cererea
în anulare” nr. 574 din 05.12.2013, nu mă surprinde. Nici
inexactităţile juridice din conţinutul ei şi nici scopul ei mascat.
Această Acţiune a ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE “ALEXANDRU IOAN CUZA” promovată şi semnată de conducătorii aleşi,având ca obiect desfiinţarea sentinţei civile nr. 83/18.08.2009 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, pe calea unei “Cereri în anulare”, va fi sortită eşecului, soluţia urmând a fi aceea de respingere ca inadmisibilă.După
opinia subsemnatului, căile de atac ce pot fi exercitate împotriva unei
hotărâri judecătoreşti sunt cele prevăzute de legea sub care a început
procesul.
O
hotărâre irevocabilă – potrivit dispoziţiilor vechiului cod de
procedură civilă, sau definitivă – conform prevederilor noului cod de
procedură civilă, poate fi atacată cu recurs şi contestaţie în anulare (nu prin cerere în anulare), pentru motivele şi în termenele expres prevăzute de codul de procedură civilă, condiţii pe care “Cererea în anulare” formulată de către ANCMRR, nu le îndeplineşte. Este desigur opinia unui general plasat între “piesele neimportante” ale puterii. Constat,
fără prea mare surprindere, că distinsa dumneavoastră conducere nu
poate transcede dincolo de ideile tradiţionale despre forţă, teamă ,
negociere, inteligenţă şi realizarea de înţelegeri, ca surse primare ale
puterii şi dominaţiei asupra unor adversari imaginari. Putem influenţa oamenii, având mai multă onoare, dăruindu-le ce este mai bun şi mai nobil. Principiile şi valorile umane au capacitatea de a modela comportamentul celorlalţi mai mult decât controlul şi manipularea. Onoarea rămâne singura putere autentică şi durabilă. O
asemenea acţiune, într-o lume înfometată de putere, amplifică riscurile
interconectate, ne face mai slabi şi propagă în spaţiul public o
imagine conturată în jurul poftei de a domina. Puterea emanată de la un
individ rezidă în personalitatea acestuia, angajamentul sau scopul pe
care şi-l propune. Mă întreb
uneori, cum este posibil să confunzi principiile de impunere, cu
onoare a puterii, cu puterea originară (primitivă – de tipul, care pe
care) ? Atunci de ce ne afişăm cu titlurile ce semnifică rezultatul parcurgerii unor etape de instruire şi educaţie? Poate
mirabila sămânţa a înţelepciunii va face posibilă retragerea acestei
“Cereri în anulare” şi va crea un cadru mai favorabil căutării unor
răspunsuri mai liniştitoare. Nu credeţi că ar fi mult mai utilă o conferinţă comună pe tema “România la Răscruce”? Tema
respectivă ne poate dirija pachetul de neuroni dinspre răutate, egoism ,
putere şi dominaţie înspre sentimente mai nobile, cum ar fi cel de
solidaritate. Prin cooperare ieşim mult mai ieftin, mai eficient şi
mai benefic atât SCMD cât şi ANCMRR. Nu observaţi cum cei bogaţi îşi fac
“propriile armate” şi case cu ziduri cât mai înalte, pentru a ţine
sărăcia şi dezbinarea în afara lor? Nu observaţi cum, de la o zi la
alta ni se lipeşte un “plasture” peste conştiinţa de corp în loc să ne
ofere soluţii la problemele curente şi concrete? Este
viziunea obedientă o soluţie de protecţie? Nu ar fi mai benefică o
atitudine de independenţă faţă de politic în locul implementării unui
cip?. Acest litigiu
declaşat, de conducătorii dumneavoastră, în consens cu viteza şi
impactul crizei actuale, reflectă discordanţa care există în sistemele
noastre construite artificial, arată cât de deconectaţi de realitate, am
devenit. Încercările noastre de a ne impune şi controla reciproc, de a ne fragmenta voinţa de a fi împreună sunt mult prea simple în comparaţie cu ce ni se pregăteşte. Şi nu uitaţi, pe măsură ce îmbătrânesc, oamenii pierd din puterea cea mai de preţ, cea fizică şi cea spirituală. Prin
gestul conducerii ANCMRR, manifestat faţă de SCMD, se dă “o mână de
ajutor” ce prin dezbinare şi ură, face loc impostorilor
şi vânzătorilor de neam!
Dragi camarazi,
Este destul de greu să definim , în modelul social actual, ce este cinstit şi drept. Cu siguranţă, impunerea puterii fără onoare nu este sustenabilă.Nu este sustenabilă nici fluturarea culturii din spatele titlurilor, atunci când aceasta ne lipseşte. Noi, SCMD nu ne-am constituit din ambiţia de a intra în competiţie cu ANCMRR ci, de a coopera şi a limita abuzurile puterii.
Influenţa
fiecăruia dintre noi în SCMD sau ANCMRR va căpăta semnificaţie numai
atunci când reuşim să răspundem prin credinţă , devotament şi
solidaritate, integrităţii şi pregătirii cu care am fost creditaţi de
ceilalţi. În afara acestei expresii, rămânem nişte clevetitori
răutăcioşi şi dăunători, societăţii.
Nu visez la o societate perfectă. Atunci
când oamenii interacţionează, generând o multitudine de idei şi păreri,
cu greu se filtrează cea mai bună. Din timpurile grecilor antici şi
până în prezent, “gonim vitejeşte” în căutarea adevărului şi
implementarea unui model social. Când apare un individ care crede că l-a găsit, acela devine Dictator. Se întâmplă şi în etapa actuală. O etapă în care noi, rezervişti, tânjim după respectul faţă de sine şi preţuirea reciprocă, grav avariate. În jurul nostru avem multe lighioane dar şi multe adevăruri nespuse. Atunci
când lumea se va face fărâme în malaxorul globalizării vom suporta
consecinţele duplicităţii şi vom regreta că nu am interzis minciuna. Isteria generală va masca tot ceea ce a fost naţional şi va favoriza un dialog despre patrie între surzi şi muţi, tulburându-ne propria singurătate. Vă
invit să meditaţi serios înainte de a lua decizii în contradicţie cu
frumoasele experienţe trăite împreună şi să faceţi un gest de onoare
prin retragerea cererii.
P.S. Sincere condoleanţe şi regrete eterne pentru cei ce se jertfesc pentru idealuri nobile!
P. Mandu ,,
