duminică, 12 februarie 2012

DE STUDIAT

Mulţumită fratilor nostri din Sindicatul Cadrelor Militare, Filiala 1 Braşov care, cu sprijinului PROFESIONAL, COLEGIAL ŞI MORAL al doamnei colonel (r). LAZEA EUGENIA, au definitivat forma finală a Petiţiei către Parlamentul României cu privire la abuzul de tăiere a pensiilor militare, avem ocazia sa revitalizam disputa purtata in aceasta speta.
Astfel, domniile lor si-au propus sa inainteze o petitie catre Parlamentu Romaniei care , dupa ce surprinde o seama de erori, omisiuni vine cu niste solicitari pe frecventa celor ciupiti la pensie.
Astfel:

,,1. Procesul de recalculare şi revizuire a pensiilor militare organizat şi condus de către Ministerul Apărării Naţionale, în baza Legii 119/ 2010 şi a OUG nr.1 /2011, conţine multe greşeli şi erori datorate lipsei datelor şi informaţiilor necesare şi aplicării discriminatorii şi cu erori a prevederilor unor acte normative, astfel:
1.1. Modul de elaborare şi aducere la cunoştinţă a adeverinţelor cu veniturile realizate de către fiecare militar în rezervă, dovedeşte încalcarea flagrantă a prevederilor art. 5 din O.G. 33/2002, privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice şi locale, cât şi ale art.125 din H.G. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii 263/2010, prin care se face referire la răspunderea pe care o au angajatorii sau orice alţi detinători de arhive pe linia legalitătii, exactitaţii şi corectitudinii datelor înscrise în adeverinţele pe care le elibereaza, în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie. Starea de fapt creată pe parcursul lunilor ianuarie şi februarie 2011 , ca urmare a emiterii unor decizii de recalculare ilegale, este arhicunoscută şi de aceea nu mai fac referire la ea.
1.2. A fost emisă şi publicată în Monitorul Oficial nr. 81/31.01.2011, Ordonanţa de Urgentă nr.1, care la art.3 precizează: „pentru revizuirea pensiilor se utilizează metodologia de calcul prevazuta în anexa nr.3, astfel:
- se determină punctajul lunar prin raportarea veniturilor lunare la salariul mediu brut/net din luna respectivă;
- se determina punctajul anual prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv;
- punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate la stagiul complet de cotizare. Stagiul complet de cotizare prevazut la art.1, este de 20 ani”.
Am subliniat această anexa pentru a demonstra faptul ca acest stagiu de cotizare astfel stabilit produce efecte nedorite, datorită contextului legislativ general diferit raportat la perioadele de timp în care pensionarii şi-au desfăşurat activitatea militară.
1.3. Având în vedere ca în categoria pensionarilor militari se includ cadre militare pensionate atat înainte de 1995, anul în care s-a aprobat Legea nr. 80 privind Statutul cadrelor militare, cât şi dupa acest an, era firesc ca acea comisie de specialişti care s-a ocupat de metoda de calcul a pensiilor militare, (paşii descrisi anterior) să se fi gândit si la art. 92 din acest statut în care se precizează ” limitele de vârsta în grad şi stagiile minime în grad mult mai reduse faţă de perioada anterioară acestui statut, precum şi de Legea nr.164/2001, cu modificările şi completările ulterioare, prin care, în conformitate cu art.12, se precizează ca “vârsta de pensionare s-a diminuat de la 60 ani (cu raport scris, prelungire pâna la 62 de ani) la 55 ani pentru gradul de colonel, 53 ani pentru lt.col., 47 ani pentru maior, etc”. Pentru acest considerent era imperios necesar ca stagiul de cotizare de 20 de ani, sa fie diferenţiat pentru cei care au fost pensionati de la 60 de ani în sus si pentru cei care au fost obligati prin Legea nr.80/1995 să se pensioneze la limita de virsta in grad ( 55 ani, 53 ani,etc.).
Dar pe lângă situaţia mai sus amintită, pentru intrarea ţarii noastre în N.A.T.O, s-au desfiinţat zeci si sute de unităţi militare, iar mare parte din cele existente au fost restructurate. Din acest motiv au fost trecute în rezervă foarte multe cadre militare. Plăţile compensatorii acordate în condiţiile O.U.G. nr.7/1998 nu au reprezentat “pensia anticipata aferenta”, asa cum eronat a susţinut ministrul apărării naţionale în Conferinţa de presă din data de 09.06.2011.
Spre exemplificare: doi militari care şi-au început cariera militară la 20 de ani şi au ieşit la pensie, conform legislaţiei în vigoare, la 60 de ani şi respectiv la 55 de ani, vor primi pensii diferite: admiţând că pentru fiecare an punctajul anual este 1, rezulta că punctajul mediu anual este diferit şi ca atare şi pensiile sunt diferite, astfel: 60 de ani – 20 ani = 40 ani lucraţi, rezultă astfel un punctaj mediu anual = 2 (40 : 20); 55 ani – 20 ani = 35 ani lucraţi, rezultă un punctaj mediu anual = 1.75 (35:20).
Probabil, veţi spune că unul a lucrat mai mult, iar celălat mai puţin , ceea ce este adevarat, dar cu ce este vinovat militarul care a lucrat mai putin, întrucât pensionarea s-a facut nu din vina lui, ci din cauza legislaţiei în vigoare la acea dată?!
Concluzie: pensiile militarilor trecuţi în rezervă înainte de 1995 vor fi cu cel putin 12,5% mai mari decât cele ale pensionarilor care au trecut în rezervă în baza legii 164/2001.

1.4. Ordonanta de Urgenta nr. 1/ 2011, are doar trei anexe, astfel:
- Anexa nr.1 referitoare la cuantumul soldelor de grad si soldelor de functie minime corespunzatoare gradelor militare detinute;
- Anexa nr. 2 – salariul mediu anual şi minim pe ţară ;
- Anexa nr. 3 – referitoare la metodologia de calcul .
Am enumerat aceste anexe şi conţinutul lor pentru a demonstra faptul că, în conformitate cu art 8 alineatul 1 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,”… veniturile brute/ nete după caz, realizate lunar, utilizate la calculul punctajului lunar, cuprind drepturile salariale şi cele asimilate acestora, încasate de beneficiari conform legislaţiei în vigoare la data acordarii lor”. Aceste drepturi sunt enumerate de la punctele a) la g). Ori, surprinzator că O.U.G nr.1/2011 nu face referire decât la pct. a), respectiv: „… retribuţia tarifară lunară/solda lunară/ salariul de baza de încadrare lunar, inclusiv indexari, compensaţii, indemnizaţii de conducere/comandă, salarii, solde de merit şi alte drepturi similare prevăzute de legislaţia în vigoare la acea dată”, în timp ce la veniturile prevăzute la punctele b)–d) nu se face nici o menţiune.
Ar fi fost corect şi imperios necesar ca şi pentru aceste drepturi asimilate să existe precizari privind modul de stabilire şi reconstituire conform legii, în situaţia în care acestea nu se pot identifica, din moment ce aceste drepturi asimilate salariilor sunt prevăzute în metodologia de calcul.
Oare este întâmplătoare această omisiune, având în vedere, ca până în anul 1990, statele de salarii se prelucrau odată pe lună, de către actualele C.M.Z.-uri (Centre Militare Judeţene) pentru toate unităţile din raza lor de activitate, pe acele calculatoare cu cartele perforate?! In acest fel , unitaţile militare care nu au avut sistem informatic propriu de calcul (situaţie în care erau majoritatea unităţilor militare), au întocmit state suplimentare de mână, cu modificările în evoluţia militară ( avansări, promovări în funcţie, acordarea de recompense şi premii anuale, etc.) intervenite pe parcursul unei luni . Aceste state suplimentare erau îndosariate cu actele de cheltuieli, care dupa Legea contabilitatii aveau termen de pastrare în arhivă 5 ani de zile, după care conform ordinelor în vigoare se distrugea arhiva respectivă. Iată că acel procent de 12,5% (creştere pentru cei pensionati înainte de 1995 şi diminuare pentru cei pensionaţi dupa acest an) continuă sa fie influenţat pozitiv sau negativ în funcţie de identificarea sau nu a drepturilor asimilate salariilor lunare, de norocul fiecăruia de a-şi fi desfaşurat activitatea într-o unitate cu sistem de calcul informatic sau nu.

Acesta este şi motivul pentru care perioadele de referinţă în activitatea militară coincid cu perioada de început şi sfârşit ale fiecărei luni, ca şi când toate modificarile s-au produs numai cu data de întâi a lunii şi nu şi pe parcursul unei luni. Legislaţia privind salarizarea cadrelor militare prevede foarte clar că plata drepturilor salariale se face începând cu data producerii lor şi nu cu data de întâi a lunii următoare, asa cum sunt reflectate aceste venituri în toate bazele de date care au servit la recalcularea/revizuirea pensiilor.
Concluzie: Chiar daca arhiva aceasta nu mai există, ea putea fi reconstituită prin consultarea extraselor din ordinele de zi pe unitate (proces extrem de greoi) care se pastrează la fel ca şi statele de salarii şi în care se găsesc premiile, recompensele sau datele de la care s-au produs modificări în evoluţia militară a fiecarui militar, precum şi orice alte venituri asimilate drepturilor salariale, dar care nu au fost consultate, din motive numai de factorii din M.Ap. N. cunoscute. De asemenea, se puteau consulta datele din dosarele personale ale cadrelor, în care aceste drepturi sunt înscrise.

1.5. Megând mai departe, procentul de creştere sau diminuare a pensiei revizuite suferă modificări şi în ceea ce priveşte respectarea anexei nr. 1 la O.U.G. 1/2011, privind modalitatea de utilizare a datelor din anexa nr.1, în sensul că, solda corespunzatoare unui grad militar cuprinde mai multi coeficienţi de încadrare a funcţiei (exemplu: lt.col de la 3.10 la 3.50), iar la calculul efectiv al pensiei revizuite a fost folosit numai coeficientul minim (respectiv 3.10),dezavantajând cadrele militare care au fost încadrate pe functii cu coeficienţi mai mari de 3.10 (până la coefientul maxim de 3.50). In plus, de aceasta, statutul cadrelor militare permitea încadrarea pe o funcţie prevazută cu un grad superior celui pe care îl aveai la momentul numirii în funcţie. Anexa nr.1 din O.U.G.1/2011 prevede numai cuantumul soldelor de grad si soldelor de funcţie minime corespunzatoare gradelor militare deţinute.
1.6. Pe parcursul perioadei de recalculare/revizuire nu s-a încercat absolut deloc, identificarea sau reconstituirea actelor originale, doveditoare a veniturilor realizate, respectându-se întrutotul prevederile O.U.G. 1/2011. Dimpotrivă s-a creat un cerc vicios intenţionat, din care orice ai face nu poţi ieşi. Demersurile noastre cât şi ale altor colegi care au fost adresate conducerii Ministerului Apărării Naţionale, casei de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, C.M.Z. de care aparţine fiecare pensionar, precum şi unităţilor care pastrează arhiva militară, au rămas fără răspuns sau eventual, cu un raspuns standard, negativ.

2. Procesul de recalculare şi revizuire a pensiilor militare organizat şi condus de către Ministerul Apărării Naţionale, în baza Legii 119/ 2010 şi a OUG nr.1 /2011, conţine multe greşeli şi erori datorate modului de comunicare a factorilor de raspundere din M.Ap.N. pe parcursul derularii procesului de recalculare şi revizuire a pensiilor militare astfel:
2.1. Haosul a fost generat nu doar de modul de aplicare a actelor normative cât şi de comunicarea de care am avut parte pe site-ul ministerului , dublată de expedierea pe tot parcursul anului a deciziilor de revizuire, bineânteles doar a celor majorate cu intrarea în plată de la diferite date ale anului 2011.
2.2. Cât priveste comunicarea de pe site-ul ministerului, datele şi informaţiile au fost repetate, astfel: la data de 09.06.2011, însoţită şi de o conferintă de presă a ministrului, care spre deliciul celui care o reciteste, va observa ca este plină de laude elecorale şi fapte personale care treptat, s-au dovedit de cele mai multe ori a fi false. Spre exemplificare, pentru a demonstra ritmicitatea datelor prelucrate şi făcute public, s-au observat constant câteva situatii generalizate şi anume:
- Pensiile scăzute pană la data de 09.06.2011, au rămas identice pana la 23.12.2011, inclusiv pe decizia de revizuire, deci nici vorbă să se intreprindă ceva în folosul completarii bazei de date ;
- Pensiile care au fost afişate pe data de 09.06.2011, sub cuantum de 3.000 lei au fost păstrate în cuantum identic cu cel din decembrie 2010, fapt ce conduce la ideea ca nu s-au (re)calculat de loc, sau probabil au fost menţinute intentionat la acelaşi nivel pentru a se dovedi că ministrul şi premierul şi-au îndeplinit promisiunea facută, aceea ca pensiile sub 3.000 lei să nu scadă. Ministrul a anunţat în conferinţa de presă din 09.06.2011, că procesul de revizuire s-a încheiat. Ne punem întrebarea, după această perioadă, ce pensii au mai fost revizuite şi de ce nu s-au expediat deciziile de revizuire finalizate?!
2.3. Ca urmare a sesizărilor facute în special din partea S.C.M.D., la data de 29 iunie 2011, toate acele pensii egale în cuantum cu cel din decembrie 2010, afişate pe site-ul ministerului, au fost crescute arbitrar cu sume mai mari sau mai mici în funcţie de cuantumul pensiei avute anterior procesului de revizuire. Pe baza acestor cresteri comunicate prin intermediul site-ului s-au adresat acele felicitari din partea ministrului, tuturor celor cu pensii egale sau majorate, ceea ce a demonstrat faptul ca totul este în scop electoral.
Deciziile de revizuire expediate au fost, în primul rând, pentru cei cărora pensiile au crescut, astfel încât în luna decembrie au primit în plată pensia mărită şi un procent din diferenţa pentru anul 2011, deşi O.U.G. nr.1/2011 prevede la art. 7 alineatul 1 “… regularizarea se va face pâna la 31 martie 2012, prin stabilirea sumelor de plată sau de recuperat…”, deci sumele achitate în plus atât în luna decembrie cât şi pe parcursul anului 2011, probabil au fost date, tot în scop electoral mascat.
Haosul a fost peste masură, atunci când marea majoritate a pensiilor sub 3.000 lei menţionate pe site ca fiind crescute, în deciziile de revizuire primite la sfarşitul lunii decembrie şi începutul lunii ianuarie 2012, au fost micşorate sub cuantumul avut în decembrie 2010, înainte de începerea procesului de recalculare/revizuire. Aceste situaţii au fost facute publice.

3. In temeiul celor de mai sus, vă adresăm rugămintea ca Ministrul Apărării Naţionale să fie interpelat în Parlament în legătură cu aceasta dezordine (un adevarat genocid asupra unei părţi însemnate a pensionarilor militari), cu urmatoarele intrebări:
a. Care sunt ţările din Europa în care principiul contributivităţii la cadrele militare se aplica?
b. Respectă deciziile justiţiei şi dacă da, de ce nu ia în considerare soluţiile favorabile date în aest sens de către diferite tribunale şi Curţi de Apel, care au caracter definitiv si irevocabil?
c. Oare dumnealui ca fost militar, a fost plătit pentru 8 ore ca şi ceilalţi salariaţi civili sau pentru 24 din 24 ore?
d. Cum s-a facut experimental aplicarea algoritmului de calcul privind recalcularea, revizuirea pensiilor militare, pe ce eşantion, cu date reale sau ipotetice, la ce concluzii s-a ajuns, la ce creşteri şi descreşteri, sau poate acestea nu au putut fi cuantificate. Dacă au fost cuantificate, coincide această cuantificare cu rezultatul final obtinut?
e. De ce în găsirea bazelor de date nu s-a insistat pe respectarea legislaţiei naţionale şi specifice în vigoare?
f. De ce în comunicarea facută pe diferite site-uri s-au împletit la perfecţie politicile de campanie electorală cu cele legate de revizuirea pensiilor? In acest context, dacă este sincer să recunoască care este răsplata multor ofiţeri în rezervă care s-au înscris în rândurile U.N.P.R.? Cum explică domnia sa sensul documentelor trimise de către Asociaţia Naţională a cadrelor Militare în rezervă şi retragere, Filialelelor judeţene, din septembrie şi decembrie2011, cu nr.775, 776,1062 şi 1063?
Să înţelegem că are vreo legatură cu păstrarea subiectivă al unui cuantum mărit al pensiei?
g. Care este scopul pentru care a emis Ordinul nr. M.S.132/28.12.2010, pentru modificarea anexei nr.1 la “Normele metodologice privind încadrarea în conditii deosebite şi alte condiţii specific cadrelor militare în activitate” aprobate prin Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.116/2002 ? Oare acesta nu este un motiv de discriminare între cadrele militare active si rezervisti? Oare este întâmplător, faptul că se aplică din anul 2011, dată ce coincide cu aplicarea Legii nr.263/2010 ? Pentru eliminarea acestei discriminări, se are în vedere extinderea prevederilor acestui ordin şi asupra ofiţerilor trecuţi în rezervă înaintea acestei date?
h. Daca domnul ministru s-ar identifica cu orice militar căruia i-a scăzut dramatic pensia militară (procentele de scădere mergând şi pâna la 60%) şi care trăieste numai din acest venit, care i-ar fi cu adevărat starea sufletească, având în vedere că pe lângă diminuarea curentă , conform actelor mai mult sau mai puţin legale, ar mai fi pus în situaţia de a mai achita şi diferenţa aferentă anului 2011, care în medie se cifrează la cuantumul de la 2000 la peste 10.000 lei?
i. Chiar şi cu acest răspuns noi, totusi, ne permitem să nu-i acordăm credibilitatea maximă, având în vedere că, modul de comportare al unui şef care conduce un minister important a lăsat să transpară că este unul partinic, dominat de dorinţe diferite de cele la care aspiră cei din subordine.

4. Din situaţia de fapt expusă mai sus vă adresăm respecuoasa rugăminte de a dispune următoarele măsuri:
4. 1. Alcătuirea imediată a unei comisii parlamentare formată din experţi în domeniul financiar-contabil, care să constate greşelile enorme şi evidente care s-au produs în procesul de recalculare şi revizuire a pensiilor militare. Este evident pentru orice persoană de bună credintă că nu s-a dispus nici de timpul suficient şi nici de personal calificat pentru prelucrarea cantităţii uriaşe de date aferente celor peste 170.000 de militari în rezervă.
4.2. Solicitaţi oprirea imediata a regularizărilor, în sensul de a reţine de la cei cu pensii scăzute, până la revizuirea actelor normative şi a bazelor de date, concomitent cu terminarea proceselor înaintate în justiţie. Procedând astfel, veţi stopa hărţuirea militarilor în rezervă, demonstrând ca ţelul cel mai de preţ este normalitatea şi nu dezbinarea.
4.3. Pentru corectarea abuzurilor împotriva militarilor nu mai pot fi aplicate soluţii tehnice ci, numai soluţii politice în Parlament, deoarece justiţia este complet depăşită, asupra proceselor noastre ea acţionând mecanic şi mai putin juridic.
4.4. Cadrele militare nu ar trebui înregimentate politic, pentru că trebuie sa-şi menţină demnitatea şi să primească respectul societăţii pentru activitatea ce au depus-o şi o depun în folosul ţării.

Va solicităm ca, în termenul legal, să ne comunicaţi modul de soluţionare a petiţiei şi măsurile dispuse.
Data 16.02.2012
Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Gl mr.(r). Prof.univ.dr. Petrişor Mandu ,,

Multumim, stimati camarazi ! Trebuie sa admit ca veniti cu noutati, fermitate si ,,altitudine,, in abordare...Va felicit !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu