vineri, 17 decembrie 2010

MINISTRULg.o. MANIFESTĂ UN INTERES APARTE PENTRU LACĂTE TIP MApN

Potrivit proiectului elaborat de Guvern, propunerea de buget pentru 2011 pentru Ministerul Apărării este de 4,8 miliarde lei, cu 29% mai puţin comparativ cu suma de 6,7 miliarde de lei estimată pentru 2010.
Comparativ cu anul precedent, fondurile pentru plata pensiilor militare nu vor mai fi prevăzute în bugetul MApN, ci în Bugetul asigurărilor sociale de stat, plata făcându-se, potrivit noii legislaţii, prin Ministerul Muncii.
Raportul asupra proiectului legii bugetului urmează să fie întocmit de Comisiile de buget-finanţe, după care va fi supus aprobării plenului comun.

"S-au aprobat trei amendamente pe care le-am propus. Primul este ca MApN să aibă anul viitor posibilitatea de a angaja credite până la 2,38% din PIB pentru programele strategice", a explicat Teodor Meleşcanu, preşedintele Comisiei de Apărare din Senat.
El a spus că al doilea amendament are ca obiectiv ca trupele aflate în misiune în teatre să fie finanţate de la Guvern.
"Un al doilea amendament, pentru ca operaţiunile desfăşurate în străinătate, pe teatre de operaţiuni, să fie finanţate din fondurile Guvernului şi nu din fondurile MApN, pentru că Guvernul decide suplimentarea militarilor români aflaţi în teatre. De asemenea, am introdus suplimentarea cu 43 de milioane de lei a proiectului de buget, bani care să permită dotarea cu avioane fără pilot", a menţionat Meleşcanu.
Teodor Meleşcanu a mai spus că, "din păcate", aceeaşi măsură care vizează achiziţionarea de avioane fără pilot a fost aprobată şi anul trecut, dar banii nu au venit la MapN.
"Dar asta nu ne face să renunţăm. Oamenii au nevoie de o protecţie suplimentară", a spus el.
Secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale (MApN) Viorel Oancea a declarat, joi, că bugetul alocat apărării în 2011 este în jur de 0,81% din PIB.
''Bugetul MApN a fost aprobat, au fost şi unele amendamente care au fost adoptate. Bineînţeles că bugetul este mic, dar sperăm că în plen să mai obţinem ceva. Bugetul este în jur de 0,81% din PIB, ţinând cont că pensiile (n.r.militarilor) s-au scos din bugetul MApN şi trec la Ministerul Muncii. Nu ne ajung (n.r. banii), dar încercăm să supravieţuim'', a spus Oancea.
El a precizat că bugetul are aceeaşi valoarea pe care a avut-o şi în 2010. ''Dar nu putem să îndeplinim unele lucruri, ca de altfel şi alte ţări. Să ştiţi că şi celelalte ţări au bugetele de apărare scăzute şi nu numai pe cele de apărare'', a explicat Oancea.
Referindu-se la programul multirol, acesta a spus că el a fost doar întrerupt şi că nu reprezintă o problemă reluarea sa.
''Programul multirol a fost doar întrerupt, nu este o problemă să-l reluăm, el este în vigoare. Ei (n.r. SUA) ne-au dat un termen dacă putem să facem rost de bani pentru achiziţionare. A fost atunci (termenul, n.red.), în prima parte, sfârşitul lui august. După aceea am spus că rămâne în vigoare şi în momentul în care găsim sursa de bani mergem în continuare. (...) F-16 este hotărârea CSAT, este hotărârea forţelor aeriene din cadrul MApN'', a mai spus secretarul de stat, Viorel Oancea.
sursa :http://www.ziuaveche.ro/007/armata/8835-comisiile-de-aparare-vor-suplimentarea-bugetului-mapn-cu-43-milioane-lei-pentru-avione-fara-pilot.html

LIGA SECRETĂ DE PE WALL STREET. Cei nouă bancheri care controlează lumea. DEZVĂLUIRILE NEW YORK TIMES

În fiecare a treia miercuri a fiecărei luni, ei se întâlnesc în Manhattan pentru a controla piaţa instrumentelor financiare derivate, între care s-au numărat şi obligaţiunile garantate cu ipoteci insolvabile ("subprime")

Piaţa instrumentelor financiare derivate, socotite a fi fost o cauză majoră a crizei financiare din septembrie 2008, este controlată de nouă "iniţiaţi", care se reunesc în fiecare a treia miercuri a fiecărei luni în secret. Ei supervizează tranzacţii totale de mii de miliarde de dolari, a dezvăluit The New York Times (NYT).

Provenind din managementul de vârf al unor giganţi bancari precum JPMorgan Chase, Goldman Sachs şi Morgan Stanley, aceşti bancheri au grijă să nu fie "spart" monopolul instituţiilor pe care le reprezintă asupra acestei pieţe. NYT a aflat de ritmul întâlnirilor, dar nu şi despre subiectele discutate.

publicitate

Secretul trebuie păstrat, pentru că, pe cât sunt de profitabile, pe atât sunt şi de controversate aceste tranzacţii cu instrumente derivate ("derivatives"). Numele lor arată că valoarea lor este dependentă ("derivă din") cea a altor active, precum acţiuni, obligaţiuni, ipoteci, mărfuri sau indici de preţuri pentru acţiuni şi produse, în special petrol şi metale preţioase.

În perioada de "boom imobiliar" de la începutul deceniului până în 2006-2007, valoarea multor asemenea instrumente financiare era legată de cea a ipotecilor, doar că acestea din urmă nu ofereau garanţii credibile. Debitorii ipotecari erau din categoria "subprime" - oameni ale căror venituri nu le-ar fi permis obţinerea unui credit, dar acesta avea să le fie facilitat de către bănci.

Pentru a lămuri cum funcţionează piaţa "derivatelor", NYT oferă exemplul unui antreprenor (Dan Singer) şi al firmei sale (Robson Oil) care le vinde combustibil de încălzit new-yorkezilor. Graţie "derivatelor" oferite de bănci, Singer a reuşit să vândă combustibilul la un preţ de 3 USD pe galon, la începutul toamnei, când preţul era de 2,80 USD. În caz că urmează o iarnă grea, când preţul pe galon ar putea urca dincolo de 3 USD, Robson Oil şi clienţii săi sunt protejaţi.

Însă Singer nu poate şti dacă chiar a făcut o afacere sau dacă putea obţine un preţ şi mai bun, căci băncile cu care a lucrat nu au dorit să-i divulge de ce a fost "legat" preţul combustibilului, nici valoarea comisionului perceput. Robson Oil vinde combustibilul la preţ fix şi "dă lovitura" în caz că preţul barilului de petrol va creşte iarna aceasta, dar nu ştie cât a pierdut în situaţia contrară.

"Derivatele" - beneficiu sau pagubă pentru economia SUA?

Transferând riscurile dintr-o parte în alta, "derivatele" sunt folosite de multe firme americane, din diferite domenii. Le folosesc fondurile de pensii (pentru a-şi garanta o parte din active), companiile aeriene (care cumpără combustibil la preţ fix), dar şi firmele din industria alimentară (care se protejează de fluctuaţiile unor produse de bază precum grâul, porumbul, carnea de vită etc).

Mulţumite că şi-au acoperit nişte riscuri, aceste companii nu ştiu cât de mare este profitul băncilor de pe urma acestor tranzacţii. Doar câteva mari bănci deţin controlul asupra acestei pieţe, impun ce tarife vor şi au o politică de preţ lipsită de transparenţă. Instrumentele derivate "adaugă un cost suplimentar pentru toţi americanii", consideră Gensler, o "autoritate" în domeniu.

Gensler este preşedintele unei agenţii americane (CFTC) care reglementează şi supraveghează piaţa contractelor futures. Un asemenea de contract este un angajament standard, încheiat între un vânzător şi un cumpărător, de a vinde, respectiv de a cumpăra un bun (mărfuri, acţiuni, valute, aur etc) la un preţ stabilit în momentul încheierii tranzacţiei.

Executarea contractului se va face la o dată viitoare ("future" = viitor în limba engleză), la preţul stabilit la data contractului, indiferent de situaţia preţurilor de pe piaţă la momentul când se execută operaţiunea. De reducerea riscurilor pentru cei implicaţi în contracte futures sau alte "derivate" se ocupă aşa-numitele case de clearing, unde băncile deţin controlul, potrivit lui Gensler.

Beţe în roate pentru reforma financiară a lui Obama

În urma reformei financiare propuse de preşedintele Barack Obama, influenţa băncilor asupra caselor de clearing ar fi trebuit să se reducă. În practică, CFTC a constatat o extindere a controlui băncilor. Nemulţumiţi de reformă, bancherii au finanţat campania electorală a Partidului Republican, iar noua majoritate din Camera Reprezentanţilor le apără interesele, sugerează NYT.
Recent, o şedinţă a CFTC în care ar fi trebuit să se voteze reguli mai stricte de transparenţă în privinţa tranzacţiilor cu derivate a fost anulată. Sursele NYT au speculat că aceasta înseamnă că Gary Gensler nu are susţinerea colegilor de a-şi pune în practică planurile.

Situaţia este comparabilă cu lipsa de transparenţă constatată la începutul anilor `90 la Bursa din New York (Nasdaq). După o anchetă a Departamentului Justiţiei asupra acţionarilor Nasdaq, bursa a fost obligată să introducă panouri electonice. Aceasta a dus la o diminuare a costurile de tranzacţionare percepute de la investitori la a 20-a parte.

615 trilioane (mii de miliarde) a fost valoarea pieţei mondiale a "derivatelor" în 2007.

sursa :http://www.gandul.info/international/liga-secreta-de-pe-wall-street-cei-noua-bancheri-care-controleaza-lumea-dezvaluirile-new-york-times-7823928

Carnetul de note, carnet de partid. Elevii au primit carnete portocalii

Vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat, Ecaterina Andronescu (PSD), a criticat, joi, faptul că în unele judeţe inspectoratele şcolare tipăresc carnete de note pentru elevi care au copertă de culoare portocalie. Ea i-a arătat, de altfel, un astfel de carnet ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, prezent la şedinţa comisiilor reunite de învăţământ ale Parlamentului pentru dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2011. "Carnetele de note sunt documente şcolare care se tipăresc la inspectoratele şcolare, prin grija inspectoratelor şcolare. Eu l-am primit de la cineva din teritoriu. Este un carnet de note care este acum pe masa elevilor din judeţe", a spus senatorul social-democrat după încheierea şedinţei, arătând carnetul de culoare portocalie.

Generalul Oprea-Minciună a pierdut războiul pensiilor

Dacă îl mai reevaluează o dată Băsescu, generalul Oprea ajunge să aibă mai multe stele decât coniacul Courvoisier. Asta nu-i va folosi la pensie, pentru că „reforma” statului, în Armată, e un vicleşug menit să-i umilească pe militarii de carieră, desigur, după ce li se iau banii, ca să fie băgaţi în „investiţiile” portocalii. Nu că ar avea de ce să trăiască din pensie unul dintre cei mai bogaţi afacerişti imobiliari din Ilfov, dar nu se ştie niciodată cum se mişcă piaţa, în politică...

Generalul Oprea a avut ocazia să fie la înălţimea gradului şi a funcţiei când a promis că-şi dă demisia dacă se reduce măcar o pensie aflată sub 3.000 de lei, înainte să înceapă aşa-zisa reformă. Iată că se vor dijmui nu una sau două, ci mii de pensii pe care nici măcar propaganda „boccie” nu a avut tupeul să le numească „nesimţite”.

Mecanismul e simplu: militarii au fost puşi să ceară „recalcularea”, iar funcţionarii MApN le dau adeverinţe din care lipsesc ani întregi din carieră. Ca urmare, pensiile recalculate sunt mici, fiindcă, nu-i aşa, n-au contribuit. Până se vor termina procesele, militarii jefuiţi începând cu 1 ianuarie vor auzi imnul şi cele trei salve, dacă nu le elimină şi pe alea Boc, ca să nu intre statul în derapaj cu cheltuielile pentru cartuşe de manevră.

Într-o profesie în care, mai presus de orice, se află onoarea şi spiritul de corp, oamenii lui Oprea îşi dau cu rahat pe epoleţi, semnând adeverinţe aberante în care figurează că un militar a fost sub arme o lună da, două nu, un an da, trei ani nu ş.a.m.d.

Abuzul ar trebui să-i revolte pe toţi românii, pentru că arată de ce este în stare un stat aberant care, mai devreme sau mai târziu, îi va lovi şi pe ei. Carevasăzică, statul nu e în stare să ţină evidenţe corecte şi, în loc să-şi facă ordine în hârtii, îi arde pe cetăţeni? Evident că românii nu se vor solidariza cu militarii furaţi la pensie, dar tot atât de limpede e că or să o păţească şi ei, când le va veni rândul.

Cât despre Oprea, personal, am apreciat prestaţia sa şi nu am înţeles de ce îl respingeau militarii de carieră. Doar, fără logistică, nu se poate câştiga nici un război. Probabil, militarii ştiau cum îşi ţin registrele cei de la intendenţă. Dovada: lipsesc ori au fost furaţi ani întregi din viaţa unor oameni.

sursa :http://www.puterea.ro/news13388/Generalul-Oprea-Minciuna-a-pierdut-razboiul-pensiilor.htm

BOC CU JALBA LA DUMNEZEU...

Cică BOC, nemaiavând ce să mai jupoaie de pe spinările euroromânilor, se duce la Dumnezeu şi îl întreabă:

-Doamne, cât înseamnă pentru Tine 1.000 de ani?

-O secundă, fiule…

-Dar, Doamne, cât înseamnă pentru Tine 100 de miliarde de euro?

-Un cent, fiule…

-Doamne, dă-mi atunci un cent pentru poporul meu (portocaliu !)…

-O secundă, fiule, aşteaptă o secundă.

marți, 14 decembrie 2010

ARESTĂRI ÎN ARMATA LUI g.o.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă marţi (14 decembrie ora 15.00) cererea de arestare preventivă formulată de DNA faţă de general maior Mihai Chiriţă, general de brigadă Marian Ion, colonel Vasile Belciug, locotenent colonel Dan Costel Craciuneanu şi maior Ionuţ Onel Crinu.

Cei cinci au fost reţinuţi de ieri de către procurori cu măsura de arest preventiv fiind aduşi sub stare de arest la ICCJ. Generalii au fost reţinuţi de anchetatori în urma unui flagrant.

Generalul maior Mihai Chiriţă este şeful Direcţiei Doctrină şi Instrucţie din MApN, generalul de brigadă Marian Ion este locţiitorul şefului Direcţiei Management Resurse Umane din MApN, iar colonelul Vasile Belciug este comandantul Şcolii de Aplicaţie pentru Unitati de Lupta “Mihai Viteazul” din Piteşti. Anterior şi generalul Chiriţă a ocupat funcţia de comandant al Şcolii de Aplicaţie de la Piteşti.

Procurorii DNA au fost sesizaţi în legătură cu acest caz, în urma unei anchete interne efectuate la nivelul MApN.

Cei cinci sunt acuzaţi că au primit între 1000 şi 1500 de euro pentru a facilita angajarea unor militari.

sursa: toate sursele posibile !

OPINII ÎN LEGĂTURĂ CU RECALCULAREA

Cum în această perioadă fiecare cadru militar în rezervă se întreabă dacă trimite sau nu adeverinţele la Casa de Pensii am recitit mai atent unele prevederi din actele normative în special art. 7.
1) L.119/2010 art.7 - (1) ,,Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu mod. şi com.ulterioare."
Am ajuns la următoarele concluzii:
a) Privind procedura de stabilire (art. 82)
La art. 82 se vorbeşte despre cererea de pensionare, atunci cînd treci din postura de angajat la pensie. Am depus o dată cerere de pensionare la data trecerii în rezervă, împreună cu documentele cerute. Noi nu mai putem face cerere de pensionare. Nici unde în decursul legii nu se specifică situaţia noastră. Nouă nu ni se stabileşte pensia, ci ni se recalculează. Noi avem statutul de pensionari conform L.164/2001 în baza cererilor formulate. La art.86 se vorbeşte de admiterea sau respingerea cererii de pensionare, şi nu a cererii de recalculare (vezi şi 83,87).
Concluzia? Nu se leagă nimic.
b) Privind procedura de plată (art.90)
Normală - plata lunară, cash, card etc.
c) Privind încetarea plăţii pensiei (art.91)
Aici este interesant. Se spune că:,, Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care: ...... b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia".
Cu alte cuvinte Casa de Pensii în primul rând emite decizie de încetare a plăţii actualelor pensii acordate în baza Legii nr.164/2001 şi apoi emite noile decizii în baza Legii nr.119/2010. Probabil că deja sunt emise, dacă vor să ne recalculeze pensia.
d) Suspendarea plăţii pensiei (art.92 şi 93)
Nu este nimic de reţinut.
e) Recalcularea pensiilor
Despre recalcularea pensiilor găsim trimiteri la următoarele articole din Legea nr.19/2000: art. 95 (conţinut identic cu art.169 alin. (2) şi (3)), art. 169 alin (1), art.180 alin. (6) şi (7). Atat.
1) Art.169 alin.(1) spune doar: ,,Pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia". Stagiile de cotizare nu sunt la noi, sunt la armată. Aici este vorba că la stabilirea pensiei pentru un civil, s-a constatat că lipsesc din cartea de muncă unele date (luni sau ani de cotizare) şi l-a trimis pe viitorul pensionar să le procure de unde ştie el. Apoi având datele procurate pensionarul întocmeşte cerere de raculculare şi se introduc în calculul pensii stagiile de cotizare nevalorificate, cu emiterea unei noii decizii.
Acesta este şi spiritul L.119/2010 la art.4 şi art.5 alin.(4).
Practic nouă Casa de Pensii trebuie să ne dea noile decizii cu justificările respective. Dar H.G. ne obligă să ne asumăm noi răspunderea pentru datele cu care se va lucra la Casa de P.: întocmim cerere pentru acte doveditoare; întocmim cerere pentru transmiterea documentelor. Aici ne semnăm noi condamnarea, dacă trimitem cererea la Casa de P.. Contractul social a fost negociat şi părţile sau înţeles. Adio pensie pe L. 164/2001. Bine ai venit pensie pe L.119/2010.
Dacă nu trimitem cererile la Casa de P. atunci Casa de P trebuie să ţină seama de prevederile art. 180 alin.(6) şi (7): citez: ,,(6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luîndu-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 5 cu1. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrază în plată cuantumul avantajos."
În mod excepţional, dacă cineva va trimite actele la Casa de P. obligatoriu trebuie amintit că dacă cuantumul va fi mai mic decât cel prezent, îşi rezervă dreptul de a acţiona instituţia în judecată. Fară acest minim text succesul ulterior în justiţie este incert.
Concluzie: este obligaţia Casei de P. să ne recalculeze pensiile şi să trimită noile decizii fară date trimise de către noi (vezi art. 5 alin. (4)). Apoi trimitem adeverinţele de la OCSPS ca fiind stagii de cotizare nevalorificate.
Situaţia noastră nu se regăseşte în cuprinsul Legii nr.19/2000.
Este spre reuşita noastră.
Singura noastră problemă este TIMPUL DE SOLUŢIONARE. Noi, militarii, suntem obişnuiţi să ştim de astăzi ce facem mâine. Poimâine este deja o zi prea îndepărtată. Dar, cum noi suntem deja pensionari căliţi în lupta cu armata, cred că vom trece mult mai uşor peste perioada grea ce va veni.
Actualul război mediatic al armatei, dublat de impactul psihologic al diminuării pensiilor se va reduce după 01 ianuarie 2011, când se intră în linie dreaptă şi apare răspunderea actelor emise care au impact juridic.
f) Contestarea pensiilor recalculate
Procedura o cunoaşteţi. Este aceeaşi ca la L.164/2001 cu deosebirea că termenele sunt mai mari. Pentru a ajunge în instanţă trebuie obligatoriu să o parcurgem.
2) Cum termenul de recalculare expiră pe 27.12.2010 agitaţia este mare la armată. H.G. 735/2010 fiind suspendat în parte, cine îşi va asuma răspunderea pentru semnarea noilor decizii, ştiindu-se că contravin Legii nr. 19/2000 şi hotărârii judecătoreşti de la Cluj?
Se pare că d-na pupăză Lupu a mirosit din timp acest lucru şi pleacă pe 31.12.2010. Fuga este mai sănătoasă.!
3) Mai trebuie sesizat faptul că apare o contradicţie între L.19/2000 art 95 şi L.119 art. 4 alin. 2 privind data de când începe plata pensiei recalculate. În L.19/200 169 alin. (3)) se spune ,,Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare" (atunci când sau adus noi stagii de cotizare), iar în L.119/2010 art.4 alin.(2) se scrie: ,,Cuantumul pensiilor recalculate............ şi se plăteşte de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz." , neexistând restricţie de timp în a recupera partea de pensie tăiată. Pot cere oricând ceea ce mi se cuvine începând din 01.01.2011. Sunt două prevederi diferite, iar principiul juridic îmi permite să aleg situaţia cea mai favorabilă.

Cu bine
NELU STATE
sursa :http://scmdfiliala1hunedoara.blogspot.com/

luni, 13 decembrie 2010

REVOLTĂTOR !

Companiile farmaceutice americane isi testeaza noile medicamente in tarile unde oamenii sunt saraci si facuti sa creada ca sunt tratati gratis pentru afectiunile de care sufera.
Rusia, Romania si Thailanda ocupa primele trei locuri in topul tarilor cu saraci unde companiile farmaceutice isi testeaza produsele pe subiecti umani, scrie Vanity Fair. "Principial, este o realitate ca tarile bogate sa faca cercetari clinice in tarile sarace sau mai putin dezvoltate", a declarat pentru Gandul prof.dr. Ostin C. Mungiu, seful Catedrei de Farmacologie, Toxicologie si Algeziologie si al Laboratorului Central de Testare a Medicamentului din cadrul U.M.F. "Gr.T. Popa" din Iasi. Asta se intampla "in principal datorita legislatiei laxe de care astfel de state beneficiaza comparativ cu legislatia dura din Statele Unite", explica profesorul Mungiu, dar si pentru ca "sumele cu care sunt platiti voluntarii sanatosi pe care se efectueaza astfel de studii sunt mai mici in tarile mai putin dezvoltate".
sursa :http://stirileprotv.ro/exclusiv/revista-presei/revoltator-romanii-printre-cei-mai-cautati-cobai-din-lume.html
Nene Omungiule, despre sărăcia din aceste țări, element disperant și propulsant spre ,,lumea experimentaților,, , nicio vorbuliță... Tui pasca mamii ei de treabă !
Zile mai bune românicilor !

DACIA. CINE SUNTEM NOI?

M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevăr absolut. Deci pe ei îi îndemn să-şi întrebe profesorii de istorie şi de limba română:

- Cât la sută din Dacia a fost cucerită de romani? Şi dacă profesorul ştie răspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru).

Urmează altă întrebare:
- Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la următoarea întrebare:

- Soldaţii "romani" chiar veneau de la Roma şi chiar erau fluenţi în limba latină ? Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă, căci acei soldaţi "romani" vorbeau orice limbă numai latina nu!

Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Mării Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din părţile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reţi din părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, până şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C.C.Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).

Şi ultima întrebare:

- Cum a fost posibil ca într-un aşa de scurt interval istoric TOATĂ populaţia Daciei să-şi uite limba şi să înveţe o limbă nouă, limba latină , de la nişte soldaţi "romani" care nici ei nu o vorbeau?

Când toate popoarele civilizate din lume iniţiază, desfăşoară şi promovează valorile istorice care le îndreptăţesc să fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor astfel de "adevăraţi români", care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului daco-român: "soldaţii romani au adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care învăţau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul "roman"...

Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilometri depărtare ca să fie "fecundate" de soldaţii "romani"?

După părerea stimabililor, femeile daco-gete erau şi "curve", ba chiar şi mute, nefiind în stare să-şi transmită limba strămoşească copiilor lor! Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi altfel decât "copii din flori" apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii populaţii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu "mândrie", aşteptând apariţia "sâmburilor" noului popor şi grăbindu-se, între timp, să înveţe cât mai repede şi mai bine noua limbă, limba latină , când de la soţii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaţilor romani cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii romani năvălitori ce le-au înjosit căminele.

La Centrul Cultural Român [din New York ], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somitate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învăţat latina , de la romani, prin băile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin băile romane şi de la nişte soldaţi cam fără haine pe ei?

Nu prea ştiu ce a vrut să spună stimabilul profesor din Cluj despre bărbaţii daci, dar cred că nici un român, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmaţie decât dacă...

De fapt tot dânşii ne spun că ne tragem din "doi bărbaţi cu... braţe tari"! Astfel de declaraţii "istorice" te fac să-ţi doreşti să fii orice, numai român nu!

Domnilor , Dacia a fost cotropită de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă perioadă istorică, dacii să fi învăţat latina , fără ca pe 86% din teritoriul lor să-i fi întâlnit pe soldaţii romani. Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii latina , atunci de la cine? - se întreabă aceiaşi demni urmaşi ai lui Traian?

Herodot ne spune că cel mai numeros neam din lume după indieni erau tracii. Dio Casius ne spune şi el: "să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul că dacii vorbeau " latina vulgară", este "un secret" pe care nu-l ştiu numai cei ce refuză să-l ştie.

"Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci, afirmă Densuşianu şi asta schimbă totul. Deci dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă!" Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoştinţele acumulate de omenire sunt obţinute în ultimii 50 de ani, să vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua. Când nu de mult s-a publicat teoria evoluţiei speciei umane în funcţie de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că "prima femeie" a apărut în sud-estul Africii.

Următorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început să vorbească despre spaţiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început să existe, am fost plăcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri să reacţioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tăcere. Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în partea "The Indo-European heritage", apărută la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europă a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea locul în centrul României de azi, să nu fim mândri? Când studiile de arheologie moleculară ne îndreptăţesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uşor să le răspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alţii despre noi şi nici măcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.

Teoria genoamelor situează spaţiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât, locul de unde a început Europa să existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiseră primele 3 Eve şi primul Adam. Când am scris "Epopeea Poporului Carpato-dunărean" şi volumele "Noi nu suntem urmaşii Romei", "În căutarea istoriei pierdute" şi "Călătorie în Dacia - ţara Zeilor", m-am bazat pe astfel de cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , "The History of Civilization" , "The Aryans". El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apariţii; şi minune mare, spaţial Carpatodunărean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, căruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă - 6,500 î.d.H., (vezi John North, "A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-ţi vine a crede că tocmai cei pentru care aduni aceste informaţii formidabile despre poporul şi spaţiul pe care îl ocupa ţara noastră, te decepţionează!

Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie, Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre "Codex Rohonczy", o cronică daco-românească, însumând 448 pagini, scrisă în limba română arhaică, "latina vulgara", cu alfabet geto-dac. Pe fiecare pagină se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintă diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba "latina vulgară", chiar până în secolele XIIXIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacă şi slavonă. Codexul cuprinde mai multe texte, ca "Jurământul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite în fata ostaşilor vlahi, înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegilor, însoţit de note muzicale etc. Atunci se miră şi se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: "de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?" Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Academia Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesiune ştiinţifică, cu caracter nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi "românii adevăraţi", vajnici urmaşi ai lui Traian, vor să arate omenirii ce înseamnă să fii umil şi să-ţi dispreţuieşti strămoşii, trecutul şi neamul...

Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudă marginală a latinităţii, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare...

Cu deosebită stimă,
Dr. Napoleon Săvescu,
Fondator & Preşedinte al "Dacia Revival International Society" of New York

duminică, 12 decembrie 2010

ROMÂN ZICE, VITEAZ ZICE !

Cine mai ține minte năstrușnica idee născută în memorabila zi de 12 decembrie 1941 ?
P-atunci,la ceas de seară, Romania noastră dă un semese ambasadei americane de la București, dupa ce Germania și Italia declară război SUA, comunicându-i superior : „
Guvernul regal român are onoarea să comunice guvernului SUA (...) că România se află ea însăsi în stare de război cu Statele Unite ale Americii”.
Ce tari eram atunci și ce-am ajuns azi...Nici să visăm nu mai putem !
Zile mai bune !

joi, 9 decembrie 2010

HOITARII de Fănuș Neagu

Observ, plin de furie, că, de la o vreme, ori de cîte ori dispare în noaptea veşniciei un scriitor român de prestigiu, imediat, din deşertul gîndirii se ridică doi, trei sau patru vulturi hoitari care se reped să-i smulgă celui dispărut orice urmă de virtute sau talent.
Am în minte două cazuri care m-au cutremurat: valul de insulte azvîrlit din prăpastia urii asupra criticului Mihai Ungheanu, avîndu-l ca autor pe Vladimir Tismăneanu, precum şi vîrtejul de isterie barbară dezlănţuit la TVR 1 de Andrei Cornea împotriva lui Adrian Păunescu. Ţin să precizez că n-am schimbat în viaţa mea o vorbă cu domnii mai sus-pomeniţi. Nu-i duşmănesc, nu-i preţuiesc, iar pînă acum mi-erau total indiferenţi.
I-am privit uluit cum împroşcau cu bale de turbare pe aceşti colegi ai mei, pe care i-am iubit o viaţă întreagă, şi mă opresc astăzi o clipă să-i întreb pe cei doi ticăloşi: Cum de îndrăzniţi să ne înjuraţi morţii, chiar în ziua cînd îi ducem la groapă? De unde această pornire imbecilă de a ne spurca izvoarele? Poftei voastre scelerate de a ne însîngera zilele cînd ne e sufletul cernit, mă simt dator să îi răspund cu aceeaşi vehemenţă. Sînteţi doi provocatori de duzină, două jerpelituri. Să ne înţelegem, aveţi tot dreptul să nu vă placă ce au scris Mihai Ungheanu sau Adrian Păunescu - gusturile nu se discută, nu se amendează - dar sînteţi de-a dreptul ticăloşi cînd voi, fiii unor torţionari comunişti, veniţi şi îi acuzaţi pe prietenii noştri dispăruţi că fac parte din şirul marilor vinovaţi care au întronat şi slujit dictatura stalinistă în România.
Să tragem răbojul din grindă şi să socotim: tatăl dumitale, domnule Vladimir Tismăneanu, cunoscut sub numele de Leon Tismineţchi, zis Ciungul, a fost agent KGB de cînd a dat în pămînt şi pînă a murit. Stabilit în România după 23 august 1944, el raporta periodic Ambasadei sovietice tot ceea ce se întîmpla în cadrul CC al PCR. La cererea expresă a lui Gheorghiu-Dej, Hruşciov a aprobat să fie eliminat din cadrele activului de conducere. A fost trecut lucrător la Editura Politică, sub conducerea lui Walter Roman, unde a tradus, sînt dator s-o spun, în chip excelent, operele lui Vladimir Ilici Lenin. Ani lungi m-am delectat cu scăpărătoarele lui întorsături de fraze. Reproduc din memorie o misivă a lui Lenin către un secretar PCUS de gubernie: "Stimate tovarăşe N, pentru victoria revoluţiei, împuşcă-i imediat pe toţi culacii din gubernie, pe toţi ţăranii mijlocaşi şi pe şovăielnici". Acest şi adverbial îi dă şi astăzi emoţii calofilului care sînt. Pe cînd tatăl tău se străduia să ne pună sub ochi asemenea "opere", tatăl lui Mihai Ungheanu ara pămîntul în arida cîmpie a Bărăganului. N-a fost membru al PCR, dar, se înţelege de la sine, el a impus comunismul în România.
Şi acum între noi, domnule Andrei Cornea. Vreau să te învăţ o rugăciune musulmană. Iat-o: Dă-mi, Doamne, să ştiu multe, dar să nu trec prin toate. Dar nu! Tu, balaure filozof (cu s sau cu z, nu ştiu cum îţi convine?), vrei să treci de-a curmezişul prin toate şanţurile.
Adrian Păunescu este, după părerea mea, un poet excepţional. Uneori, cu aspre scăderi. Dar nu asta mi s-a părut că te interesează pe dumneata, ci faptul că, în timpul comunismului (adică în timpul vieţii noastre!), a scris cînd n-a avut încotro şi versuri închinate regimului pe care atît de mult îl urăşti, încît îmi vine să cred că eu, şi nu dumneata, sînt fiul lui Paul Cornea, fost secretar al CC al UTC între 1948 şi 1954. Domnul Paul Cornea, pentru cultura căruia nutresc un deosebit respect, era în acei ani legătura directă a tuturor organizaţiilor de tineret cu următorii tovarăşi din conducerea superioară: Ioşka Chişinevski, Leonte Răutu şi Ofelia Manole.
Chişinevski a fost poate cel mai mare ticălos dintre toţi comuniştii care au pus pingeaua pe grumazul ţării ăsteia. Răutu nu lăsa să mişte nici frunza, nici ramul şi nici un vers din Eminescu. Iar Ofelia Manole... ei, tovarăşa Ofelia Manole, secretară de partid a Comitetului regional Bucureşti, a fost cea mai sumbră ticăloasă care a trecut pe Bulevardul Magheru. Bătrînii scriitori pe care i-am cunoscut şi care mi-au rămas în inimă ca mari maeştri preferau să ajungă în Piaţa Unirii ocolind pe la Giurgiu decît să dea ochii cu tovarăşa Manole. Cred că nici Elena Ceauşescu n-a reuşit decît arareori s-o egaleze pe tovarăşa Manole. Cu toţii au răsuflat uşuraţi în ziua cînd un soldat, îndrăgostit de nepoata tovarăşei, a introdus două rafale de gloanţe în inima ei iubitoare de literatură, pe motiv că i-a refuzat mîna nepoatei sale. Dacă ai şti ce jale a fost în Bucureşti, şi acum sînt oameni care lăcrimează!
În anul 1948, cînd tatăl dumitale ţinea o strînsă legătură cu corifeii comunismului românesc, învăţătorul Constantin Păunescu, din comuna Bârca, judeţul Dolj, intra în închisoare pentru ani lungi şi grei fiindcă fusese membru al Partidului Liberal. Nu ştiu dacă veniseşi pe lume, dar tocmai în anul acela (ca să vezi brodeală!) marele George Călinescu era dat afară de la catedra pe care o deţinea la Universitate şi în locul lui era numit un dentist, un tinichigiu (bine-a zis psalmistul mai anul trecut că şi azi avem nevoie de tinichigii şi chelneri), răspunzînd la numele de Ion Vitner, şi care-l avea asistent - ţin'te bine, neică! - pe tovarăşul Paul Cornea. Buldozere, progres şi luptă pentru ridicarea României pe noi culmi. Călinescu nu s-a mai întors niciodată la catedră. Nea Costică Păunescu s-a întors acasă ca să moară. Iar Adrian, fiul său, trebuie să plătească în eternitate pentru faptul că nea Costică a ales greşit: în loc să se ţină de pulpana roşie a lui Papaşa, credea în Brătieni şi în I.G. Duca. Cînd mor scriitori ca Ungheanu şi Păunescu, neamul românesc simte că i se rupe un braţ, un rîu sau un codru. Norocul acestui pămînt este că în aceeaşi noapte, undeva într-un sat sau într-un oraş, la apus de lună sau la răsărit de soare, se naşte un alt soldat care să acopere tranşeea rămasă goală.

CONSTANŢA. Din 6.000 de cereri de recalculare, mai puţin de jumătate au fost finalizate Militarii riscă să aibă pensii înjumătăţite

Pensionarii militari din Constanţa ameninţă cu acţiuni ample de protest şi sunt decişi să dea în judecată Guvernul României. Foştii angajaţi ai Armatei sunt nemulţumiţi de hotărârea Executivului pri¬vind recalcularea pensiilor acestora într-un timp foarte scurt, perioadă în care au fost semnalate o serie de neconcordanţe la eliberarea adeverinţelor eli¬berate de Arhivele Naţionale. Lucrătorii Centrului Militar Zonal (CMZ) Constanţa trebuie să soluţioneze aproximativ 6.000 de cereri, iar până pe data de 6 decembrie au fost verificate doar 2.300 de situaţii. Precizăm faptul că termenul-limită de finalizare a acestei operaţiuni de la nivel local este 10 decembrie, iar toată acţiunea a debutat pe 23 noiembrie 2010. Problema este că militarilor le lipsesc perioade importante de muncă, conform datelor din adeverinţe. Din cele 2.300 de cereri de la Constanţa, una singură este fără greşeală pe întreaga perioadă de salarizare. Unui pensionar îi lipsesc chiar şi 26 de ani de muncă.

Mai mult decât atât, pensionarii sunt îngrijoraţi de faptul că pentru perioadele lipsă în documente se va calcula pensia la salariul mediu brut pe economie, ceea ce ar însemna o diminuare a pensiilor cu 30% şi chiar cu 50%, în unele cazuri.

13 ani lipsă din activitate
Colonelul Valentin Cozma a lucrat 35 de ani în Armată şi acum are 13 ani şi o lună lipsă în urma primirii adeverinţei privind veniturile sale lunare şi riscă să i se diminueze pensia, după recalcularea eronată din acte, cu o treime. „Am rămas stupefiat şi uimit pentru ceea ce am primit. În sinea mea, mă simt umilit şi jignit de Armata Română pentru faptul că am lucrat 35 de ani şi numai eu ştiu cum am lucrat, pentru că mi-am desfăşurat activitatea în unităţi de uscat şi aici activităţile sunt mai grele. Am trimis această adeverinţă Casei de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale. Am făcut un raport către şeful Casei de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale şi mi-am expus acolo toate motivele pentru care nu sunt de acord cu această recalculare de pensie", a spus colonelul pensionar.

Sindicaliştii constănţeni din cadrul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate solicită Ministerului Apărării Naţionale costurile acestei operaţiuni, de asemenea doresc elaborarea unui document care să reglementeze eliberarea adeverinţelor cu erori, modalitatea de recalculare, organele implicate şi termenele de rezolvare. În caz contrar, aceştia vor apela la justiţie.

„Solicităm demisia ministrului Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, demisia Şefului Marelui Stat Major, amiralul Gheorghe Marin, şi a doamnei general de brigadă Maria Lupu pentru modul incalificabil în care au coordonat activitatea de recalculare a pensiilor militare", a conchis preşedintele filialei Constanţa a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, col.(r) Remus Macovei.


sursa :http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/militarii-risca-sa-aiba-pensii-injumatatite-209015.html

miercuri, 8 decembrie 2010

CA Bucuresti a dispus suspendarea recalcularii pensiilor militare pentru 635 de reclamanti

In data de 6.12.2010, CA Bucuresti a suspendat efectele HG nr. 735/2010 pentru 635 de foste cadre militare, iar punerea in executare a deciziei presupune sistarea tuturor activitatilor ce conduc la recalcularea pensiilor in temeiul hotararii de Guvern, cu consecinta mentinerii in plata a pensiilor actuale.

Reclamantii au fost reprezentati de Piperea & Asociatii prin Avocat Gheorghe Piperea. Aceasta hotarare este executorie, autoritatile statului fiind obligate sa o puna in executare.

Gheorghe Piperea a declarat ca aceasta decizie reprezinta o dovada vie a functionarii principiului separatiei puterilor in stat, puterea judecatoreasca corectand atitudinea sfidatoare a Guvernului la adresa principiilor Constitutionale si ale CEDO: “Aceasta decizie reprezinta dovada faptului ca in Romania statul de drept inca functioneaza si va functiona in continuare atata timp cat ne putem baza pe constiinta si independenta justitiei,,.
sursa :http://www.infolegal.ro/ca-bucuresti-a-dispus-suspendarea-recalcularii-pensiilor-militar-pentru-635-de-reclamanti/2010/12/07/

luni, 6 decembrie 2010

La multi ani!

Cu ocazia zilei de Sf.Nicolae, biroul executiv ureaza tuturor purtatorilor acestui frumos nume, precum si membrilor de familie ai acestora, multa sanatate, implinirea tuturor dorintelor, multa bucurie, viata lunga si traditionalul

LA MULTI ANI!

PRECEDENT ÎN LEGĂTURA CU RECALCULAREA PENSIEI

TRIBUNALUL OLT SECŢIA CIVILĂ COMPLET SPECIALIZAT ÎN CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINŢA CIVILĂ NR.

Asupra cauzei civile de fata

1. Cererea de chemare in judecata

2. Intampinarea

3. Situatia de fapt si de drept retinuta de instanta de fond

3.1. Faptele

R. a facut parte din cadrul personalului auxiliar de specialitate, avand calitatea de grefier.

Prin decizia nr. xxxxxx/22.09.2005 drepturile de pensie i s-au stabilit la suma de 1716 lei reprezentand 80 % din salariul de baza brut lunar si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii retinandu-se stagiul de cotizare de 25 de ani şi 7 luni.

Aceasta a reprezentat pensia de serviciu de care a beneficiat R. in temeiul art. 68 alin. 1 din Legea 567/2004.

Prin decizia xxxxxx/04.06.2009 s-a procedat la actualizarea cuantumul pensiei de serviciu la suma de 3674 lei.

Potrivit art. 1 lit. c) din Legea 119/2010 pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale cu modificarile si completarile ulterioare, efectul legii noi fiind asadar desfiintarea pensiei de serviciu dobandita in regimul Legii 567/2004.

Pe cale de consecinta Casa de pensii a jud. Olt a recalculat drepturilor de pensie si emis decizia nr. xxxxxx/20.08.2010, cuantumul fiind stabilit la suma de 1370 lei.

La recalculare s-au avut in vedere dispozitiile art. 5 alin. 2 din HG 737/2010, respectiv stagiul complet de cotizare, in functie de data nasterii, prevazut in anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, asa cum este detaliata in anexa nr. 9 referitoare la varstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare in functie de data nasterii.

Pentru R stagiul complet de cotizare conform Legii 19/2000 trebuia sa fie de 25 ani şi 7 luni.

In schimb, potrivit actelor depuse la dosarul de pensionare R a realizat un stagiu complet de cotizare de 37 ani 4 luni şi 12 zile.

Comparand cuantumul pensiei de serviciu de care R a beneficiat in temeiul art. 68 alin. 1 din Legea 567/2004 cu drepturile de pensie rezultate in urma aplicarii Legii 19/2000, rezulta o diferenta de 2304 lei, ceea ce procentual inseamna o micsorare cu 63 %.

A avut loc o reducere cel putin semnificativa a cuantumului pensiei R.

Urmeaza a analiza situatia reducerii cuantumului pensiei prin prisma respectarii Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

3.2. Referitor la incalcarea dreptului de proprietate

Prin Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului s-a prevazut ca „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauze de utilitate publica si in conditii prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international”.

In alineatul 2 al aceleiasi dispozitii se arata ca „Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a

reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau amenzilor”.

In jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca noţiunea de “bun” înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel incat dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia unui bun proprietate privata (Cauza Büchen contra Cehiei din 2002).

Asa fiind tribunalul apreciaza ca R isi legitimeaza interesul sau prin invocarea unei valori patrimoniale avand semnificatia unui drept castigat, recunoscut si executat de stat in temeiul unei legi speciale, respectiv Legea 567/2004, suficient de clara si previzibila la data pensionarii si care i-a permis sa-si planifice actiunile atat pe termen lung cat si pe termen scurt pentru sine si familia sa precum şi o anumita maniera de gestionare a bunurilor sale prezente si viitoare.

Este firesc a recunoaste oricarei persoane o asemenea prerogativa iar orice interventie intempestiva a legiuitorului are, de cele mai multe ori, asa cum este si situatia de fata, ca efect afectarea substantei dreptului in partea sa cea mai importanta.

R a avut prin urmare, la data intrarii in vigoare a Legii 118/2010, un bun actual in acceptiunea Conventiei, ce i-a fost inlaturat printr-o ingerinta din partea statului.

Insa dreptul ocrotit de art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu este in orice caz un drept absolut, acesta insemnand ca el comporta limitari de catre stat, care, are sub acest aspect o larga marja de apreciere.

Pentru a verifica daca desfiintarea pensiei de serviciu de care beneficia reclamantul corespunde limitarilor prevazute de Conventie, judecatorul cauzei are in vedere urmatoarele aspecte :

a) ingerinta sa fie prevazuta de lege, conditia satisfacuta in cauza intrucat desfiintarea pensiei de serviciu s-a realizat printr-un act normativ de forta legii, lege rezultata ca urmare a asumarii raspunderii de catre Guvern in fata Parlamentului.

Insa legea trebuie sa fie suficient de clara si previzibila.

Previzibilitatea poate avea însă şi un sens mai extins, privind nu doar calitatea legii în vigoare, ci şi posibilitatea de a modifica legile pentru viitor.

Persoanele au astfel un drept la continuitatea acţiunii statale.

Acest drept presupune că statul nu poate încălca încrederea legitimă a persoanelor în continuitatea acţiunii sale.

R s-a pensionat in anul 2005, moment in care nu s-a pus problema schimbarii legii.

Totusi, cea mai mare problema nu este neaparat schimbarea legii in sine, ci a reglementarilor prin care se diminueaza exagerat de mult veniturile din pensie, caci nu se poate admite ca scaderea acestora cu 63 % nu este una de substanta, esentiala si imprevizibila in anul 2010.

b) sa existe un scop legitim pentru luarea masurii de a desfiinta pensia de
serviciu ori sub acest aspect Guvernul a aratat in expunerea de motive a Legii 119/2010
ca „se impune adoptarea unor măsuri cu caracter excepţional, prin care să se
continue eforturile de reducere a cheltuielilor bugetare şi în anul 2010” datorita evolutiei
crizei economice in anul 2009 si extinderea acesteia in cursul anului 2010 precum si acordurile de împrumut cu organismele financiare internaţionale.

Or, faptul că documentele adresate creditorilor internaţionali conţin promisiunea guvernului de a adopta prevederile legale în discuţie nu înseamnă că acei creditori au stabilit unilateral aceste condiţii, ei limitându-se la a indica obiectivele ce urmează a fi atinse (ex. reducerea cheltuielilor bugetare), însă alegerea celor mai adecvate măsuri rămâne la discreţia Statului.

Or, daca masurile de recalculare a pensiilor de serviciu ale anumitor categorii de foşti angajaţi din sectorul bugetar în sensul diminuării acestora sunt calificate ca avand natura juridica a unor masuri cu caracter exceptional, atunci este cu totul evident ca Legea 119/2010 nu s-ar putea întemeia pe art. 53 din Constitutia revizuita deoarece lipseste una din cele două caracteristici esenţiale, care ar permite evocarea sa, şi anume caracterul temporar, limitat în timp, efectul recalcularii pensiilor fiind unul definitiv si nu temporar.

Scopul urmarit a fost acela al diminuarii cheltuielilor bugetare si nu in ultimul rand si realizarea unei „dreptati sociale”, respectiv instituirea unui regim de pensii avand la baza principiul contributivitatii.

c) sa existe un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul avut in vedere pentru utilizarea lui.

Aceasta cerinta nu a fost respectata de stat deoarece Guvernul a procedat la diminuarea intempestiva a pensiei de serviciu a R cu 63 %.

Chiar daca se poate admite ca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului garanteaza pensia celor care nu au varsat contributii la o institutie de asigurari sociale direct proportional cu cuantumul drepturilor de pensie ulterioare, aceasta nu are ca semnificatie juridica instituirea unui drept la o anumita suma determinata (Comisia EDH, 4 martie 1985, X c. Suedia).

Pe de alta parte, masura nu trebuie sa atinga insasi substanta dreptului. In speta de fata, micsorarea cu 63 % a cuantumului pensiei are fara doar si poate o asemenea semnificatie, contrar celor lapidar enuntate de Curtea Constitutionala care a constat ca ar fi vorba numai de o limitare a dreptului si nu de o pierdere a dreptului in substanta sa.

Insa, dupa cum a constatat Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Sporrong et Lonnroth c. Suede, limitarile aduse dreptului de proprietate de catre autoritatile statale au facut ca acesta sa devina „precar” cu consecinte asupra valori bunurilor ce formeaza obiectul acelui drept.

Altfel spus, chiar daca Conventia nu garanteaza un anumit cuantum al pensie, daca acest cuantum este micsorat semnificativ de autoritatile statului, bunaoara prin masuri legislative, atunci se aduce atingere insasi substantei dreptului aceasta.
0 Astfel, in cauza Muller versus Austria, s-a decis în sensul că „o reducere substanţială a nivelului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanţa dreptului de proprietate şi chiar a însuşi dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurări la bătrâneţe”.

Curtea a decis ca, si dacă Statul reduce temporar pensia în situaţii de recesiune economică rapidă, rămâne totuşi un corp de principii de la care acestuia îi este interzis să deroge, şi a considerat esenţial să examineze dacă dreptul la securitate socială a fost atins în substanţa sa - in cauza Kjartan Ásmundsson c. Iceland, Application no. 60669/00, 2005.

Judecatorul cauzei mai are in vedere un alt aspect care nu este de neglijat, respectiv imposibilitatea cotizării la fonduri de pensii private sau facultative.

Astfel, prin Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi a Legii 204/2006 privind pensiile facultative s-a oferit posibilitatea de a contribui la un fond privat de pensii tocmai pentru mari sansele de pastrare a veniturilor din salariu si dupa iesirea la pensie.

Dar in privinta R, chiar daca ar fi optat pentru un fond privat de pensii tot nu ar fi realizat la acesta un stagiu de cotizare de natura sa-i asigure suplimentarea drepturilor de pensie.

Prin urmare nu se poate reprosa in nici un fel R ca ar fi avut o conduita excesiv de neglijenta in privinta administrarii patrimoniului si nici macar instituirea pilonului II de pensii nu ar fi fost de natura, chiar daca reclamantul ar fi recurs la aceasta modalitate, sa-i asigure un cuantum semnificativ majorat al drepturilor sale de pensie.

E greu de admis plasarea tuturor categoriilor profesionale sub semnul egalitatii, dupa ce acestea si-au incheiat perioada de serviciu, de vreme ce, unora dintre acestea, li s-a luat orice sansa de a-si suplimenta veniturile, avand de suportat incompatibilitati si interdictii totale, in vreme ce alte categorii profesionale au beneficiat de sansa suplimentarii veniturilor lor, neavand nici un fel de incompatibilitati si interdictii.

Tot asa, trebuie observat ca, principiul solidaritatii trebuie sa aiba ca semnificatie si imprejurarea ca, cel ce s-a folosit un timp indelungat de un angajat in conditiile mentionate in cele de mai sus este necesar sa recompenseze intr-un fel limitarile pe care i le-a adus drepturilor economice si sociale, nu neaparat printr-o pensie mai mare decat a salariatului activ, dar in orice caz, printr-o pensie al carei cuantum sa nu-l puna in dificultatea de a-si onora cel putin obligatiile financiare catre furnizorii de utilitati si creditori bancari, daca nu si hrana zilnica.

3.3. Referitor la interzicerea nediscriminarii

1 Potrivit art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata in special pe sex, rasa, culoare…sau orice alta situatie.

2 Nu orice diferenta de tratament constituie discriminare.

3 Dreptul la nediscriminare protejeaza persoanele fizice aflate in situatii asemanatoare impotriva aplicarii unui tratament diferit.

4 In speta de fata discriminarea se refera la imprejurarea ca beneficiari ai pensiei de serviciu au avut o rezolvare diferita a situatiei lor desi legiuitorul a pretins ca este identica, tocmai prin desfiintarea pensiei de serviciu.

5 Legiuitorul a inteles ca, pe parcursul desfasurarii raporturilor juridice de munca, sa instituie in sarcina unor categorii profesionale, interdictii si incompatibilitati, in vreme ce pentru alte categorii profesionale acestea nu au fost prevazute.

6 Aceste persoane nu mai puteau avea un al doilea raport juridic de munca si nu puteau desfasura activitati economice, asa cum pot bunaoara medicii sau profesorii.

7 In momentul iesirii la pensie statul a inteles sa instituie in favoarea categoriilor de persoane in sarcina carora instituise incompatibilitati si interdictii, acordarea unei pensiei de serviciu, al carei cuantum a fost diferit calculat, raportandu-se obligatoriu la ultimul sau ultimele salarii brute lunare.

8 Instituirea pensiei de serviciu a avut drept cauza, imprejurarea ca persoanele respectiva avusesera in timpul serviciului incompatibilitati si interdictii severe, astfel ca au fost in imposibilitate ca, prin vointa si efortul lor propriu sa-si majoreze baza de calcul a drepturilor lor de pensie iar statul a dorit sa asigure acestora un trai decent si dupa iesirea la pensie.

9 Ceea ce s-a aflat la baza pensiei de serviciu a fost neaparat specificul raportului juridic de munca asa cum a fost aratat in cele de mai sus.

10 In privinta recalcularii pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, s-a instituit un regim diferit in sensul ca pentru acestia s-a prevazut un stagiu complet de cotizare, conform art. 4 alin. 2 din HG 735/2010 de numai 20 de ani, in vreme ce pentru restul categoriilor foste beneficiare de pensii de serviciu s-a prevazut conform art. 5 alin. 2 lit. a) din HG 737/2010 un stagiu complet de cotizare calculat in functie de data nasterii, astfel cum e prevazut in anexa 3 la Legea 19/2000.

11 F ara o justificare adecvata , s-a dat asadar o rezolvare diferita unei situatii identice, desi contributiile la asigurari sociale de stat platite, de exemplu, de grefieri, au fost de 10,5 % din salariul lor brut, in vreme ce potrivit Legilor 164/2001 si 179/2004, CAS platit de militari si politisti a fost de 5 % din solda bruta lunara.

12 Discriminarea se refera asadar la modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie pentru grefieri in raport de militari, politisti si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor si nu este un drept fundamental ci este aflat in stransa legatura cu dreptul de proprietate in situatia de fata.

13 Pe de o parte, trebuie avut in vedere ca procentul de contributie la fondul de pensii a fost mai mic in cazul militarilor si politistilor totusi cuantumul drepturilor de pensie nu tine cont nici de principiul si nici de stagiul de cotizare ce se ia in calcul.

14 Desi nu exista o dispozitie expresa care sa interzica micsorarea pensiilor mai mici de 3000 lei ale militarilor si politistilor, in realitate aceasta se va datora :

15 - folosirii unui stagiu complet de cotizare diferit, cu mult mai redus in favoarea militarilor, carora li s-a pastrat stagiul complet reglementat anterior, fata de grefieri, care aveau anterior un stagiu complet de 25 de ani, insa acesta nu a mai fost pastrat in noua reglementare;

16 - ignorarea tocmai a principiului contributivitatii, respectiv a cotelor de contributie mai mici platite de militari si politisti ;

17 Desi Legea 119/2010 clameaza desfiintarea pensiilor de serviciu, in realitate instituie pentru militari, politisti si personalul din penitenciare, un mod de calcul diferit al drepturilor de pensie, a carui finalitate este mentinerea pensiei de serviciu, chiar daca acest lucru nu este recunoscut in mod explicit de catre legiuitor.

18 Or, definiţia pe care a dat-o Curtea, discriminarii, în hotărârea Abdulaziz, Cabales şi Balkandali c Regatului Unit a fost aceea ca există o discriminare în cazul în care „un individ sau grup se vede, fără o justificare adecvată, mai puţin bine tratat decât altul”.

Cu alte cuvinte, Statul nu trebuie, în aceste intervenţii, să comită discriminări, nici în drept nici în fapt, în exercitarea drepturilor enunţate de către instrumentul european.

19 Orice încălcare trebuie deci să fie analizată, din acest punct de vedere, ca un obstacol activ (şi ilicit) în dreptul reclamantului la nediscriminare.

20 Astfel, in cauza Buchen contra Cehia (2002) Curtea a constatat violarea art. 14 din Conventie, tocmai printr-o diferenta nejustificata de tratament in plata pensiilor.

21 3 .4. Referitor la dreptul de acces la justitie

22 Tribunalul a statuat anterior asupra incalcarilor despre care s-a facut vorbire, chiar daca prin decizia 871/2010 Curtea Constitutionala a decis ca dispozitiile Legii privind stabilirea unor masuri in domeniu pensiilor sunt constitutionale in raport cu criticile formulate, din urmatoarele considerente :

- Curtea Constitutionala nu face parte din puterea judecatoreasca in acceptiunea Legii 304/2004;

- Curtea Constitutionala nu poate fi calificata strict ca fiind un tribunal impartial si independent, datorita modalitatii de desemnare a judecatorilor.

Chiar daca s-a aratat ca un judecator constitutional provenit din randurile unui partid politic, va cauta sa rupa orice legatura cu acesta, in realitate, va exista mereu suspiciunea ca acesta va incearca sa multumeasca intr-un fel, pe cel care l-a propus.

Exigenta se refera in special la imprejurarea ca judecatorul trebuie sa ofere suficiente garantii, spre a exclude in persoana lui orice banuiala legitima.

In aceasta materie chiar si aparentele au un rol deosebit deoarece intr-o societate democratica tribunalele trebuie sa inspire justitiabililor deplina incredere, or, sub acest aspect, Curtea Constitutionala nu este la adapost de orice suspiciuni.

Astfel, in cauza Grieves c. Regatului Unit al Marii Britanii, s-a retinut : „Curtea reaminteste ca, pentru a stabili daca un tribunal poate fi considerat independent trebuie sa fie avut in vedere printre altele, modul de numire a membrilor sai si daca organismul prezinta o aparenta de independenta”.

Tot asa, este de neconceput a pretinde necompetenta judecatorilor de fond, invocandu-se art. 144 din Constitutia revizuita, in a statua asupra existentei unor incalcarii cu privire la drepturi ocrotite de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, judecatorul fondului fiind primul judecator al Conventiei.

Daca ar fi asa, ar inseamna ca, in realitate justitiabilii nu ar mai avea dreptul dreptul ca, o instanta impartiala si independenta sa hotarasca asupra incalcarilor drepturilor si obligatiilor lor civile, pe considerentul ca aceasta s-a infaptuit deja de Curtea Constitutionala.

In concret, aceasta ar constitui pe buna deptate o bariera in calea justitiabilului, care, astfel ar fi pus in situatia de a nu-si vedea substanta litigiului sau transata de catre jurisdictia competenta.

Pe de alta parte, este adevarat ca dreptul de acces la justitie nu este un drept absolut, statul avand o marja larga de apreciere in acest sens, insa acesta nu poate proceda la aplicarea unei restrictii atat de severe si nerezonabile in raport de scopul legitim al bunei administrari a justitiei, incat practic „sa scoata” din competenta instantelor de fond dreptul de a statua in fond asupra compatibilitatii legii interne cu pactele si conventiile internationale la care Romania este parte cu atat mai mult cu cat nici o dispozitie legala nu da aceasta competenta exclusiv in sarcina Curtii Constitutionale, excluzand celelalte tribunale.

- Nu in ultimul rand, trebuie observat ca, in speta de fata, tribunalul s-a aplecat in mod special asupra altor considerente decat cele ce au fost analizate de Curtea Constitutionala in decizia anterior amintita.

Fata de considerentele pe larg expuse tribunalul va constata ca R. i s-au incalcat drepturi ocrotite de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si in temeiul art. alin.

Potrivit art. 11 din Constitutia Romaniei „(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.”

De asemenea, in art. 20 din acelasi act normativ precizat anterior se prevede ca : „(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”

Conventia Europeana a Drepturilor Omului a fost ratificata de Romania la 20.06.1994.

Prin urmare, in conformitate cu art. 11 si 20 din Constitutia Romaniei, tribunalul va da eficienta dispozitiilor Conventiei si constatand incalcarea art. 1 din Protocolul 1 si art. 14 din din Conventie, va aprecia ca fondata cererea R in sensul celor deja precizate si va anula decizia de recalculare a pensiei de serviciu obligand totodata parata la plata pensiei stabilita conform deciziei xxxxxx/07.06.2009, incepând cu data de 01.09.2010.

Dreptul de acces la justitie a fost analizat tocmai pentru a sublinia consecintele negative ce s-ar fi produs prin neanalizarea in fond a pricinii de catre judecatorul de fond, inclusiv prin neraportarea la prevederile Conventiei Europene si nu pentru ca pana in prezent s-ar fi produs o asemenea incalcare.

Deoarece primul capăt de cerere a fost apreciat ca fondat tribunalul apreciază că nu se mai impune analiza celui de-al doilea capăt de cerere, acestea avand caracter alternativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite contestaţia formulată de R …în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Olt si in consecinta :

Anulează decizia xxxxxx/20.08.2010 emisă de Casa judeţeană de Pensii Olt şi obligă pârâta la plata pensiei de serviciu stabilită prin decizia nr. xxxxxx/04.06.2009 începând cu data de 01.09.2010.

Cu recurs.

Pronunţată în şedinţă publică azi 25 noiembrie 2010.

Preşedinte Asistenţi judiciari