Sesizand, la sfarsitul primului razboi mondial, importanţa noii arme-tancurile, în conflictele militare viitoare, conducerea armatei romane a a militat şi a obţinut înfiinţarea primei unităţi de tancuri din armata română anume B.I.C.L. cu garnizoana la Mihai Bravu la data de 1 august 1919. Batalionul a fost dotat cu tancuri “Renault F.T.1917”.
Iata, asadar, data-simbol de la care revendicăm aceasta importanta aniversare.

În perioada interbelică cu mare eforturi, scandaluri şi piedici dezvoltarea armei continuă, creşte numărul unităţilor care sunt dotate cu tancuri în special uşoare de tipurile “Skoda”, “Praga”, “R-2” şi foarte puţine germane de tip “T-3” şi “T-4”.

Lipsa de viziune a factorului politico-militar de atunci, ca şi de acum, a făcut ca armata română să intre în războiul al doilea cu o singură divizie blindată (D.1 BI-ulterior numită “România Mare”) lucru care s-a repercutat negativ asupra rezultatelor operaţiunilor viitoare. Subliniez în aceste condiţii eroismul şi jertfele tanchiştilor români care s-au acoperit de glorie în luptele pentru eliberarea Basarabiei, din Crimeea, Kuban, de la Stalingrad, în bătălia pentru Moldova (august 1944), pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi pînă la porţile Vienei. Unităţile noastre de tancuri au fost răsplătite, atît în est cît şi în vest prin citarea în numeroase ordine de zi ale comandamentelor superioare. Tanchiştii au fost decoraţi cu ordine şi medalii în timp ce 7.500 au căzut eroic.

Desigur “recunoştinţa” patriei s-a manifestat după război, ea este emblematică şi seamănă suspect cu grija manifestată chiar şi în ziua de azi. Armata a fost demoralizată, gradele inferioare umilite, înlocuite cu “oameni de origine sănătoasă” în timp ce marii comandanţi aşa cum au fost col. Pandele, Predescu, generalii: Emanoil Ionescu, Ioan Sion, Radu Korne au înfundat puşcăriile, au fost ucişi, au fost deposedaţi de bunuri şi drepturi şi au sfîrşit în anonimat.

O altă etapă, de această dată benefică, cu efecte pozitive în ce priveşte întărirea armei tancurilor ca şi a întregii armate, a început după eliminarea din cadrele partidului comunist a elementelor alogene. Este suficient să amintim creşterea numărului de unitati si mari unitati de tancuri, dotarea cu tancuri din cele mai moderne pentru acel timp de tipurile T.55.100, T-72 (de provenienţă sovietică) şi TR-580, TR-820 de producţie românească. Astfel puterea armei a crescut comparativ cu anul 1945 de 30 de ori.

Ce a urmat, e sfidator. O reforma a armatei care s-a soldat cu distrugerea în bună măsură a industriei naţionale de apărare, desfiinţarea a numeroase mari unitati si unitati, printre care şi cele de tancuri , ducînd aproape la dispariţia armei tancurilor şi lipsind forţele terestre de principala forţă de izbire.
Am făcut această rapidă trecere în revistă a istoricului armei , pornind de la o analiza a unuia ce este tanchist si-n ADN, general de brigadă (r) tancuri Grigore Marcel POP, pentru a vedea cum a fost şi este perceput rolul şi locul acesteia în cadrul forţelor terestre şi cu speranţa într-o revenire la raţiune a factorilor răspunzători de soarta ţării.

Cu acest prilej, conducerea filialei Olt a ANCMRR, membrii Clubului Parasutistilor Militari din Caracal ureaza tuturor tanchiştilor activi, în rezervă şi în retragere, veteranilor acestei arme, cu prilejul zilei armei tancurilor viata lunga, sănătate, succese, bunăstare precum si recunoaşterea pe care o meritati din plin !
“LA MULŢI ANI”

Semnalul de la Washington: PONTA APĂRĂ DEMOCRAŢIA DE BĂSESCU!

Cam tarziu cu americanii dar "Later is better than never". Sa speram ca-l lumineaza si pe Strulenstein ambasadorul SUA de toata jena de la Bucuresti. Autor: ROBERT VERESS 25 iulie 2012 – 10:32 „Pretenţiile unor reputaţi comentatori internaţionali, precum Washington Post sau The Economist, conform cărora primul ministru Victor Ponta a subminat democraţia din România prin suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, ameninţând stabilitatea economică, nu sunt doar greşite, ci induc în eroare cu bună ştiinţă. La o analiză mai atentă a acţiunilor mai mult sau mai puţin recente ale preşedintelui suspendat, precum şi a recentelor decizii ale Curţii Constituţionale în această privinţă, se constată că primul ministru apără, de fapt, democraţia!”, se arată într-o analiză semnată de John Podesta, şef al echipei preşedintelui Bill Clinton, în timpul mandatului acestuia la Casa Albă, analiză publicată de Center for American Progress (Centrul American pentru Progres), organizaţie condusă de foşti şi actuali influenţi formatori de opinie afiliaţi Partidului Democrat, din rândurile căruia provine şi preşedintele în exerciţiu, Barack Obama, cotat favorit la câştigarea alegerilor prezidenţiale de anul acesta. „Cu ceva mai mult de două săptămâni în urmă, Parlamentul României l-a suspendat pe preşedintele Traian Băsescu, un fost căpitan de vas maritim, care a colaborat cu Securitatea (poliţia secretă a României), înainte de revoluţia din 1989, care a pus capăt domniei liderului comunist Nicolae Ceauşescu. Băsescu s-a confruntat cu acuzaţii cuntinue de corupţie, deturnare a rezultatului voturilor şi comportament indecent, după ce a devenit pentru prima dată preşedinte, în 2004. A fost suspendat, pentru prima oară, în urmă cu cinci ani, după acuzaţiile conform cărora ministrul Justiţiei, Monica Macovei, apropiata sa, orchestra procese fundamentate politic”, continuă analiza politologului american. Podesta şi co-autorul analizei, Matt Browne, punctează că, în prezent, confruntat cu o creştere fără precedent a lipsei sale de popularitate, după măsurile de austeritate, care s-au suprapus unor violări repetate ale prevederilor consitutţionale, Băsescu a încearcat, cu disperare, să remodeleze spectrul politic în favoarea sa. „Imediat după numirea sa, primul ministru Ponta a căutat să se focalizeze pe măsurile necesare redresării economiei, nu pe politică. Angajându-se, pe de o parte, să respecte angajamentele externe ale României, cu FMI şi Banca Mondială, Ponta a încercat să promoveze creşterea economică şi capacitatea de absorbţie a fondurilor europene. În paralel, a majorat salariile din sectorul public şi a returnat sumele reţinute ilegal pensionarilor. Aceste măsuri au asigurat o victorie de proporţii pentru Uniunea Social Liberală în alegerile locale de la începutul lunii iunie. Drept răspuns, preşedintele Băsescu a început un atac pervers, în plan personal şi politic, la adresa primului ministru. Băsescu a făcut tot cea i-a stat în putinţă pentru a bloca reformele, abuzând de prerogativele sale constituţionale. În acest climat tensionat, USL a înlocuit preşedinţii celor două camere parlamentare şi l-a suspendat pe preşedinte, decizii confirmate de Curtea Constituţională. Cu toate că majoritatea judecătorilor Curţii au fost nominalizaţi chiar de preşedintele Băsescu, aceasta a decis că preşedintele a încălcat Constituţia, uzurpând şi să diminuând rolul şi atribuţiile primului ministru şi ale Parlamentului şi că nu şi-a respectat mandatul de moderator între puterile statului”, mai spun Podesta şi Browne. „Un referendum va avea loc duminică, în decursul căruia românii vor avea oportunitatea să decidă viitorul preşedintelui suspendat. Sondajele de opinie arată că 80 la sută din populaţie este împotriva preşedintelui Băsescu. Totuşi, Curtea Constituţională i-a oferit acestuia o portiţă de scăpare, cu o decizie care a tăiat iniţiativa Parlamentului de a modifica legislaţia, pentru a permite demiterea preşedintelui cu o majoritate simplă a electorilor. Viitorul preşedintelui va fi determinat, prim urmare, de numărul de voturi, un cvorum de participare fiind necesar. Imediat după decizia Curţii, primul ministru Ponta le-a scris preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, insistând ca opinia judecătorilor să fie respectată – ceea ce cu greu poate fi descrisă drept reacţie a unui tiran nedemocrat, avid de putere. Ulterior, pe măsură ce criza s-a adâncit şi internaţionalizat, primul ministru a încercat să acţioneze şi să se exprime raţional şi apărând deciziile Curţii Constituţionale. Dacă şi preşedintele Băsescu ar fi manifestat acelaşi respect pentru agenda Guvernului şi pentru Constituţie, atunci perspectivele economice ale ţării ar fi fost mai surâzătoare, iar democraţia mai sănătoasă. Sperăm şi ne aşteptăm ca voinţa poporului român să triumfe. Pe termen scurt, e o chestiune de prezenţă la vot; pe termen lung, e mai mult o chestiune de timp”, conchide analiza Center for American Progress.

UMILITOR

Ministrul apărării naţionale a prezentat absolvenţilor cauzele care au condus la amânarea înălţării în grad a promoţiei 2012: "Traversăm o perioadă de austeritate economică. Sunt profund mâhnit de faptul că, pentru prima dată, armata nu-şi poate onora obligaţiile faţă de absolvenţi." Ministrul apărării naţionale le-a precizat absolvenţilor care sunt etapele următoare ale formării lor profesionale, precum şi importanţa Cursului pentru formarea cadrelor militare pentru prima funcţie, organizat pentru absolvenţii Academiei Tehnice Militare, în perioada 1 august-26 noiembrie 2012. "Am încercat, cu gând curat, o soluţie. Am tot respectul pentru aspiraţiile pe care le aveţi, ca atare am căutat să găsim o soluţie pentru etapa următoare a pregătirii dumneavoastră, în aşa fel, încât, continuitatea carierei să nu aibă de suferit. Sunteţi tineri, frumoşi, vă rog să nu vă pierdeţi speranţa şi sper să ne întâlnim cu bucurie la înalţarea în grad în decembrie 2012." Biroul de Presă al Ministerului Apărării Naţional PS Bai frate, de fapt, noi incotro mergem ?

ZIUA IMNULUI NATIONAL SARBATORITA IN MUNICIPIUL CARACAL

Din pacate, puţini ( foarte adevarat, nu doar romani ) ştiu că, pe 29 iulie , in conformitate cu prevederile Legii nr. 99/199, romanii ar trebui sa sarbatoreasca, cu fastul cuvenit, Ziua Imnului National al Romaniei .. Din fericire, concetatenii mei caracaleni nu uita ca 29-le de august este ziua celui mai preţios simbol naţional pe care-l avem: imnul . Desi apasate de organizarea referendumului, autoritatile locale si-au facut timp si pentru a onora acest eveniment de mare incaracatura patriotica. Asadar, cu mic cu mare, cetatenii urbei noastre, imbracati in straie de sarbatoare, in acordurile famfarei militare ce, necontenit, a ,,rulat,, versurile poeziei ,,Un rasunet,, a lui Andrei Mureșanu , au asistat la ceremonialul de intonare a imnului naţional al României şi de înălţare a drapelului naţional. Mesaje patriotice, hore, , gratare,jocuri de artificii... Toata admiratia stimabililor locuitori ai urbei caracalene, toata cinstea autoritatilor locale.
PS Si-am inalecat pe-o roata, si v-am spus povestea, aproape, toata,
Si-am incalecat pe-o capsuna, si v-am spus o mare-mare minciuna !

Generalul Marcel Opriş, slugoiul prezidenţial din fruntea STS a transformat serviciul in anexa PDL.

Senatorul Valer Marian acuză regimul Băsescu: Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), generalul Marcel Opriş, a fost numit în această funcţie cu rang de secretar de stat, de preşedintele Traian Băsescu în data de 7 decembrie 2005. Originar din localitatea Chieşd, judeţul Sălaj, Marcel Opriş a absolvit Facultatea de Electronică şi Informatică din cadrul Academiei Tehnice Militare din Bucureşti. După numirea în fruntea STS, generalul Marcel Opriş a fost fidelizat de preşedintele Traian Băsescu prin trei avansări în grad: general-maior (cu două stele), printr-un decret prezidenţial din 23 decembrie 2006, general-locotenent (cu trei stele), printr-un decret prezidenţial din 1 decembrie 2008 şi general cu patru stele, printr-un decret prezidenţial din 30 noiembrie 2011. Trei avansări, trei stele de general în doar şase ani! După alegerile prezidenţiale din 2009, generalul Opriş a fost acuzat că şi-ar fi pus oamenii să ajute PDL să numere voturile, precum şi că, în ziua votului, STS ar fi transmis sms-uri prin intermediul reţelei de telefonie mobilă, prin care Traian Băsescu era dat câştigător. Printr-un decret din 18 decembrie 2010, preşedintele Băsescu l-a decorat pe generalul Opriş cu Ordinul Naţional „Steaua României", în grad de ofiţer, pentru „rezultatele remarcabile obţinute în organizarea şi coordonarea STS". Pe de altă parte, prin legea bugetului de stat pe anul 2010, STS a beneficiat de cea mai mare majorare de buget, cu circa 40% faţă de anul precedent, alocându-i-se suma de 466,5 milioane de lei (113,8 milioane euro). STS a avut astfel în 2010 cea mai spectaculoasă creştere a bugetului în rândul serviciilor secrete, depăşind de două ori bugetul Ministerului Comunicaţiilor. Probabil că aceasta a fost răsplata pentru faptul că STS a manipulat rezultatul alegerilor prezidenţiale în noaptea de 6/7 decembrie 2009. În data de 22 martie 2010 i-am adresat directorului STS, Marcel Opriş, următoarea interpelare pe tema implicării serviciului pe care-l conduce în alegerile prezidenţiale din decembrie 2009: "În cotidianul Gazeta de Nord – Vest din Satu Mare a fost publicat, în data de 12 decembrie 2009, un articol intitulat «Frauda electorală via STS a avut numele de cod "Taurul" », având următorul conţinut: „Conform unor angajaţi ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) Satu Mare reiese că în data de 6.12.2009, începând cu ora 13.40, moment în care Mircea Geoană îl depăşea cu mai mult de 5 procente pe Traian Băsescu, a fost pus în aplicare un plan de rezervă (planul B), la ordinul generalului Marcel Opriş, şeful STS, şi sub coordonarea vicepreşedintelui PDL Adriean Videanu. Concret, STS Satu Mare a avut o derivaţie secretă din schema STS conectată la un server din sediul central al PDL din Aleea Modrogan, având numele de cod „Taurul". Toate judeţele au avut derivaţie din reţeaua principală, mai puţin municipiul Bucureşti. Potrivit surselor din STS, în noaptea de 6 spre 7 decembrie, la ora 3,15, toate derivaţiile au fost dezafectate sub directa supraveghere a generalului Marcel Opriş, fiecare judeţ decuplându-se pe rând după ce s-au închis şi cheile pe datele finale. Despre acest fapt ştiu doar şefii judeţeni ai STS şi cadrele tehnice, respectiv doi subofiţeri care au realizat conexiunile. Toate conexiunile au fost operaţionale cu data de 6.12.2009, ora 1,30. Afirmaţia că toate datele au fost transmise prin intermediul telefoanelor mobile şi a telefonului guvernamental (T.O.) este falsă, deoarece toate datele au fost transmise electronic simultan cu cele oficiale. STS a avut inclusiv „spioni" de alarmă care semnalau acustic şi vizual depăşirea în procente a unuia sau altuia dintre candidaţi." Având în vedere că au trecut peste trei luni de la publicarea acestui articol şi nu aţi exprimat nicio poziţie oficială, vă solicit să exprimaţi un punct de vedere în sensul confirmării sau infirmării aspectelor semnalate în articol. Totodată, vă solicit să-mi comunicaţi numele şi prenumele angajaţilor Serviciului de Telecomunicaţii Speciale din Satu Mare care au fost de serviciu în zilele de 6 şi 7 decembrie 2009. Vă solicit să-mi comunicaţi şi numărul total al angajaţilor Serviciului de Telecomunicaţii Speciale din Satu Mare, cuantumul lunar al salariilor brute ale acestora, precum şi dacă unii dintre ei sunt şi angajaţi ori colaboratori ai Secţiei Judeţene Satu Mare a Serviciului Român de Informaţii, la sediul căreia sunt văzuţi aproape zilnic". Deşi termenul regulamentar de răspuns la o interpelare este de două săptămâni, putând fi prelungit până la patru săptămâni, generalul Marcel Opriş nu mi-a răspuns până în prezent, trecând un an şi zece luni de la înregistrarea interpelării. Generalul Marcel Opriş are şi probleme de integritate pentru care trebuie să se sesizeze ANI şi DNA. În mod dubios, de când este director la STS, o firmă aparţinând unor prieteni de familie (soţii Dumitru Octavian şi Iuliana Nicolau), denumită Quality Business Solutions SRL, la care soţia generalului Opriş, Camelia, este angajată şef administrativ şi contabil, a câştigat nu mai puţin de 51 de contracte publice scoase la licitaţie de STS. Valoarea totală a celor 51 de contracte este de 28.748.709 lei, fără TVA (peste 7 milioane euro). În mod dubios a crescut şi averea generalului Opriş după numirea sa în fruntea STS. Astfel, dacă la numirea în funcţia de director al STS, singura proprietate a familiei Opriş era un apartament în Bucureşti, după un an (în 2007), generalul Opriş a cumpărat un teren de 3,4 hectare în Podu Dâmboviţei judeţul Argeş, într-o zonă de mare interes imobiliar datorat dezvoltării turismului rural, iar după încă un an (în 2008), a mai cumpărat 25 de hectare la Podu Dâmboviţei, precum şi 450 de metri pătraţi intravilan în Bragadiru, lângă Bucureşti. În 2009, generalul Opriş şi-a cumpărat un apartament de vacanţă la mare, la Eforie. Pe lângă aceste achiziţii imobiliare, în perioada 2006-2009, generalul Opriş a pus deoparte 135.000 de euro (în trei conturi), de pe urma cărora câştigă anual peste 10.000 de euro din dobânzi. Este de reţinut că, în calitate de bugetar, generalul Opriş câştigă 133.337 de lei (31.000 de euro) pe an din salariu, la care se adaugă indemnizaţia de membru în Consiliul de administraţie al Institutului de Cercetări pentru Energie Electrică, de 20.000 lei pe an. Soţia sa realizează 20.000 de lei pe an din salariu, rezultând că soţii Opriş au obţinut un venit total de 173.337 lei (circa 41.000 de euro) pe an. Solicit Agenţiei Naţionale de Integritate şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie să efectueze cercetări asupra contractelor încheiate între STS şi firma SC Quality Business Solutions SRL, aparţinând unor prieteni de familie ai directorului STS, precum şi asupra averii dobândite de familia generalului Marcel Opriş după numirea sa în funcţia de director al STS. Solicit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să declanşeze urmărirea penală împotriva directorului STS, generalul Marcel Opriş, pentru activităţi de poliţie politică. 25.01.2012 Satu Mare, Senator Valer Marian Vicepreşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senatul României SURSA :http://www.romanialeaks.org/2012/01/generalul-marcel-opris-omul-lui-basescu.html

CURAT CONSTITUTIONAL !

DATELE PROBLEMEI: 1.Alegatori: 18.000.000 (sa zicem) 2. Baza de calcul : legea referendumului, asa cum este interpretata de CCR POSIBILE REZOLVARI: 1. referendum valid cu demitere 50%+1 din 18.000.000=9.000.000+1=9.000.001votanti 50%+1pentru DA= 9.000.001*50%+1=4.500.002 voturi=25,00001% din total alegatori 2.referendum invalid, deci ramane presedinte 50% din 18.000.000=9.000.000votanti(invalid <50%+1), DAR voteaza DA 8.999.999(sa zicem ca Base nu vrea sa se suspende pe sine, desi ma indoiesc), deci 8.999.999 de DA=49,99999% din total alegatori In concluzie, pentru CCR, 25,00001% din ceva (in cazul nostru alegatori romani) este mai mare decat 49,99999% din acelasi lucru, iar puterea votului a 4.500.002 votanti este mai mare decat a 8.999.999 . Curat constitutional !

VOI MERGE LA REFERENDUM SA VOTEZ

MERGI LA REFERENDUM LA VOT

MERGI LA REFERENDUM LA VOT

 MERGI LA REFERENDUM LA VOT

Democraţia, Prostul şi Puterea

Să votez sau să nu votez? - aceasta este întrebarea 1. În faţa votului, un prost este egal cu un deştept. 2. Dar doi proşti nu sunt egali cu doi deştepţi, pentru că, din doi deştepţi, unul n-o să vină la vot, fiindcă i se pare că totul este lipsit de sens. 3. Trei proşti nu fac nici atât cât trei deştepti, pentru că, din trei deştepţi, unul are probleme existenţiale şi nu vine la vot, iar altul e sigur că o să iasă tot ăia şi n-are sens să se mai ducă. 4. Patru proşti contra patru deştepţi? Exclus! Din patru deştepti, unul n-are Mercedes şi i se pare că n-o să se schimbe nimic, altul ştie el cine o să iasă, iar al treilea preferă să adoarmă la un film bun de cinematecă. Rahat, asta e democraţia: 100 de deştepti care nu votează, n-o să facă niciodată, cât un singur prost, care votează! sursa : opinie internautica...

Instituirea legitimatiei pentru cadrele militare in rezerva sau retragere

In Monitorul Oficial Nr. 518 din 26.07.2012 a fost publicat ordinul ministrului nr. 76 din 13.07.2012. ORDIN nr. M.76. din 13 iulie 2012 privind instituirea legitimaţiei pentru cadrele militare în rezervă sau în retragere provenite din Ministerul Apărării Naţionale Având în vedere dispoziţiile art. 26 şi 100 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, În temeiul art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare, ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin. CAPITOLUL I: Dispoziţii generale Art. 1 (1)Se instituie legitimaţia pentru cadrele militare în rezervă sau în retragere pensionari militari, provenite din Ministerul Apărării Naţionale, denumită în continuare legitimaţie. (2)Legitimaţia se emite şi pentru cadrele militare în rezervă sau în retragere, foşti pensionari militari de invaliditate din cauza unor accidente în serviciu ori a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat, Art. 2 Legitimaţia se emite în scopul facilitării accesului în spaţiile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, destinate serviciilor medicale, refacerii capacităţii de muncă sau cazării, precum şi activităţilor recreative, sportive şi culturale, în condiţiile stabilite prin actele normative specifice în domeniu. Art. 3 Legitimaţia certifică provenienţa cadrului militar din Ministerul Apărării Naţionale, gradul militar şi funcţia avute la data trecerii în rezervă sau direct în retragere. Art. 4 Legitimaţia este compusă din două file confecţionate din carton plastifiat în exterior, cu dimensiunile standard şi culoarea legitimaţiei militare pentru cadrele militare în activitate, cuprinzând datele din modelul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. CAPITOLUL II: Emiterea şi evidenţa legitimaţiilor la trecerea în rezervă sau direct în retragere Art. 5 Emiterea legitimaţiei se face, la solicitarea cadrelor militare, de către structura care iniţiază trecerea în rezervă sau direct în retragere, concomitent cu celelalte demersuri pe linie de personal efectuate la încheierea raporturilor de serviciu cu Ministerul Apărării Naţionale. Art. 6 Legitimaţia se înmânează titularului, în cadru solemn, odată cu comunicarea ordinului/decretului de trecere în rezervă sau direct în retragere. Art. 7 Evidenţa legitimaţiilor se ţine nominal, pe serii şi numere, în registre ale căror modele sunt similare celor pentru evidenţa legitimaţiilor cadrelor militare în activitate, stabilite conform prevederilor anexei nr. 10 la "M.R.U.-1, Norme privind sistemul de gestiune a resurselor umane în Armata României", aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 105/2002*, cu modificările şi completările ulterioare, de către: *Ordinul nr. M. 105/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a ţării şi securitate naţională. a)unitatea emitentă, pentru cadrele militare care se trec în rezervă sau direct în retragere din unitatea respectivă; b)centrele militare pe raza cărora domiciliază respectivele cadre militare trecute în rezervă sau direct în retragere. Art. 8 În termen de 30 de zile de la data trecerii în rezervă sau direct în retragere, unităţile militare comunică, în scris, situaţia legitimaţiilor eliberate următoarelor structuri: a)centrelor militare pe raza cărora domiciliază posesorii acestora; b)Direcţiei calitatea vieţii personalului, numai pentru cadrele militare trecute direct în retragere. CAPITOLUL III: Emiterea şi evidenţa legitimaţiilor pentru cadrele militare aflate în rezervă sau în retragere Art. 9 (1)Pentru cadrele militare prevăzute la art. 1, aflate deja în rezervă sau în retragere la data intrării în vigoare a prezentului ordin, emiterea legitimaţiei se face, la solicitarea scrisă a acestora, de către centrele militare pe raza cărora domiciliază respectivele cadre militare. (2)În termen de 30 de zile de la data emiterii legitimaţiei pentru cadrele militare în retragere, precum şi la scoaterea din evidenţă ca rezervişti şi trecerea în retragere, centrele militare au obligaţia de a comunica, în scris, Direcţiei calitatea vieţii personalului situaţia legitimaţiilor emise. Art. 10 Evidenţa legitimaţiilor prevăzute la art. 9 se ţine de către centrele militare emitente, în registre ale căror modele sunt similare celor pentru evidenţa legitimaţiilor cadrelor militare în activitate, stabilite conform prevederilor anexei nr. 10 la "M.R.U.-1, Norme privind sistemul de gestiune a resurselor umane în Armata României", aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 105/2002, cu modificările şi completările ulterioare. CAPITOLUL IV: Dispoziţii finale Art. 11 (1)Legitimaţia i se retrage titularului în următoarele situaţii: a)în situaţia degradării militare, renunţării la cetăţenia română sau retragerii cetăţeniei române; b)la preschimbarea legitimaţiei. (2)Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), legitimaţia poate fi retrasă de către centrul militar pe raza căruia domiciliază cadrul militar în rezervă sau în retragere, cu avizul organului de specialitate care asigură asistenţa juridică a respectivului centru militar. Art. 12 Legitimaţiile pierdute sau furate vor fi declarate nule şi publicate în Buletinul administrativ al Ministerului Apărării Naţionale, cheltuielile fiind suportate de către titularul legitimaţiei. Art. 13 (1)Regulile de completare a legitimaţiei sunt similare celor pentru completarea legitimaţiilor cadrelor militare în activitate, stabilite conform prevederilor anexei nr. 10 la "M.R.U.-1, Norme privind sistemul de gestiune a resurselor umane în Armata României", aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 105/2002, cu modificările şi completările ulterioare, adaptate la specificul modelului legitimaţiei. (2)Pentru funcţiile care nu sunt libere la publicare se vor înscrie echivalentele acestora, stabilite conform reglementărilor în vigoare. Art. 14 Cererile privind necesarul de legitimaţii se transmit, ierarhic, de către structurile emitente Direcţiei calitatea vieţii personalului, până la sfârşitul lunii august, pentru anul următor. Art. 15 Fondurile destinate confecţionării legitimaţiilor se prevăd în proiectul de buget de către directorii programelor majore/ordonatorii de credite şi se repartizează Centrului tehnic-editorial al armatei, în calitate de utilizator de credite. Art. 16 Tipărirea şi numerotarea legitimaţiilor se realizează de către Centrul tehnic-editorial al armatei, pe baza solicitărilor transmise de Direcţia calitatea vieţii personalului. Art. 17 Aplicarea timbrului sec şi difuzarea imprimatelor legitimaţiilor către emitenţi se asigură prin grija Direcţiei calitatea vieţii personalului. Art. 18 Şeful Direcţiei personal si mobilizare si şeful Direcţiei calitatea vieţii personalului pot emite, în comun, precizări pentru punerea în aplicare a prezentului ordin. Art. 19 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. -****- Ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobriţoiu ANEXĂ: Legitimaţia pentru cadrele militare în rezervă sau în retragere provenite din Ministerul Apărării Naţionale - model - Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 518 din data de 26 iulie 2012

POVESTE DE ZIUA RADIOLOCATIEI

,, Anul acesta se implinesc 57 de ani, de cand un tanar locotenent de transmi­siuni, era adus in mare taina pe stadionul unei unitati de transmisiuni de la Punctul de comanda “Trifoiul”, la marginea Bucurestiului, pe drumul spre “Doi cocosi”. In acea dimineata de iulie, locotenentul, care facea parte din Regimentul 6 Transmisiuni, era asteptat de mai multi ofiteri superiori din Comandamentul Fortelor Aeriene impreuna cu locotenentul major Iuri Vavilov, instructor sovietic. El, transmisionistul, urma sa faca cunostinta cu o arma noua, care isi incepea existenta in Armata Romana - Arma Radiolocatie. Cam asa a inceput istoria unei arme in care destinul a facut ca eu, semnatarul acestor randuri, sa fiu acel locotenent de acum peste cinci decenii. Din acea zi, viata mea s-a complicat. Trebuia sa invat o tehnica noua, intr-o limba pe care n-o stapaneam perfect, fara translator si apoi sa-mi formez o echipa cu care sa demonstrez calitatile armei noi in descoperirea avioanelor de vanatoare si dirijarea acestora la intalnirea cu avioanele straine care ne survolau spatiul aerian. Au trecut trei luni de munca asidua cu instalarea statiei desfasurata pe sapte masini Studebaker, doua dintre ele fiind echipate cu motoare necesare furnizarii energiei electrice, iar pe o platforma auto era instalata antena dreptunghiulara cu dipoli orizontali. Dupa aceste trei luni a urmat un curs de o luna cu ofiteri din cateva unitati, viitori sefi de statii de radiolocatie la aeroporturile militare unde se pregateau pilotii aviatiei de vanatoare. In acelasi timp, alaturi de noi se desfasura un alt curs cu ofiterii din CAAT, viitori sefi de statii din punctele de supraveghere a spatiului aerian din Apararea Teritoriului. Dupa terminarea cursului cu ofiterii am impachetat statia, fiind gata sa ma deplasez in dispozitiv. Cel mai apropiat aeroport militar de Bucuresti era Ianca, unde pilotii Diviziei 97 Aviatie de Vanatoare Reactiva invatau si se perfectionau in zborul pe avioanele reactive IAK. Pana in toamna, statia a functionat la marginea aerodromului, urmarind instruirea viitorilor piloti de vanatoare reactiva. Mesajele noastre despre avioanele descoperite erau transmise la punctul de comanda al Diviziei si la cel al Conducerii zborului. In toamna am fost mutat la CFAM in functia de loctiitor cu Radiolocatia a sefului de stat major. Aviatia urma sa primeasca tehnica noua de radiolocatie, statiile P20, P8 si P3 apoi P10 si altele. Acestea trebuiau instalate la aeroporturile aviatiei militare de vanatoare de la Craiova, Deveselu, Silistea Gumesti, Caransebes, Giarmata si Mihail Kogalniceanu. Incepea o munca de pregatire a echipajelor statiilor si apoi de instalare a statiilor la obiectivele respective. Dupa aceea, urma pregatirea pilotilor in noua tehnica, lucru ce l-am executat impreuna cu ofiterii navigatori din CFAM, prin deplasari la fiecare aerodrom, prin cursuri de pregatire a ofiterilor piloti si a cadrelor de la comanda Diviziei sau Regimentului de Aviatie Reactiva. A fost o munca in care s-au depus multe eforturi si multa dragoste, fiind constient ca fara aceasta noua arma ce se nastea in Armata Romaniei nu se va putea utiliza la capacitate maxima tehnica de radiolocatie, cat si cea de conducere in zborul avioanelor reactive de vanatoare. Cu ocazia Zilei Radiolocatiei, in calitate de pionier al radiolocatiei in Armata Romana, urez tuturor radiolocatoristilor mult succes si noroc in stapanirea noii tehnici de radiolocatie pe care o deservesc, la care noi, cei de la inceput, nici nu indrazneam sa ne gandim ca va exista vreodata. Colonel (r) George DUTU Sursa: http://www.presamil.ro,, PS Transmitand pioasa recunostinta radiolocatoristilor plecati dintre noi catre cele sfinte, ancemereristii olteni, ureaza LA MULTI ANI , SĂNĂTATE ȘI FERICIRE , atat celor in activitate cat si celor aflati in rezerva si in retragere ! Mai ales ca avem cu ce ne mandri, printre acestia: col Draghici, col ing Buleteanu, col ing Banica si toata suita de maistri militari si subofiteri ce au activat in aceasta arma de elita ! La Multi Ani Radiolocatoristi oriunde va aflati!

Generalul locotenent(r) Constantin Croitoru decorat de Presedintele Italiei

La sediul Ambasadei Italiei a avut loc ieri, 19 iulie a.c. un eveniment important: Prezentarea formaţiei de acrobaţie a Forţelor Aeriene Italiene, FRECE TRICOLORI, ce au sustinut în zilele de 21 şi 22 iulie un super-show aerian pe aeroportul Băneasa. Invitat de onoare la eveniment, domnul general-locotenent(r) Constantin Croitoru, fostul Şef al Statului Major al Forţelor Aeriene Române, a primit din partea Preşedintelui Italiei, decoraţia STEAUA SOLIDARITĂŢII ITALIENE în grad de MARE OFIŢER, distincţie oferita de E.S.Mario Cospito,ambasadorul Italiei la Bucureşti. Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa formaţiei de acrobaţie aeriană FRECCE TRICOLORI, a domnului general locotenent Cârnu Fănică, Seful Statului Major al Fortelor Aeriane Romane precum şi a altor importante personalitati ale ambelor tari. PS Basescu il da afara si ii insceneaza furtul armelor de la Ciorogarla (deoarece s-a opus la achizitia de avioane second)si omologul italian il decoreaza! Asta spune totul despre diferentele majore dintre cei doi!

BLESTEM DE OM SĂRAC de Dan Puric Din balegi şi din cuib de cuci, Răsar ca viermii, politruci Şi din haznalele de bani – Costume negre cu şnapani, Viteji ca musca la arat! Şi ne-aţi minţit şi ne-aţi furat, Şi-aţi pus pe noi şi jug de boi! Blestem, blestem, blestem pe voi! Murdari în suflet şi în gând, Cu ghearele averi strângând, Din flote, fabrici şi uzine, Voi aţi lăsat numai ruine! V-aţi gudurat pe lângă clerici Cu mânăstiri şi cu biserici Şi vile v-aţi făcut, de soi... Blestem, blestem, blestem pe voi! Voi v-aţi trădat şi între fraţi, Ca voi, şi viermii-s mai curaţi. Aţi dărâmat şcoli şi spitale Ca să vă fie vouă moale Şi v-aţi brodit şi parlamente Din licheluţe repetente. Şi ne-mproşcaţi doar cu noroi! Blestem, blestem, blestem pe voi! Aţi omorât orice dreptate, Aţi jecmănit tot ce se poate, Guvernul vostru cu miniştri E-o adunătură de sinistri, Batjocura şi umilinţa Au mai rămas la voi credinţa? Ghiolbani de jafuri şi gherțoi, Blestem, blestem, blestem pe voi! Aţi sărăcit o ţară-ntreagă, Nici dracul să nu o mai dreagă Şi din privatizări cu fumuri Aţi tot lăsat lumea pe drumuri! Dar cum să faceţi voi vreun drum Când urma voastră e doar scrum? La tâlhării vă strângeţi roi! Blestem, blestem, blestem pe voi! Blestemul greu să vă lovească, Doar bube rele să vă crească, Ochii să îi aveţi ca napul Şi să vă roadă viermii capul! Să putreziţi toţi prin palate, Toţi spulberaţi să fiţi în toate Şi să aveţi doar oase moi! Blestem, blestem, blestem pe voi! Popor român, nu te-ai săturat să stai pe locul mortului şi să fii condus de toţi tâmpiţii? Chiar ţi-e jenă să iubeşti ţara asta? Nu trebuie să fii naţionalist-comunist pentru asta. Dan Puric

Melodia saptamanii

ANCMRR nu doreşte o recalculare a pensiilor foştilor militari

Într-un comunicat al ANCMRR, semnat de Şeful Departamentului juridic, Cdr. (r) Constantin Alexandru, se arată că noua lege a pensiilor militare să nu prevadă o nouă recalculare a pensiilor militare aflate în plată, urmând ca acestea să redevină pensii militare de stat printr-un articol din capitolul „Dispoziţii finale” al legii. Comunicatul ANCMRR este dat ca urmare a participării reprezentanţilor asociaţiei in comisia pentru discutarea proiectului noii legi a pensiilor militare de stat în cadrulComisiei M.Ap.N. pentru discutarea proiectului noii legi a pensiilor militare de stat sub conducerea consilierului ministrului, d.na Luminiţa-Simona Sârbu, joi, 19.07.2012. La dezbateri au participat reprezentanţi ai principalelor structuri militare şi ai unor organizaţii ale militarilor în rezervă şi în retragere. Delegaţia A.N.C.M.R.R. a susţinut punctele de vedere stabilite, respectiv: 1. Noua lege să nu prevadă o nouă recalculare a pensiilor militare aflate în plată, urmând ca acestea să redevină pensii militare de stat printr-un articol din capitolul „Dispoziţii finale” al legii; 2. Pensiile diminuate sa revină la cuantumul din decembrie 2010 3. Pensiile militare de stat să fie stabilite pe baza veniturilor obţinute de fiecare militar, în întreaga sa carieră; 4. La determinarea cuantumului pensiei militare de stat să fie reprezentate în mod corespunzător veniturile obţinute de militarii care au lucrat în unităţi şi specialităţi cu grad ridicat de risc şi de dificultate mare, de cei care au fost în misiuni desfăşurate în străinătate; 5. Modificări în formularea unor articole. Din delegaţia A.N.C.M.R.R. care a participat la această activitate au făcut parte următorii: gl. (r) dr. Mihai Iliescu, gl. (r) Nicolae Spiroiu, fost ministru al apărării naţionale, gl. (r) Vasile Moroianu, gl. (r) Mihail Ciocârlan, gl. (r) Dumitru Ianculescu specialist financiar, cdr. (r) Constantin Alexandru şi cdr. (r) Chirică Aurelian, preşedintele A. N.C.M.R.R., filiala Vrancea. sursa: http://ancmrr.ro/comunicat-participare-in-comisia-pentru-discutarea-proiectului-noii-legi-a-pensiilor-militare-de-stat/

Atentatul din Burgas semnifică că jihadiştii au deschis un nou front în Balcani ?

Până mai ieri, Europa Centrală părea o oază a păcii. De azi, lucrurile nu mai stau aşa. Atentatul cu bombă din staţiunea Burgas a ucis opt oameni, dar şi iluzia siguranţei pe care i le-a dat-o Bulgariei şi altor ţări vecine aparentul dezinteres al grupărilor extremiste faţă de această zonă a lumii, susţine analistul politic Petru Bogatu într-un comentariu pe blogul său. Un nou front jihadist în Balcani? În opinia cunoscutului analist, ţinta atentatului este clară, turiştii din Israel, iar în ceea ce priveşte autorii atacului, lucrurile de asemenea par să se limpezească. Trei piste principale anchetate în atacul de la Burgas "Iadul care a coborât în flăcări ucigătoare în staţiunea Burgas a fost mai mult decât un atentat. Asta înseamnă că, în războiul mondial pe care îl poartă împotriva Occidentului liberal, jihadiştii au deschis un nou front în Balcani. Şi nu întâmplător. Bulgaria e un teatru de război perfect pentru islamiştii fundamentalişti. Zece la sută din populaţia de peste şapte milioane a ţării sunt musulmani. Acest fapt le permite jihadiştilor să se simtă aici confortabil", constată Petru Bogatu în analiza de pe blogul său. Comentatorul nu exclude apariţia unui focar te terorism în Sudul şi estul Europei. "Afectate cumplit de criza economică, dar şi de instabilitatea politică, ţările din acest spaţiu riscă să devină o pradă uşoară a terorismului mondial", susţine Bogatu. Proximitatea geopolitică "Nu e de mirare că toată zona, de la Grecia până la România, a fost cuprinsă de o stare de alertă generală. Ceea ce părea undeva foarte departe şi posibil de văzut doar la televizor, se întâmplă acum chiar în nemijlocita apropiere de noi. Din Republica Moldova, dacă nu eşti hărţuit prea mult la vamă, poţi ajunge cu autobuzul sau autoturismul pe litoralul bulgar în 11-12 ore. Dar nu este vorba doar de proximitatea geografică, ci şi de cea geopolitică. Pentru jihadişti, noi cu toţii, de la Grecia şi Macedonia până la România şi Republica Moldova, suntem o apă şi un pământ. Sau mai exact vorbind, aliaţi sau sateliţi ai Americii şi Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, putem fi trataţi fără menajamente, la fel ca Spania, Italia sau Norvegia, unde au fost săvârşite, precum se ştie, mai multe acte teroriste", notează Petru Bogatu. Urmează România? Comentatorul susţine chiar că atentatul de la Burgas, ar putea fi o replică la explozia de la Damask, în urma căreia au fost ucişi ministrul Apărării Daoud Rajha şi ginerele preşedintelui Asad, ministrul adjunct al Apărării Asef Shawkat. "Se ştie bine că regimul preşedintelui Asad este sprijinit de Iran, ţară care, împreună cu Siria, tutelează mişcarea integristă Hezbollah. Iar aceasta din urmă este faimoasă pentru capacitatea de a reacţiona rapid, prin acte teroriste, la orice gest politic occidental sau israelian pe care îl consideră indezirabil. Reprezentanţii ei, s-au grăbit deja să-şi asume răspunderea pentru atentatul comis la Burgas. La toate acestea mai adăugaţi că Rusia sprijină deschis şi Siria, şi Iranul, torpilând orice încercări internaţionale de a pune la respect regimurile din cele două state. Nu afirm că Moscova ar fi implicată cumva în atentatul de la Marea Neagră. Nu există astfel de probe. Dar cei care au atacat turiştii evrei din Burgas ştiau bine că liderii ruşi vor jubila în sinea lor, văzându-i suferind pe bulgarii trecuţi de partea Occidentului. Şi când te gândeşti că pentru locatarii Kremlinului suferinţele românilor constituie un drog pe care ei îl consumă de secole, te trece un fior rece pe şira spinării", concluzionează Petru Bogatu. sursa :http://ro.stiri.yahoo.com/atentatul-din-burgas-semnifică-că-jihadiştii-au-deschis-150206769.html

Aviatorii militari sărbătoresc astăzi Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, odată cu praznicul Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, patronul şi ocrotitorul aviatorilor români. Cu acest fericit prilej, cand ne înclinăm cu simţire şi mândrie naţională în faţa acestor valori ale neamului românesc, le dedic, din IRIS , rock-ul http://www.youtube.com/watch?v=_SbeHADvcho

2011 d.Hr. - un an greu pentru economie, excelent pentru Patriarhie.

Afacerile conduse de slujitorii Domnului au mers excelent, cu un profit de 28 de milioane de lei. Bani dirijati, dupa spusele inaltilor prelati, in mare parte spre misiunea de binefacere. Sumele adunate vin o parte din donatii, dar si din vanzarea de luminari, obiecte de cult, comertul online, servicii funerare si hoteliere. Alte mitropolii din tara au anuntat insa cifre in scadere fata de anii trecuti. 28 de milioane de lei. Acesta ar fi profitul pe anul 2011 al patriarhiei Romane, potrivit ministerului finantelor. venituri : 87 milioane lei cheltuieli : 59 milioane de lei profit : 28 milioane de lei Cat despre venituri, 57 de milioane de lei provin din donatii si sponsorizari. Biserica sustine ca din aceasta suma, 54 de milioane de lei s-au indreptat spre actiuni filantropice. Comparate cu 2010, cifrele arata profituri mult mai mari pentru Patriarhie. Din ce scoate bani Patriarhia Romana? Tipografii, ateliere de obiecte de cult si, in flux constant, chirii pe cladirile centrale unde este proprietar. Casa de oaspeti Sf. Apostol Andrei este una dintre afacerile gestionate direct de Patriarhia Romana. In fapt, un hotel de 4 stele, unde o camera sau un apartament de 3 sau 4 camere costa pana la 100 de euro pe noapte. In aceeasi cladire mai sunt cateva spatii pe care Biserica le ofera spre inchiriere. Cu toate acestea, din activitati economice si afacerile pe care le are, Patriarhia pare sa nu fi castigat insa nimic. Ba chiar ar fi mers in pierderi de aproape 3,5 milioane de lei. Reprezentantii bisericii sustin ca ar fi vandut pe datorie obiecte de cult. In paralel, si alte entitati ale bisericii si-au publicat veniturile si profiturile. Mitropolia Moldovei si Bucovinei a avut anul trecut un profit de 1,9 milioane de lei, in scadere fata de 2010, cand a iesit in plus cu 4,8 milioane de lei. Principalele surse de bani ale Mitropoliei Moldovei si Bucovinei sunt: o fabrica de lumanari cu monopol in zona Moldovei, o fabrica de cherestea in Neamt, un spital, o tipografie, catreva hoteluri in Iasi si Neamt, o agentie de turism, dar si foarte multe magazine bisericesti. La Arhiepiscopia Tomisului conducerea incearca sa achite ultima parte din datoria de peste 3,5 milioane catre fisc. Reprezentantii bisericii ne-au declarat ca Arhiepiscopia Tomisului este sustinuta in mare parte de donatiile credinciosilor, si, cum 2011 a fost un an greu pentru toata lumea, si veniturile din donatii au fost foarte mici. Arhiepiscopia Sibiului a raportat un profit cu 200.000 de lei mai mic decat in 2010. Veniturile Arhiepiscopiei Timisoarei au scazut si ele, de la 2,6 milioane de lei in 2010 la 2 milioane in 2011, iar Arhiepiscopia Craiovei a ramas cu 250.000 de lei profit. Cum a fost posibil ca Patriarhia Romana sa se detaseze atat de tare fata de celelalte "surori" din tara? "Este vorba de o mai buna chivernisire. Nu este vorba de profit, ci de un excedent care se transfera in anul urmator, in special pentru sustinerea numeroaselor activitati social-filantropice", declara Constantin Stoica. Biserica este ajutata si de stat: 1.000 de lei din salariul fiecarui preot este acoperit de la buget. In plus, potrivit legii, biserica este scutita de impozit cand foloseste banii pentru opere caritabile. Fiscul n-a verificat niciodata daca aceasta prevedere este respectata.

COMUNICAT DE PRESĂ

Comunicat nr. 133 Data: 17.07.2012 COMUNICAT DE PRESĂ Prin ordine ale ministrului Apărării Naţionale, următoarele cadre militare au fost numite în funcţii, astfel: -generalul-locotenent Sorin Ioan, din funcţia de consilier coordonator domeniu în grupul consilierilor ministrului Apărării Naţionale, în funcţia de şef al Statului Major al Forţelor Terestre; -generalul-locotenent Cătălin-Ştefăniţă Zisu, din funcţia de comandant al Comandamentului Logistic Întrunit, în funcţia de consilier coordonator domeniu în grupul consilierilor ministrului Apărării Naţionale; -generalul-maior Ariton Ioniţă, din funcţia de şef al Statului Major al Forţelor Terestre, în funcţia de comandant al Comandamentului Logistic Întrunit; -generalul de brigadă Maricel Popa, din funcţia de şef al Direcţiei pregătirii teritoriului pentru apărare şi rechiziţii la Direcţia Generală Probleme Speciale din Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Problemelor Speciale, în funcţia de şef al Direcţiei audit intern; -colonelul inginer Teodor Incicaş, din funcţia de şef al Direcţiei audit intern, în funcţia de şef serviciu capabilităţi şi legături cu organizaţii internaţionale la Direcţia planificare strategică a Statului Major General; -generalul de flotilă aeriană Alexandru-Petru Găluşcă, din funcţia de şef instrucţie şi doctrină la Statul Major al Forţelor Aeriene, în funcţia de locţiitor pentru NATO şi UE la Reprezentanţa Militară a României la NATO şi UE, Bruxellles-Belgia, din structura Posturi permanente în străinătate a Statului Major General. Biroul de presă PS Speram ca, in ceea ce-l priveste pe numitul ZISU, s-a ...zis cu el ! Mama lor de legaturi trans...si nu mai stiu cum le mai zice!

CAMELEONISM-Jose Manuel Barroso, tânărul comunist care a ajuns să conducă Europa

Jose Manuel Barroso, acum preşedinte al Comisiei Europene, şi-a început activitatea în politică după Revoluţia Portugheză din 1974, activând în Federaţia marxist-leninistă a studenţilor, acum aripa tânără a PCTP/MRPP (Partidul Comunist al Muncitorilor / Mişcarea Reformată a Partidului Proletarilor 1974 - 1980), un partid revoluţionar maoist despre care s-a speculat că ar avea legături cu acţiunile teroriste. Actualul preşedinte al Comisiei Europene a devenit cunoscut prin lozinci anti-capitaliste scrise pe ziduri sau prin confiscarea mobilierului Facultăţii de Drept. După câteva astfel de acţiuni, tânărul Barroso a urcat rapid în ierarhia partidului maoist. Însă peisajul politic din Portugalia s-a schimbat rapid. Extrema stângă a eşuat în preluarea puterii asupra ţării, iar Barroso s-a decis că ar fi mai bine să plece în străinătate, la studii. La întoarcerea în ţară, Barroso şi-a schimbat total viziunea politică. El s-a raliat mişcării de dreapta, PPD-PSD, unde, din nou, a reuşit să se afirme, urcând pe scara ierarhică şi devenind, în scurt timp, premierul Portugaliei. Ca prim-ministru, a luat câteva hotărâri controversate. El a susţinut invazia Irakului din 2003, căreia majoritatea portughezilor s-au opus, şi este responsabil pentru reducerea cheltuielilor publice. La 29 iunie 2004, el a fost numit în funcţia de preşedinte al Comisie Europene, ales în unanimitate de executivele celor 25 de state membre ale Uniunii Europene. Parlamentul European a susţinut această decizie la 22 iulie 2004 cu 413 voturi din 711 eurodeputaţi care au participat la vot (251 contra şi 44 de abţineri). Barroso a fost reales în funcţie şi pentru legislatura 2009-2014 a Parlamentului European, cu 382 de voturi pentru şi 219 contra. În acest film din 1976,http://www.youtube.com/watch?v=VmMzhXqFb9s, poate fi observat tânărul maoist José Barroso, într-o declaraţie foarte confuză, cerând studenţilor să “lupte”. El critica sistemul burghez de educaţie burgheză care îi întoarce pe studenţi împotriva muncitorilor şi invers. sursa :http://ro.stiri.yahoo.com/imagini-document-jose-manuel-barroso-tânărul-comunist-care-090100162.html

Singura optiune

PROIECTUL DE LEGE Nr.... din 2012 privind pensiile militare de stat

Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. - Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat. Art. 2. - Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele: a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta; b) principiul obligativităţii, potrivit căruia militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, conform legii, au obligaţia de a participa la sistemul de pensii militare de stat, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor; c) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, militare de stat contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege; d) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie; e) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial. Art. 3. - (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a) militar – este cadrul militar, aşa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti cu modificările şi completările ulterioare; b) poliţist – este persoana definită la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare; c) funcţionar public cu statut special – este persoana definită la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; d) pensionar militar – persoana definită la lit. a)-c), ce beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi. Art. 4. - Sistemul pensiilor militare de stat compensează riscurile activităţii în cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului. Art. 5. - (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu. (2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari, se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1). Art. 6. - Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii militare constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege. Art. 8. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel. (2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de pensii militare întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz. (3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii militare, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii. Art. 9. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege. Art. 10. - Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi: a) normale; b) deosebite; c) speciale; d) alte condiţii de munca. Art. 11. - (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special trecuţi în rezervă/ retragere sau cărora le-au încetat raporturile de serviciu până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Art. 12. - În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi: a) pensii militare de stat; b) alte drepturi de asigurări sociale. Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat. Art. 14. - (1) Dreptul la pensie este imprescriptibil şi nu poate fi cedat total sau parţial. (2) Plata drepturilor prevăzute la art. 12 se supun termenului general de prescripţie de 3 ani. (3) Pensiile şi drepturile de asigurări sociale se achită de regulă, în monedă naţională. CAPITOLUL II Sistemul pensiilor militare de stat Art. 16. - În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii: a) pensia de serviciu; b) pensia de invaliditate; c) pensia de urmaş. SECŢIUNEA 1 Pensia de serviciu Art. 17. - Pensia de serviciu poate fi: a) pentru limită de vârstă; b) anticipată; c) anticipată parţială. Art. 18. – Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) vârsta de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege. b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care 15 ani efectiv ca militar, poliţist şi/sau funcţionar public cu statut special. Art. 19. - Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 18 lit. b) cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii limitei de vârstă prevăzută la art. 18 lit.a) şi se află în una dintre următoarele situaţii: a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale; b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară. Art. 20. - (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani efectiv ca militar, poliţist ori funcţionar public cu statut special, şi care se află în una dintre următoarele situaţii: a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale; b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară. (2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu. Art. 21. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar ori funcţionar public cu statut special de cel puţin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu vechimea în serviciu prevăzută la art. 23 alin. (1). Art. 22. - (1) Militarii, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 18 lit. b) au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 18 lit. a), dar nu mai puţin de 45 ani, astfel: a) pentru activitate realizată în condiţii de muncă deosebite: Vechime în serviciu realizată în condiţii deosebite (ani împliniţi) Reducerea vârstei prevăzute la art. 18 lit. a): Ani Luni 6 1 - 8 1 6 10 2 - 12 2 6 14 3 - 16 3 6 18 4 - 20 4 6 22 5 - 24 5 6 26 6 - 28 6 6 30 7 - 32 7 6 35 8 - b) pentru activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii: Vechime în serviciu realizată în condiţii speciale şi alte condiţii (ani împliniţi) Reducerea vârstei prevăzute la art. 18 lit. a): Ani Luni 2 1 - 3 1 6 4 2 - 5 2 6 6 3 - 7 3 6 8 4 - 9 4 6 10 5 - 11 5 6 12 6 - 13 6 6 14 7 - 15 7 6 16 8 - 17 8 6 18 9 - 19 9 6 20 10 - 21 10 6 22 11 - 23 11 6 24 12 - 25 12 6 26 de ani şi peste 13 - Art. 23. – (1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii: a) a avut calitatea de cadru militar în activitate, poliţist, funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională; b) a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract, soldat gradat voluntar, respectiv soldat gradat profesionist; c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţa naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din administraţia penitenciară cu excepţia învăţământului liceal; d) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist; e) a fost în captivitate. (2) Constituie vechime în serviciu, care se are în vedere la calculul pensiei militare, şi perioada în care militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă, iar în caz de absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă, beneficiază, de o singura perioada de studii, la alegere. (3) În cazul în care militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă, beneficiază, de o singura perioada de studii, la alegere. (4) Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensie nu cuprinde şi sporul acordat pentru activitatea desfăşurată în condiţiile de muncă prevăzute de H.G. 1294/2001 şi H.G. 1822/2004. (2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii: a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite; b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale; c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului; Art. 24. - (1) Dovada privind vechimea în serviciul militar/serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fisa de pensie întocmită pe baza datelor din fisa matricolă/memoriul original/dosarul personal sau din alte documente legale. (2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice. Art. 25. - În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează. Art. 26. - (1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 23 alin. (1).. (3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. c), d) şi e) şi art. 23 alin(2) care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme. Art. 27. - La acordarea pensiei militare de stat se va respecta principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a fost încadrat/asigurat, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 21 din prezenta lege. Art. 28. - (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul lunar al funcţiei de bază aferente unei funcţii exercitate cel puţin 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 10 ani, actualizată la data deschiderii dreptului la pensie, la care se are în vedere ultimul grad deţinut în activitate. (2) În cazul în care, în intervalul ales, au avut loc modificări ale funcţiei exercitate, baza de calcul este media soldelor/salariilor funcţiilor de bază îndeplinite în cele 12 luni, actualizată la data deschideri dreptului la pensie, la care se are în vedere ultimul grad deţinut în activitate. Art. 29. - Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%; b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%; c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte condiţii, respectiv grupa I de munca, 64%; Art. 30. - (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite. Art. 31. - Militarii, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani, beneficiază pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei. Art. 33. - (1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective. SECTIUNEA a 2-a Pensia de invaliditate Art. 34. - Au dreptul la pensie de invaliditate militarii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită: a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului şi tuberculozei; b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului. (2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de munca sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii. Art. 35. - Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel: a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane; b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane; c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de munca. Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. (2) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Art. 37. - (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. (2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. (3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz. (4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii. (5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător. (6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz. (7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării. (8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare. (9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive. (10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii. Art. 38. - (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia de invaliditate dacă îndeplinesc cel puţin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează: _____________________________________________________ Vârsta Vechimea în serviciu în momentul ivirii realizată anterior invalidităţii ivirii invalidităţii (ani) _____________________________________________________ sub 25 de ani 5 25 - 31 de ani 8 31 - 37 de ani 11 37 - 43 de ani 14 43 - 49 de ani 18 49 - 55 de ani 22 peste 55 de ani 25 _____________________________________________________ (2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar, poliţist ori funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1). Art. 39. - În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu. Art. 40. - (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 29 - 31. (2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente: a) 1% pentru invaliditate de gradul I; b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II; c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III. (3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează: a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate; b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate; c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate. Art. 41. - (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantum de 80 % din valoarea unui punct de pensie, stabilita în condiţiile legii, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. (2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat. Art. 42. - (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţiei de afecţiune, la intervale cuprinse intre un an şi 3 ani, pana la împlinirea vârstei prevăzute la art. 18 lit. a), la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză medico-militară. (2) După fiecare revizuire medicala, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz: a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate; b) încadrarea în alt grad de invaliditate; c) redobândirea capacităţii de muncă. (3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de munca, emisa în urma revizuirii medicale. (4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plătii pensiei, în condiţiile legii. (5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat. (6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37. Art. 43. - (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care: a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca; b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 18 lit. a); c) beneficiază de pensie în condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b). (2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz. Art. 44. - (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. (2) Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive. (3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei. (4) Suspendarea plătii pensiei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa de pensii sectorială, după caz. Art. 45. - (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 43 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională care au emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socio-profesionale. (2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare constatării. (3) Casele de pensii militare efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise. (4) Suspendarea plătii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii. Art. 46. - (1) La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta pensionării de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează. (2)Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează. SECTIUNEA a 3-a Pensia de urmaş Art. 47. - Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţul supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat. Art. 48. - Copiii au dreptul la pensie de urmaş: a) până la împlinirea vârstei de 16 ani; b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b). Art. 49. - (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de Legea nr. 263/2010, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani. (2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus. Art. 50. - (1 Art. 50. - (1) soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin un an. (2) soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, Art. 51. - Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, Art. 52. - Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, Art. 53. - (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din: a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat; b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă. (2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel: a) 50% - pentru un singur urmaş; b) 75% - pentru 2 urmaşi; c) 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi. Art. 54. - Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte. Art. 55. - În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (2). Art. 56. - Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie. Art. 57. - Persoanele prevăzute la art. 48 lit. c) şi la art. 50 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical în condiţiile art. 42 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii. SECTIUNEA a 5-a Actualizarea pensiilor/ DE STABILIT ULTERIOR, Art. 58. - (1) Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează: a) ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul pentru gradul profesional deţinu şi/sau solda funcţiei/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/indemnizatia lunară ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special, potrivit gradului militar/profesional şi funcţiei maxime avute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 29- 31, 40 şi art. 106 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei; b) în funcţiei de posibilitătile financiare, în cursul executiei bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflatiei, prin hotărâre a Guvernului; c) în situaţiile în care măsurile de protectie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad/salariilor pentru gradul profesional şi/sau soldelor de funcţiei/salariilor pentru funcţiile îndeplinite ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la lit. a). (2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b). SECTIUNEA a 4-a Stabilirea şi plata pensiilor Art. 59. - (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială. (2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare. (3) Militarul, poliţistul şi funcţionarul public cu statut special depune cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel: a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii; b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi ori la casa de pensii militară; (4)Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se transmite, în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii militară competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă. (5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justitiei, Serviciului de Protectie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicatii Speciale dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii militară aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, sau Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea. Art. 60. - (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 59 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise. (2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate. (3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii. Art. 61. - (1) Pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în funcţiei de categoria de pensie solicitată. (2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei de pensii militare, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege. (3) În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează: a) de la data încetării plătii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă; b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului; c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului; d) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului; e) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, au fost depuse la casa de pensii sectoriala peste termenul prevăzut la lit. b), c) şi d); f) din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa sectoriala de pensii, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate. Art. 64. - (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii militară, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii. (2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia. (3) Decizia casei de pensii militare se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii. Art. 65. - (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii militară operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire. (2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor. (3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea vechimii şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia. (4) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. Art. 66. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar. (2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială. Art. 67. - (1) Plata pensiei se face, în funcţiei de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii militare şi Compania Naţională „Posta Română” - S.A. sau, după caz, între casele de pensii militare şi bănci. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situatia celorlalte drepturi bănesti pentru stabilirea şi plata cărora competenta revine, potrivit legii, caselor de pensii militare. (3) Casele de pensii militare transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Natională „Posta Română” - S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora. Art. 68. - (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife conform legilor bugetare anuale. (2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite. (3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite. Art. 69. - (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii militare, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii. (2) Pensiile militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit. (3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenta Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele de pensii militare. Art. 70. - Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii militare. Art. 71. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: a) pensionarul a decedat; b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia; c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 51 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii; d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie; e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44; f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 45 alin. (1); g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c); h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului. (2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. (3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, Informaţiile de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii militare în evidentele căreia se află pensionarul condamnat. Art. 72. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: a) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat; b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii; d) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor; e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de lege; f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit; g) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii; (2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs. (3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistentă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător. (4) Suspendarea plătii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plătii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea. Art. 73. - În sistemul pensiilor militare, reluarea plătii pensiei se face, la cerere, după cum urmează: a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plătii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată; b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a); c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plătii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. d). Art. 74. - Încetarea, suspendarea sau reluarea plătii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii militare, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie. Art. 75. - Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plătii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenta materială a caselor de pensii militare, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel. Art. 76. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari: a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu; b) nevăzătorii; c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate; d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuti la art. 48 lit. a) şi b). (2) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de lege. Art. 77. – Pensionari militari care realizează stagii de cotizare, care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Art. 78. - (1) Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu statut special în instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se revocă. (2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în activitate sau a redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu statut special. (3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica caselor de pensii militare în termen de 15 zile persoanele care beneficiază de pensie militară şi au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special. (4) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut special pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi. (5) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de poliţist şi funcţionar public cu statut special. (5) În baza de calcul al pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28. Art. 79. - Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice casei de pensii militare, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia. Art. 80. - (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul si/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc sotului supravieţuitor, copiilor, părintilor sau, în lipsa acestora, celorlalti mostenitori, în condiţiile dreptului comun. (2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie. CAPITOLUL II Alte drepturi de asigurări sociale ART. ... În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele drepturi de asigurări sociale: a) tratament balnear care se suportã de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari; b) bilete de odihnă şi tratament, acordate conform legilor în vigore; c) ajutor de deces, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceştia. ART. ... (1) Ajutorul de deces se suportã din bugetul de stat şi se acordã, la cerere, pe baza certificatului de deces. (2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionatã de realizarea unei anumite vechimi în serviciu. ART. ..... (1) Ajutorul de deces se achitã în termen de 24 de ore de la solicitare de: a) angajator, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al acestuia; c) casa de pensii militară sau centrul militar zonal/judeţean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui membru de familie al acestuia. ART. .... (1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta. (2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului. (3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (1) se achitã la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legi. CAPITOLUL IV Casele de pensii militare Art. 81. - (1) Casele de pensii militare se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti. (2) Casele de pensii militare prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1). Art. 82. - Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii militare se vor stabili prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, adoptata în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi. Art. 83. - (1) Ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor şi directorul Serviciului Român de Informaţii sunt ordonatori principali de credite pentru bugetul ministerului/serviciului respectiv, de unde se asigura şi fondurile pentru pensiile militare. (2) Directorii caselor de pensii militare sunt ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat. Art. 84. - Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii militare se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează. Art. 85. - În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii militare îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii: a) asigură evidenta la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi; b) stabileşte cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi; c) asigura distribuirea şi primirea la timp a pensiilor militare de stat de fiecare pensionar; d) asigură evidenta drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal; e) controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă; f) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competentelor prevăzute de lege; g) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare; h) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidentă; i) asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi; j) organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare; k) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu; l) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale. Art. 86. - Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii militare, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz. Art. 87. - (1) Salarizarea personalului caselor de pensii militare se realizează potrivit legii (2) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor de pensii militare se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor în subordinea cărora funcţionează. CAPITOLUL IV Răspunderea juridica Art. 88. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz. SECTIUNEA 1 Infracţiuni Art. 89. – Transmiterea şi efectuarea de înregistrări inexacte precum şi omisiunea înregistrărilor în procesul de stabilire a drepturilor de pensie, având ca efect denaturarea evidentelor privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi, vechimea în muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Codului penal. SECTIUNEA a 2-a Contravenţii Art. 90. - Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni: a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în conditii deosebite şi speciale de muncă; b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat; c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de pensii militare modificările intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei. d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane. Art. 91. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 90 se sancţionează după cum urmează: a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei; b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei. (2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului. Art. 92. - Constatarea contraventiilor prevazute la art. 90 şi aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 91 se fac de catre organele de control ale caselor de pensii militare. Art. 93. - Amenzile contraventionale aplicate potrivit prevederilor art. 91 şi 92, constituie venituri la bugetul de stat. Art. 94. - Dispozitiile referitoare la contraventii prevazute la art. 90-92 se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile şi completarile ulterioare. CAPITOLUL V Jurisdictia în sistemului pensiilor militare de stat Art. 95. - (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie militare pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii. (2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdictional. (3) Deciziile de pensie necontestate în termen prevazut la alin. (1) sunt definitive. Art. 96. - (1) Comisiile de contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii militare şi urmăresc aplicarea corectă a legislatiei referitoare la pensiile publice. (2) Organizarea, functionarea şi structura comisiilor de contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării Naţionale, ministrului Administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (3) În solutionarea contestatiilor, comisiile de contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri. (4) Termenul de solutionare a contestatiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia. Art. 97. - (1) Hotararile comisiilor de contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunica persoanelor în cauza şi casekor de pensii setoriale interesate în termen de 5 zile de la adoptare. (2) Hotararile comisiilor de contestatii pot fi atacate la instanta judecatoreasca, competenta în termen de 30 de zile de la comunicare. (3) Hotararile comisiilor de contestatii, care nu au fost atacate la instantele judecătoresti în termenul prevazut la alin. (2), sunt definitive. Art. 98. - Jurisdictia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curti de apel. Art. 99. - Tribunalele solutionează în primă instantă litigiile privind: a) hotărârile comisiilor de contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie; b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în solutionarea contestatiilor privind deciziile medicale asupra capacitătii de muncă; c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militara de stat sau de asigurări sociale; d) modul de stabilire şi de plată a pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale; e) plângerile împotriva proceselor-verbale de contraventie încheiate în baza prezentei legi; f) contestatiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi; g) alte drepturi şi obligatii din sistemul pensiilor militare născute în temeiul prezentei legi. Art. 100. - (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii militare se adresează instantei în a cărei rază teritorială îsi are domiciliul ori sediul reclamantul. (2) Celelalte cereri se adresează instantei în a cărei rază teritorială îsi are domiciliul sau sediul pârâtul. Art. 101. - (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă. (2) Hotărârile curtilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile. Art. 102. - Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdictia în sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispozitiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 103. - Cererile în fata oricăror organe sau instante, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligatii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru. CAPITOLUL VI Dispozitii finale şi tranzitorii Art. 104. - (1) Constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu/muncă, stagiu de cotizare, în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislatia anterioară. (3) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în conditii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu exceptia celor realizate în activitătile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt încadrate în conditii speciale. (4) Adeverintele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situatia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001. Art. 105. - (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane. (2) Cererile prevăzute la alin. (1) se solutionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării. Art. 106. - (1) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au contribuit la Fondul de pensie suplimentară beneficiaza la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condiţiile art. 29 - 31 şi ale art. 58 alin. (1), un spor procentual de: a) 3% pentru o vechime a contributiei între 5 - 15 ani; b) 6% pentru o vechime a contributiei între 15 - 25 ani; c) 9% pentru o vechime a contributiei peste 25 de ani. Art. 107. - (1) Pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza legislatiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează, astfel: a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei din prezenta lege; b) în cazul în care cuantumul pensiei obtinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se mentine cuantumul pensiei în plată; c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4). (2) Sumele rezultate ca diferentă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă esalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, după cum urmează: a) pentru anul 2013, 10% din cuantumul diferentei, începând cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1 iulie 2014; b) pentru anul 2014, 40% din cuantumul diferentei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014. c) pentru anul 2015, 40% din cuatumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2015 Art. 108. - La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 106, pensiile acordate pe baza legislatiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în întelesul prezentei legi. Art. 109. - (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislatiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită sotului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea conditiilor existente la data deciziei initiale. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislatiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate. (3) În cazul în care cuantumul pensiei obtinut conform alin. (1) şi (2) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se mentine cuantumul pensiei în plată. Art. 110. - Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instantelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul. Art. 111. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescriptie de 3 ani. (2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii militare se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii militare respective, care constituie titlu executoriu. (3) Debitele reprezentând prestatii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc. (4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedati nu se mai urmăresc. Art. 112. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militara de stat, ca urmare a unei infractiuni săvârsite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăti a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului. (2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedati, nu se mai urmaresc. Art. 113. - (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează prin executorii proprii ai caselor de pensii militare şi se fac venit la bugetul de stat. (2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispozitiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie. Art. 114. - Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii militare şi au caracter confidential. Art. 115. - Aplicatia informatică utilizată la stabilirea pensiilor militare de stat se omologhează şi este publică. Art. 116. - (1) Expertizele dispuse de instantele judecătoresti în litigiile de asigurări sociale se efectuează numai de experti specializati în asigurări sociale. (2) În vederea pregătirii şi atestării expertilor specializati în asigurări sociale, Ministerul Justitiei efectuează modificările necesare în legislatia specifică. Art. 117. - Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş. Art. 118. - Cererile adresate casei de pensii militare constituite la nivelul institutiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se solutionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă. Art. 119. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost degradati militar, au pierdut gradul militar ori calitatea de funcţionar public cu statut special, efect al hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru infracţiuni comise cu intenţie, nu beneficiază de pensie militară potrivit dispoziţiilor prezentei legi. Art. 120. - Cererile înregistrate şi nesolutionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi solutionate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale. Art. 121. - În aplicarea prezentei legi institutiile prevăzute la art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 122. - La stabilire pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului. Art. 123. - Prezenta lege intră în vigoare la data de ....... Art. 124. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: - art. 1 lit. a), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 30.06.2010; - Ordonanta de urgenta nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica şi siguranta nationala, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 31.01.2011, cu modificarile şi completarile ulterioare;; - dispozitii contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20.12.2010, cu modificarile şi completarile ulterioare; - orice alte dispozitii contrare prezentei legi. Anexa nr.1 VÂRSTA de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare în specialitate, pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale Bărbaţi - Femei Luna şi anul naşterii Luna şi anul pensionării Vârsta la ieşirea la pensie (ani/luni) Până în ianuarie 1956 inclusiv Ianuarie 2011 55/0 Februarie 1956 Februarie 2011 55/0 Martie 1956 Martie 2011 55/0 Aprilie 1956 Mai 2011 55/1 Mai 1956 Iunie 2011 55/1 Iunie 1956 Iulie 2011 55/1 Iulie 1956 Septembrie 2011 55/2 August 1956 Octombrie 2011 55/2 Septembrie 1956 Noiembrie 2011 55/2 Octombrie 1956 Ianuarie 2012 55/3 Noiembrie 1956 Februarie 2012 55/3 Decembrie 1956 Martie 2012 55/3 Ianuarie 1957 Mai 2012 55/4 Februarie 1957 Iunie 2012 55/4 Martie 1957 Iulie 2012 55/4 Aprilie 1957 Septembrie 2012 55/5 Mai 1957 Octombrie 2012 55/5 Iunie 1957 Noiembrie 2012 55/5 Iulie 1957 Ianuarie 2013 55/6 August 1957 Februarie 2013 55/6 Septembrie 1957 Martie 2013 55/6 Octombrie 1957 Mai 2013 55/7 Noiembrie 1957 Iunie 2013 55/7 Decembrie 1957 Iulie 2013 55/7 Ianuarie 1958 Septembrie 2013 55/8 Februarie 1958 Octombrie 2013 55/8 Martie 1958 Noiembrie 2013 55/8 Aprilie 1958 Ianuarie 2014 55/9 Mai 1958 Februarie 2014 55/9 Iunie 1958 Martie 2014 55/9 Iulie 1958 Mai 2014 55/10 August 1958 Iunie 2014 55/10 Septembrie 1958 Iulie 2014 55/10 Octombrie 1958 Septembrie 2014 55/11 Noiembrie 1958 Octombrie 2014 55/11 Decembrie 1958 Noiembrie 2014 55/11 Ianuarie 1959 Ianuarie 2015 56/0 Februarie 1959 Februarie 2015 56/0 Martie 1959 Martie 2015 56/0 Aprilie 1959 Mai 2015 56/1 Mai 1959 Iunie 2015 56/1 Iunie 1959 Iulie 2015 56/1 Iulie 1959 Septembrie 2015 56/2 August 1959 Octombrie 2015 56/2 Septembrie 1959 Noiembrie 2015 56/2 Octombrie 1959 Ianuarie 2016 56/3 Noiembrie 1959 Februarie 2016 56/3 Decembrie 1959 Martie 2016 56/3 Ianuarie 1960 Mai 2016 56/4 Februarie 1960 Iunie 2016 56/4 Martie 1960 Iulie 2016 56/4 Aprilie 1960 Septembrie 2016 56/5 Mai 1960 Octombrie 2016 56/5 Iunie 1960 Noiembrie 2016 56/5 Iulie 1960 Ianuarie 2017 56/6 August 1960 Februarie 2017 56/6 Septembrie 1960 Martie 2017 56/6 Octombrie 1960 Mai 2017 56/7 Noiembrie 1960 Iunie 2017 56/7 Decembrie 1960 Iulie 2017 56/7 Ianuarie 1961 Septembrie 2017 56/8 Februarie 1961 Octombrie 2017 56/8 Martie 1961 Noiembrie 2017 56/8 Aprilie 1961 Ianuarie 2018 56/9 Mai 1961 Februarie 2018 56/9 Iunie 1961 Martie 2018 56/9 Iulie 1961 Mai 2018 56/10 August 1961 Iunie 2018 56/10 Septembrie 1961 Iulie 2018 56/10 Octombrie 1961 Septembrie 2018 56/11 Noiembrie 1961 Octombrie 2018 56/11 Decembrie 1961 Noiembrie 2018 56/11 Ianuarie 1962 Ianuarie 2019 57/0 Februarie 1962 Februarie 2019 57/0 Martie 1962 Martie 2019 57/0 Aprilie 1962 Mai 2019 57/1 Mai 1962 Iunie 2019 57/1 Iunie 1962 Iulie 2019 57/1 Iulie 1962 Septembrie 2019 57/2 August 1962 Octombrie 2019 57/2 Septembrie 1962 Noiembrie 2019 57/2 Octombrie 1962 Ianuarie 2020 57/3 Noiembrie 1962 Februarie 2020 57/3 Decembrie 1962 Martie 2020 57/3 Ianuarie 1963 Mai 2020 57/4 Februarie 1963 Iunie 2020 57/4 Martie 1963 Iulie 2020 57/4 Aprilie 1963 Septembrie 2020 57/5 Mai 1963 Octombrie 2020 57/5 Iunie 1963 Noiembrie 2020 57/5 Iulie 1963 Ianuarie 2021 57/6 August 1963 Februarie 2021 57/6 Septembrie 1963 Martie 2021 57/6 Octombrie 1963 Mai 2021 57/7 Noiembrie 1963 Iunie 2021 57/7 Decembrie 1963 Iulie 2021 57/7 Ianuarie 1964 Septembrie 2021 57/8 Februarie 1964 Octombrie 2021 57/8 Martie 1964 Noiembrie 2021 57/8 Aprilie 1964 Ianuarie 2022 57/9 Mai 1964 Februarie 2022 57/9 Iunie 1964 Martie 2022 57/9 Iulie 1964 Mai 2022 57/10 August 1964 Iunie 2022 57/10 Septembrie 1964 Iulie 2022 57/10 Octombrie 1964 Septembrie 2022 57/11 Noiembrie 1964 Octombrie 2022 57/11 Decembrie 1964 Noiembrie 2022 57/11 Ianuarie 1965 Ianuarie 2023 58/0 Februarie 1965 Februarie 2023 58/0 Martie 1965 Martie 2023 58/0 Aprilie 1965 Mai 2023 58/1 Mai 1965 Iunie 2023 58/1 Iunie 1965 Iulie 2023 58/1 Iulie 1965 Septembrie 2023 58/2 August 1965 Octombrie 2023 58/2 Septembrie 1965 Noiembrie 2023 58/2 Octombrie 1965 Ianuarie 2024 58/3 Noiembrie 1965 Februarie 2024 58/3 Decembrie 1965 Martie 2024 58/3 Ianuarie 1966 Mai 2024 58/4 Februarie 1966 Iunie 2024 58/4 Martie 1966 Iulie 2024 58/4 Aprilie 1966 Septembrie 2024 58/5 Mai 1966 Octombrie 2024 58/5 Iunie 1966 Noiembrie 2024 58/5 Iulie 1966 Ianuarie 2025 58/6 August 1966 Februarie 2025 58/6 Septembrie 1966 Martie 2025 58/6 Octombrie 1966 Mai 2025 58/7 Noiembrie 1966 Iunie 2025 58/7 Decembrie 1966 Iulie 2025 58/7 Ianuarie 1967 Septembrie 2025 58/8 Februarie 1967 Octombrie 2025 58/8 Martie 1967 Noiembrie 2025 58/8 Aprilie 1967 Ianuarie 2026 58/9 Mai 1967 Februarie 2026 58/9 Iunie 1967 Martie 2026 58/9 Iulie 1967 Mai 2026 58/10 August 1967 Iunie 2026 58/10 Septembrie 1967 Iulie 2026 58/10 Octombrie 1967 Septembrie 2026 58/11 Noiembrie 1967 Octombrie 2026 58/11 Decembrie 1967 Noiembrie 2026 58/11 Ianuarie 1968 Ianuarie 2027 59/0 Februarie 1968 Februarie 2027 59/0 Martie 1968 Aprilie 2027 59/1 Aprilie 1968 Mai 2027 59/1 Mai 1968 Iulie 2027 59/2 Iunie 1968 August 2027 59/2 Iulie 1968 Octombrie 2027 59/3 August 1968 Noiembrie 2027 59/3 Septembrie 1968 Ianuarie 2028 59/4 Octombrie 1968 Februarie 2028 59/4 Noiembrie 1968 Aprilie 2028 59/5 Decembrie 1968 Mai 2028 59/5 Ianuarie 1969 Iulie 2028 59/6 Februarie 1969 August 2028 59/6 Martie 1969 Octombrie 2028 59/7 Aprilie 1969 Noiembrie 2028 59/7 Mai 1969 Ianuarie 2029 59/8 Iunie 1969 Februarie 2029 59/8 Iulie 1969 Aprilie 2029 59/9 August 1969 Mai 2029 59/9 Septembrie 1969 Iulie 2029 59/10 Octombrie 1969 August 2029 59/10 Noiembrie 1969 Octombrie 2029 59/11 Decembrie 1969 Noiembrie 2029 59/11 Ianuarie 1970 Ianuarie 2030 60/0 PS In conformitate cu precizarile d-nei Simona Luminita Sirbu,consilier al Ministrului Apararii Nationale, marti, 17 iulie, in cadrul sedintei grupului de lucru restrans, s-a discutat salarizarea si baza de calcul. Asteptam comentarii.