Potrivit proiectului elaborat de Guvern, propunerea de buget pentru 2011 pentru Ministerul Apărării este de 4,8 miliarde lei, cu 29% mai puţin comparativ cu suma de 6,7 miliarde de lei estimată pentru 2010.
Comparativ cu anul precedent, fondurile pentru plata pensiilor militare nu vor mai fi prevăzute în bugetul MApN, ci în Bugetul asigurărilor sociale de stat, plata făcându-se, potrivit noii legislaţii, prin Ministerul Muncii.
Raportul asupra proiectului legii bugetului urmează să fie întocmit de Comisiile de buget-finanţe, după care va fi supus aprobării plenului comun.
"S-au aprobat trei amendamente pe care le-am propus. Primul este ca MApN să aibă anul viitor posibilitatea de a angaja credite până la 2,38% din PIB pentru programele strategice", a explicat Teodor Meleşcanu, preşedintele Comisiei de Apărare din Senat.
El a spus că al doilea amendament are ca obiectiv ca trupele aflate în misiune în teatre să fie finanţate de la Guvern.
"Un al doilea amendament, pentru ca operaţiunile desfăşurate în străinătate, pe teatre de operaţiuni, să fie finanţate din fondurile Guvernului şi nu din fondurile MApN, pentru că Guvernul decide suplimentarea militarilor români aflaţi în teatre. De asemenea, am introdus suplimentarea cu 43 de milioane de lei a proiectului de buget, bani care să permită dotarea cu avioane fără pilot", a menţionat Meleşcanu.
Teodor Meleşcanu a mai spus că, "din păcate", aceeaşi măsură care vizează achiziţionarea de avioane fără pilot a fost aprobată şi anul trecut, dar banii nu au venit la MapN.
"Dar asta nu ne face să renunţăm. Oamenii au nevoie de o protecţie suplimentară", a spus el.
Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale (MApN) Viorel Oancea a declarat, joi, că bugetul alocat apărării în 2011 este în jur de 0,81% din PIB.
''Bugetul MApN a fost aprobat, au fost şi unele amendamente care au fost adoptate. Bineînţeles că bugetul este mic, dar sperăm că în plen să mai obţinem ceva. Bugetul este în jur de 0,81% din PIB, ţinând cont că pensiile (n.r.militarilor) s-au scos din bugetul MApN şi trec la Ministerul Muncii. Nu ne ajung (n.r. banii), dar încercăm să supravieţuim'', a spus Oancea.
El a precizat că bugetul are aceeaşi valoarea pe care a avut-o şi în 2010. ''Dar nu putem să îndeplinim unele lucruri, ca de altfel şi alte ţări. Să ştiţi că şi celelalte ţări au bugetele de apărare scăzute şi nu numai pe cele de apărare'', a explicat Oancea.
Referindu-se la programul multirol, acesta a spus că el a fost doar întrerupt şi că nu reprezintă o problemă reluarea sa.
''Programul multirol a fost doar întrerupt, nu este o problemă să-l reluăm, el este în vigoare. Ei (n.r. SUA) ne-au dat un termen dacă putem să facem rost de bani pentru achiziţionare. A fost atunci (termenul, n.red.), în prima parte, sfârşitul lui august. După aceea am spus că rămâne în vigoare şi în momentul în care găsim sursa de bani mergem în continuare. (...) F-16 este hotărârea CSAT, este hotărârea forţelor aeriene din cadrul MApN'', a mai spus secretarul de stat, Viorel Oancea.
sursa :http://www.ziuaveche.ro/007/armata/8835-comisiile-de-aparare-vor-suplimentarea-bugetului-mapn-cu-43-milioane-lei-pentru-avione-fara-pilot.html
vineri, 17 decembrie 2010
LIGA SECRETĂ DE PE WALL STREET. Cei nouă bancheri care controlează lumea. DEZVĂLUIRILE NEW YORK TIMES
În fiecare a treia miercuri a fiecărei luni, ei se întâlnesc în Manhattan pentru a controla piaţa instrumentelor financiare derivate, între care s-au numărat şi obligaţiunile garantate cu ipoteci insolvabile ("subprime")
Piaţa instrumentelor financiare derivate, socotite a fi fost o cauză majoră a crizei financiare din septembrie 2008, este controlată de nouă "iniţiaţi", care se reunesc în fiecare a treia miercuri a fiecărei luni în secret. Ei supervizează tranzacţii totale de mii de miliarde de dolari, a dezvăluit The New York Times (NYT).
Provenind din managementul de vârf al unor giganţi bancari precum JPMorgan Chase, Goldman Sachs şi Morgan Stanley, aceşti bancheri au grijă să nu fie "spart" monopolul instituţiilor pe care le reprezintă asupra acestei pieţe. NYT a aflat de ritmul întâlnirilor, dar nu şi despre subiectele discutate.
publicitate 
Secretul trebuie păstrat, pentru că, pe cât sunt de profitabile, pe atât sunt şi de controversate aceste tranzacţii cu instrumente derivate ("derivatives"). Numele lor arată că valoarea lor este dependentă ("derivă din") cea a altor active, precum acţiuni, obligaţiuni, ipoteci, mărfuri sau indici de preţuri pentru acţiuni şi produse, în special petrol şi metale preţioase.
În perioada de "boom imobiliar" de la începutul deceniului până în 2006-2007, valoarea multor asemenea instrumente financiare era legată de cea a ipotecilor, doar că acestea din urmă nu ofereau garanţii credibile. Debitorii ipotecari erau din categoria "subprime" - oameni ale căror venituri nu le-ar fi permis obţinerea unui credit, dar acesta avea să le fie facilitat de către bănci.
Pentru a lămuri cum funcţionează piaţa "derivatelor", NYT oferă exemplul unui antreprenor (Dan Singer) şi al firmei sale (Robson Oil) care le vinde combustibil de încălzit new-yorkezilor. Graţie "derivatelor" oferite de bănci, Singer a reuşit să vândă combustibilul la un preţ de 3 USD pe galon, la începutul toamnei, când preţul era de 2,80 USD. În caz că urmează o iarnă grea, când preţul pe galon ar putea urca dincolo de 3 USD, Robson Oil şi clienţii săi sunt protejaţi.
Însă Singer nu poate şti dacă chiar a făcut o afacere sau dacă putea obţine un preţ şi mai bun, căci băncile cu care a lucrat nu au dorit să-i divulge de ce a fost "legat" preţul combustibilului, nici valoarea comisionului perceput. Robson Oil vinde combustibilul la preţ fix şi "dă lovitura" în caz că preţul barilului de petrol va creşte iarna aceasta, dar nu ştie cât a pierdut în situaţia contrară.
"Derivatele" - beneficiu sau pagubă pentru economia SUA?
Transferând riscurile dintr-o parte în alta, "derivatele" sunt folosite de multe firme americane, din diferite domenii. Le folosesc fondurile de pensii (pentru a-şi garanta o parte din active), companiile aeriene (care cumpără combustibil la preţ fix), dar şi firmele din industria alimentară (care se protejează de fluctuaţiile unor produse de bază precum grâul, porumbul, carnea de vită etc).
Mulţumite că şi-au acoperit nişte riscuri, aceste companii nu ştiu cât de mare este profitul băncilor de pe urma acestor tranzacţii. Doar câteva mari bănci deţin controlul asupra acestei pieţe, impun ce tarife vor şi au o politică de preţ lipsită de transparenţă. Instrumentele derivate "adaugă un cost suplimentar pentru toţi americanii", consideră Gensler, o "autoritate" în domeniu.
Gensler este preşedintele unei agenţii americane (CFTC) care reglementează şi supraveghează piaţa contractelor futures. Un asemenea de contract este un angajament standard, încheiat între un vânzător şi un cumpărător, de a vinde, respectiv de a cumpăra un bun (mărfuri, acţiuni, valute, aur etc) la un preţ stabilit în momentul încheierii tranzacţiei.
Executarea contractului se va face la o dată viitoare ("future" = viitor în limba engleză), la preţul stabilit la data contractului, indiferent de situaţia preţurilor de pe piaţă la momentul când se execută operaţiunea. De reducerea riscurilor pentru cei implicaţi în contracte futures sau alte "derivate" se ocupă aşa-numitele case de clearing, unde băncile deţin controlul, potrivit lui Gensler.
Beţe în roate pentru reforma financiară a lui Obama
În urma reformei financiare propuse de preşedintele Barack Obama, influenţa băncilor asupra caselor de clearing ar fi trebuit să se reducă. În practică, CFTC a constatat o extindere a controlui băncilor. Nemulţumiţi de reformă, bancherii au finanţat campania electorală a Partidului Republican, iar noua majoritate din Camera Reprezentanţilor le apără interesele, sugerează NYT.
Recent, o şedinţă a CFTC în care ar fi trebuit să se voteze reguli mai stricte de transparenţă în privinţa tranzacţiilor cu derivate a fost anulată. Sursele NYT au speculat că aceasta înseamnă că Gary Gensler nu are susţinerea colegilor de a-şi pune în practică planurile.
Situaţia este comparabilă cu lipsa de transparenţă constatată la începutul anilor `90 la Bursa din New York (Nasdaq). După o anchetă a Departamentului Justiţiei asupra acţionarilor Nasdaq, bursa a fost obligată să introducă panouri electonice. Aceasta a dus la o diminuare a costurile de tranzacţionare percepute de la investitori la a 20-a parte.
615 trilioane (mii de miliarde) a fost valoarea pieţei mondiale a "derivatelor" în 2007.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)