De ceva timp este reluata disputa dintre conducerile a doua dintre cele mai reprezentative asociatii ale pensionarilor militari, ANCMRR si SCMD, avand drept subiect faptul daca fostele cadre militare active , urmare a ultimelor modificari legislative,SUNT/NU SUNT persoane asistate social.
Dincolo de faptul ca legea sistemului unitar de pensii a desfiinţat pensia militară, implicit pensionarul militar , inclusiv
Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale utilizeaza termeni precum ,,cadre militare trecute în rezervă, care beneficiază de ajutoare lunare” sau, cel mult, ,,pensionar,, redau mai jos un paragraf, lasandu-va pe Dumneavoastra sa trageti concluzia.
Asadar:
,, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale administrează, împreună cu Casa Naţională de Pensii Publice, sistemul public de pensii din România pentru cadrele militare în activitate, precum şi pentru cadrele militare trecute în rezervă, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.,,
sursa :http://www.mapn.ro/structuri/csp/index.html (site-ul oficial al Casei Sectoriale de Pensii a MApN)
Se poate trage o concluzie d-aici ?!
Ce inteleg eu ca este periculos de aici inainte este faptul ca aceasta ,,nuanta,, va permite oricărei puteri vremelnice să se joace, după propriul interes, cu destinele noastre. Nu este prea departe momentul in care ,,fostii,, afirmau ca intre pensie si cuantumul acesteia nu e nicio legatura si ca asupra ultimului se poate interveni oricand...
zile mai bune !
joi, 28 februarie 2013
miercuri, 27 februarie 2013
ANCMRR-COMUNICAT DE PRESĂ
Nr. 123 din 27.02.2013
Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” (A.N.C.M.R.R.) salută declaraţiile premierului Victor Ponta şi ale ministrului Apărării, Mircea Duşa, privind păstrarea nivelului actual al pensiilor militare şi respingerea speculaţiilor privind o eventuală recalculare a acestora.
În egală măsură, ANCMRR îşi exprimă profunda dezamăgire faţă de cei care, din rea credinţă sau din interes vor să dezinformeze opinia publică în legătură cu rezultatele recalculării pensiilor din sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională.
În ciuda faptului că, potrivit datelor oficiale, peste 90% din pensiile militare au crescut, există voci care pun sub semnul întrebării aceste rezultate şi care insistă pentru revenirea la pensiile anterioare, adică la pensii mai mici pentru militari. Din nefericire, printre cei care susţin un astfel de punct de vedere se numără şi foşti purtători ai uniformei Armatei Române, cel mai vocal fiind col.(r) DOGARU MIRCEA, care dorește ca pensiile militare să scadă. Constatăm cu tristeţe că, în loc să lupte pentru camarazii săi, col.(r) Dogaru luptă împotriva pensionarilor militari, a celor care au slujit ţara o viaţă întreagă fără să facă niciun compromis, nicio înţelegere şi nicio intervenţie pentru ieşirea la pensie anticipată sau pentru alte facilităţi de care unii au profitat din plin.
De fapt, acesta a fost şi sensul recalculării pensiilor militare, aşa cum a fost impus de domnul Gabriel Oprea în perioada când a condus Ministerul Apărării Naţionale. Nu trebuie uitat că prima formă a metodologiei de calcul ar fi dus la o scădere a tuturor pensiilor din sistem cu procente cuprinse între 19 şi 69%. Prin eforturile făcute de ministrul Oprea, împreună cu un colectiv format din militari din toate structurile, împreună cu specialiști din ministerul justiției, ministerul muncii și cel al finanțelor, au crescut pensiile celor care au avut carieră completă şi care au slujit Armata din plin. Cele 10% din pensii care nu au crescut aparţin militarilor care, nu din vina lor, au ieşit la pensie mai devreme, pentru ca România să îndeplinească exigenţele admiterii în NATO. Însă şi sacrificiul acestora a fost răsplătit la momentul respectiv prin salarii compensatorii corecte.
Considerăm că situaţia actuală a pensiilor militare este una corectă faţă de militari, impunând un principiu sănătos în sistem, şi anume, la stagiu egal, pensie egală. Vechea lege crea inechităţi între cei care au ieşit la pensie în anii 80 sau 90 şi cei pensionaţi în anii 2000. Astfel, doi ofiţeri cu cariere perfect identice aveau pensii diferite, în funcţie de anul pensionarii. Noua lege elimină astfel de discrepanţe şi impune un mod corect şi unitar de stabilire a pensiilor militare.
În aceste condiţii, facem apel la toţi camarazii noştri să nu se lase dezinformaţi şi manipulaţi de către dezertorii morali ai Armatei Române, cei care de dragul pensiei lor vor să sacrifice pensiile tuturor celorlalţi. Col (r) Dogaru este cunoscut mai degrabă pentru amestecarea instituţiei pe care o conduce în tot felul de acţiuni conotate politic, ceea ce este contrar spiritului militar. Un exemplu de impostură morală este că acest colonel (r), susţine că „pensionarii militari sunt asistaţi sociali” şi că „s-au luat gradele”, deşi pe cuponul de pensie scrie clar „ Pensie Militară” cu gradul militar înscris.
De asemenea, col (r) Dogaru este conoscut pentru maniera incorectă prin care încearcă să racoleze membri şi să dezbine celelalte asociaţii din sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Acţiunile col (r) Dogaru şi, din păcate, şi ale fostului ministru Corneliu Dobriţoiu, nu fac altceva decât să perpetueze îngrijorări nefondate şi tensiuni inutile între pensionarii militari. De altfel, nu este deloc o întâmplare că fostul ministru a întreţinut, din interes politic, o relaţie privilegată cu asociaţia condusă de col (r) Dogaru, tratând cu indiferenţă şi chiar lipsă de respect orice altă instituţie reprezentativă din sistem.
În concluzie, A.N.C.M.R.R. face apel la instituţiile de presă să activeze potrivit codului profesional şi de conduită al jurnalistului şi să prezinte obiectiv faptele, fără a favoriza perpetuarea unor minciuni şi manipulări puse la cale de tot felul de pretinşi reprezentaţi ai pensionarilor militari. Situaţia pensiilor este una cunoscută, asumată oficial de Minister şi de Armată, iar cea mai bună sursă de informare în acest sens o reprezintă instituţiile statului, precum şi cele câteva zeci de mii de pensionari militari ale căror pensii au crescut în urma recalculării. În acest sens, vă informăm că suntem la dispoziţia tuturor instituţiilor de presă pentru a oferi informaţii şi date pertinente, având la bază actele normative specifice, precum şi situaţia concretă a pensionarilor care fac parte din Asociaţie.
Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” (ANCMRR) este persoană juridică română de utilitate publică, fără scop patrimonial, democratică și apolitică, non profit şi deschisă, care cuprinde cadrele militare în rezervă şi în retragere din Armata României. Asociaţia este constituită pe principiul administrativ-teritorial, având 47 de filiale şi 55 de subfiliale, grupând astfel peste 35.000 de membri. Asociația reprezintă şi apără drepturile şi interesele cadrelor militare în rezervă şi în retragere precum şi ale familiilor acestora.
BIROUL PERMANENT CENTRAL
sursa http://ancmrr.ro/comunicat-de-presa-27-02-2013/
PS 1. Distinsi membri ai Biroului Permanent, asadar, spuneti Dumneavoastra ,, că situaţia actuală a pensiilor militare este una corectă faţă de militari,, putandu-se intelege, inclusiv, ca ceilalti, carora pensiile le-au scazut, nu ar fi fost militari , din moment ce acestia nu sunt de aceeasi parere !
Subliniind, de la bun inceput, ca nu ma numar printre cei afectati de actuala modificare legislativa in domeniul pensiilor, cu toata deferenta de care sunt in masura, dati-mi voie sa nu fiu de acord cu aceasta concluzie . Mai mult, ma declar suprins si dezamagit in acest sens, considerand-o inoportuna in acest context ! Vorbim, totusi, despre un numar impresionant de camarazi de-ai nostri, peste 20.000 de militari afectati, in cazul carora, de cele mai multe ori, trebuie tinut cont si de membrii de familie ai acestora...
Apoi, ma asteptam ca la eventualele erori ale conducerii SCMD sa veniti cu ceva pozitiv. Sincer, speram la o cu totul alta abordare din care sa reiasa, fara echivoc, ca sunteti dispusi sa abandonati orgoliile si sa va manifestati interesul pozitiv, pe care ar trebui sa-l aveti, pentru cadrele militare disponibilizate.
,,PARTE, ONOARE, DEMNITATE,, are la baza principii. Ori, in baza acestora, de la bun inceput, trebuia inteles ca problema unui membru asociat trebuie sa devina problema sistemului din care acesta face parte. Neintamplandu-se asa, disponibilizatii s-au simtit abandonati, tradati, cautandu-si , cum e natural, refugiul intr- alta structura. Din pacate in primul rand, indraznesc sa sustin, pentru ANCMRR!
Revin la comunicat !
- Pai, domnilor din conducerea centrala a ANCMRR, cum ramane cu neretroactivitatea, principiu clamat, firesc, chiar si de catre Dvs ?!
- Pai, domnilor din conducerea centrala a ANCMRR, cum ramane cu faptul ca personalului aeronautic, scafandrilor etc etc, coeficientul corespunzator grupei de munca in care si-au desfasurat activitatea nu doar ca nu a crescut, ca in cazul altora, nu numai ca nu a ramas la nivelul dinaintea modificariilor legislative ci chiar a scazut ?!
- Pai, domnilor din conducerea centrala a ANCMRR, cum ramane cu cei pentru care ,,vechime completa,, avea alt sens decat in cazul majoritatii militarilor din armata si care, la 47 de ani, erau deja storsi si, evident, in multe cazuri, pensionati (cazul pilotilor de supersonice, scafandrilor) ?!
In aceste cazuri, daca e sa vorbim de contributivitate, veniturile obtinute si din zbor, scufundari etc nu pot echilibra balanta in situatia in care , in celalat taler, am pune veniturile oricarei alte categorii de militari care ar fi putut lucra in sistemul militar pana la 55 -62 de ani( vorbim de salarii, sporuri, prime etc etc etc ) .
Apoi, sunt suficient de multe cazuri in care, astfel de militari specialisti pensionati in 2008-2010, desi au avut carieră completă conform legislatiei anterioare, desi şi-au slujit Armata din plin , au pierdut urmare a recalcularii-revizuirii !
Si , cu siguramta, sunt si alte situatii specifice...
- Daca sustineti ,,că situaţia actuală a pensiilor militare este una corectă faţă de militari,, pai, domnilor din conducerea centrala a ANCMRR, cum ramane cu unii dintre cei mai buni dintre noi, superspecializati, si pentru care, in momentul apartitie acestei necesitati de reducere a efectivelor armatei, gradul detinut a constituit o imensa piatra de moara?
Va dau un exemplu-cazul ofiterilor parasutisti unde, de multe ori, acestia erau calificati si parasutisti, si scafandri, si alpinisti, si specialisti in distrugeri in diferite medii, si clasificati ca radiotelegrafisti .
Dincolo de faptul ca nu erau remunerati asa cum s-ar fi facut in orice sistem sanatos (desi aplicau pentru aceste specializari si sustineau examenele specifice pentru reconfirmari) ei bine, in momentul disponibilizarilor, acestia au trebuit sa parasesca armata intrucat aceasta nu avea functii superioare suficiente, corespunzatoare gradelor detinute de catre acestia... Care grade , in cazul acestora, erau acordate ca o recompensa fireasca, legala, a faptului ca detineau calificarea de personal aeronautic si isi indeplineau la un nivel foarte bun sarcinile de serviciu...
Si, atunci, despre ce vorbim ?!
- Pai, domnilor din conducerea centrala a ANCMRR, pe ce va bazati Dumneavoastra cand afirmati ca salariile compensatorii acordate cadrelor militare disponibilizate au fost corecte ?! Cu tot respectul dar nu ar fi mai corect sa-i lasati pe cei in cauza sa aprecieze acest aspect?
Oare chiar sa nu cunoasteti ca aceste salarii compensatorii isi puteau dovedi sensul , eventual , eficienta doar integrate in pachetul stabilit in acest sens-incubatoare de afaceri, reconversii facute la nivelul MApN, imprumuturi subventionate de stat pentru deschiderea unei afaceri, posibilitatea cumulului pensiei cu salariul etc etc etc. Care pachet , desi pre-platit cu sume de milioane de dolari, nu a ajuns niciodata la disponibilizati ? Atunci, despre ce vorbim ?!
Apropo, oare ce s-o fi intamplat cu acele sume uriase de bani ?!
- Domnilor din conducerea centrala a ANCMRR, ce vreti sa insinuati afirmand ca disponibilizatii si-au primit ,,rasplata,, sub forma acelor salarii compensatorii , atata timp cat acestea se acorda in mai toate sectoarele de activitate, desigur, la o valoare nominala mai mare sau mai mica ?!
Oare o fi intamplator ca cei care semnaleaza, oarecum ironic, acest aspect sunt , cu totii, tocmai cei care au iesit din sistem natural, nefiind afectati in vreun fel de aceste disponibilizari, oricum mult inainte de aparitia acestei proceduri de relativ sprijin al celor indepartati din sistem ?!
Inteleg si admit conflictul dintre generatii numai ca, in situatia de fata, se pare ca e si ceva in plus...
PS 2 Fara sa fiu membru de sindicat, din pacate trebuie sa dau dreptate acestora cand ei sustin , ziceti Dumneavoastra, că „pensionarii militari sunt asistaţi sociali” şi că „s-au luat gradele”...
Faptul ca pe cuponul de pensie scrie clar „ Pensie Militară” cu gradul militar înscris este absolut nesemnificativ, reprezentand doar o masura cu caracter intern si care a vizat anestezierea militarilor revoltati in acest sens. Ma surprinde ca aveti o alta opinie atata timp cat diferentele dintre deciziile de pensionare eliberate inainte si dupa aparitia actualei legislatii in domeniu sunt atat de relevante...
Din fericire, la toata aceasta complicata problema, o solutie, verificata, exista-infiintarea sindicatelor la nivelul cadrelor militare active dupa modelul statelor de mare traditie democratica si militara (RUSIA, FRANTA, GERMANIA, OLANDA, ITALIA etc).O recomandare catre statul roman este, in acest sens, pare-mi-se din 2004. Doar acestea pot conta in acest diferend. Trebuie mai multa intelepciune si deschidere din partea tuturor. Cu precadere din partea celor direct interesati, fie acestia activi sau in rezerva...
cu toata consideratia, acelasi col(r) Enache Constantin atasat de o ANCMRR oricand dispusa sa-si protejeze TOTI MEMBRII !
marți, 26 februarie 2013
Ponta anunţă că România va cumpăra avioane multirol second-hand
Ministrul Apărării a primit mandat din partea CSAT ca în următoarele luni să încheie negocierile privind achiziţionarea unor avioane multirol aflate deja în uz, a declarat, in urma cu cateva ore, premierul Victor Ponta, după ce a participat la prezentarea raportului de activitate pe 2012 al Ministerului Apărării Naționale.
El a răspuns astfel la remarca unui jurnalist conform căruia "resursa de zbor a avioanelor de luptă va fi epuizată în doi ani", iar România va rămâne fără avioane de luptă dacă Guvernul nu va lua o decizie.
Premierul a precizat însă că decizia pe această temă nu aparţine doar Guvernului.
"Decizia nu este doar a Guvernului. După cum se ştie, a fost aprobată şi discutată în cadrul CSAT şi, în următoarele câteva luni, ministrul Apărării are mandat pentru a încheia negocierile privind achiziţionarea unor avioane multirol aflate deja în uz. Deci, ministrul Apărării are mandat din partea CSAT pentru a negocia şi a prezenta, la momentul încheierii negocierii, rezultatul", a spus Ponta.
La finele anului trecut, premierul declara că avioanele multirol F-16 care urmează să fie achiziţionate de România sunt deja în serviciu, dar vor fi pregătite să reziste pe o durată de 20 ani, costul unor aparate noi depăşind posibilităţile financiare ale ţării.
La rândul său, ministrul de atunci al Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a anunţat că avioanele multirol F-16 vor fi achiziţionate din Portugalia şi că preţul pentru cele 12 aparate la mâna a doua este în jur de 600 de milioane de dolari, această sumă urmând să fie achitată în cinci ani. Conform lui Dobriţoiu, prima tranşă, de 70 de milioane de dolari, ar trebui plătită în 2013.
În luna septembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat proiectul de "realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană" în cadrul programului "Avion multirol al Forţelor Aeriene". Dobriţoiu a spus atunci că au fost identificate resurse în buget pentru achiziţia a 12 avioane second-hand F 16, România începând să plătească din 2013 şi va beneficia de aceste avioane din 2016.
Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat, tot luni, că doreşte ca în prima parte a acestui an să existe un obiectiv foarte clar legat de achiziţionarea avioanelor multirol, menţionând că va discuta, săptămâna viitoare, cu omologul portughez pe acest subiect.
"În această perioadă facem eforturi de reabilitare a avioanelor pentru a menţine acea capacitate a forţelor aeriene de a asigura poliţia aeriană", a menţionat demnitarul.
El a spus că doreşte ca în prima parte a acestui an să existe un obiectiv foarte clar legat de achiziţionarea avioanelor multirol, având în vedere că resursa de zbor pe care România o are cu avioanele MIG expiră în 2017.
SURSA- REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/ponta-anunta-ca-romania-va-cumpara-avioane-multirol-second-hand_1121278.html#ixzz2Lx5ndKcg
El a răspuns astfel la remarca unui jurnalist conform căruia "resursa de zbor a avioanelor de luptă va fi epuizată în doi ani", iar România va rămâne fără avioane de luptă dacă Guvernul nu va lua o decizie.
Premierul a precizat însă că decizia pe această temă nu aparţine doar Guvernului.
"Decizia nu este doar a Guvernului. După cum se ştie, a fost aprobată şi discutată în cadrul CSAT şi, în următoarele câteva luni, ministrul Apărării are mandat pentru a încheia negocierile privind achiziţionarea unor avioane multirol aflate deja în uz. Deci, ministrul Apărării are mandat din partea CSAT pentru a negocia şi a prezenta, la momentul încheierii negocierii, rezultatul", a spus Ponta.
La finele anului trecut, premierul declara că avioanele multirol F-16 care urmează să fie achiziţionate de România sunt deja în serviciu, dar vor fi pregătite să reziste pe o durată de 20 ani, costul unor aparate noi depăşind posibilităţile financiare ale ţării.
La rândul său, ministrul de atunci al Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a anunţat că avioanele multirol F-16 vor fi achiziţionate din Portugalia şi că preţul pentru cele 12 aparate la mâna a doua este în jur de 600 de milioane de dolari, această sumă urmând să fie achitată în cinci ani. Conform lui Dobriţoiu, prima tranşă, de 70 de milioane de dolari, ar trebui plătită în 2013.
În luna septembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat proiectul de "realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană" în cadrul programului "Avion multirol al Forţelor Aeriene". Dobriţoiu a spus atunci că au fost identificate resurse în buget pentru achiziţia a 12 avioane second-hand F 16, România începând să plătească din 2013 şi va beneficia de aceste avioane din 2016.
Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat, tot luni, că doreşte ca în prima parte a acestui an să existe un obiectiv foarte clar legat de achiziţionarea avioanelor multirol, menţionând că va discuta, săptămâna viitoare, cu omologul portughez pe acest subiect.
"În această perioadă facem eforturi de reabilitare a avioanelor pentru a menţine acea capacitate a forţelor aeriene de a asigura poliţia aeriană", a menţionat demnitarul.
El a spus că doreşte ca în prima parte a acestui an să existe un obiectiv foarte clar legat de achiziţionarea avioanelor multirol, având în vedere că resursa de zbor pe care România o are cu avioanele MIG expiră în 2017.
SURSA- REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/ponta-anunta-ca-romania-va-cumpara-avioane-multirol-second-hand_1121278.html#ixzz2Lx5ndKcg
duminică, 24 februarie 2013
SCRISOARE DESCHISA ADRESATA CIVILULUI
Civilului
De curând, în spațiul de discuție publică, a fost reluată tema pensionarilor militari, situație prilejuită de încăpățânarea premierului României de a-l cocoloși pe vicele său pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, fost ministru al apărării și artizanul dezastrului instituțional al anulării dreptului la pensie militară de stat pentru rezerviștii și retrașii din Armată, și transformarea lor în asistați social, cu drept de pensie revizuită după cum au avut chef funcționărașii din minister și după câtă influență au avut beneficiarii la partidul dezertorilor și trădătorilor politici, patronat de acest artizan.
Pe forumuri și nu numai, se remarcă și opinii în favoarea tezei că militarii au, într-adevăr, pensii nesimțite și, mai ales, nemeritate, opinii ce merg în deplină concordanță cu cele ale comandantului Forțelor Armate și președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării și președintele României de astăzi, domnul Băsescu Traian, care are o părere foarte proastă despre militari, în general, și despre ofițeri, în special.
În contextul acestei discuții publice, vă propun o epistolă a unui militar român, adresată concetățeanului său, tot român, dar civil.
Dragă Civilule,
Știu că ai fi vrut să fii ca mine și, pentru că nu ai putut, acum, la pensie, vrei să fiu eu ca tine. Însă, nu se poate, pentru că noi am fost și suntem diferiți, așa cum doi frați sunt diferiți, chiar dacă au fost făcuți de aceiași mamă și din același tată și chiar dacă se iubesc unul pe altul, ca frații.
Când am ales să mă înscriu la liceul militar, știam că voi avea parte atât de casă și masă gratuite, cât și de școală de cea mai bună calitate posibilă. La fel, știai și tu același lucru. Faptul că nu ai venit să fii coleg cu mine de bancă înseamnă fie că nu ai vrut, în sensul că nu ți-au trebuit nici gratuitățile și nici învățătura oferite de Armată, fie că nu ai putut, în sensul că nu ai avut meritele necesare pentru admitere. În niciuna dintre aceste două situații, nu ai însă cum să te compari cu mine și să zici că am fost egali vreun moment. Dacă tu ai ales să mergi la un liceu mai bun și să te pregătești pentru o viață mai îndestulată decât îmi promitea mie milităria, cinste ție! Dacă ai rămas mai modest decât mine, asta este! Nu ai de ce să fii invidios. Nu ai putut mai mult.
Când am ales să merg la o școală militară, cum le zicea pe vremea aceea, știam că voi primi casă și masă gratuite, dar și o mică soldă, alături de instruirea necesară formării mele ca ofițer. Mai știam că, pentru a avea studii superioare, va trebui să muncesc mai mult de cinci ani ca locotenent și locotenent major, să cresc în ierarhia militară și să îndeplinesc anumite condiții profesionale care să mă califice pentru a studia în Academia Militară, cum îi zicea pe atunci instituției de învățământ superior militar. Și mai știam că prima mea soldă ca ofițer va fi mai mare decât salariul mediu pe economie. La fel știai și tu. Dacă ai ales să nu fii coleg cu mine de pluton în școala militară, să facem împreună instrucție de dimineața până seara iar, uneori, și noaptea, și să învățăm meseria armelor la clasă, fie nu ai vrut, fie nu ai putut. Dacă ai ales să te pregătești în facultate sau într-o școală civilă care să îți dea o meserie mai bună decât cea a armelor și mai bine plătită, atunci cinste ție! Dacă ai fi vrut să fii la fel de bine plătit ca mine dar nu ai îndeplinit condițiile de pregătire, pentru că nu ai putut, atunci asta este! Nu ai de ce să fii invidios pe mine că eu am vrut și am putut.
Când am ales să fiu ofițer știam că nu voi putea fi și soldat, în același timp. Am făcut și eu instrucția soldatului, la vremea mea, în școala militară, dar apoi am devenit comandant și nu mai puteam fi, totodată, și executant. La fel, știai și tu că, dacă nu vei vrea sau nu vei putea să te faci ofițer, va trebui să faci armata ca soldat, fiindcă așa era pe vremea noastră. Deci, indiferent cât de grea sau de ușoară ți-a fost armata pe care ai făcut-o ca soldat, indiferent dacă ai învățat din serviciul militar ceva ce ți-a fost de folos în viață sau doar a fost o etapă urâtă și inutilă din existența ta, nu ai de ce să te compari cu mine, pentru că nu am fost egali. Eu eram comandantul iar tu subordonatul, pentru că așa a fost și este în armată. Iar tu știai asta dinainte de a ți se întâmpla.
Când am jurat să îmi apăr Țara chiar și cu prețul vieții, prin Țară înțelegându-te și pe tine, știam că bătea războiul la ușă, atât cel rece, cât și cel cald din Mediterană sau din Orientul Apropiat. La fel știai și tu, dar nu ai venit lângă mine, să apărăm Țara împreună, cu prețul vieții. Ai rămas mai departe civil și ai contat pe mine să mă ocup de treaba asta. Atunci parcă era bine că nu suntem egali. Și, parcă, solda mea, ceva mai mare decât salariul mediu pe economie, nu era chiar atât de mare încât să plătească prețul vieții tale. Pentru că, dacă era, ai fi venit lângă mine. Tot așa, nu ai fi zis că am o soldă nesimțită atunci când am scos oameni de sub dărâmături, la cutremur, ori de sub ape, la inundații.
De altfel, nu am auzit pe nimeni să zică despre militari că au solde nesimțite. Pentru că nimeni nu vrea să îi supere pe militari, atâta vreme cât este nevoie de ei în societate și ceea ce fac ei nu este la îndemâna oricui, fie că nu vor, fie că nu pot alții să facă ce fac ei, militarii.
Însă, dragă civilule, când eu, ofițerul, nu îți mai sunt de folos, când am ieșit „la pensie”, se schimbă treaba! De noi, ăștia, pensionarii, nu mai ai nevoie, nu-i așa? Și, parcă, ne plătești prea degeaba o pensie nesimțită. Și, în plus, ți se pare că trăim cam mult după ce am ieșit la pensie, la o vârstă mult prea fragedă.
Dacă ești cinstit cu tine însuți și dacă ți-a mai rămas un pic de rușine din aia ancestrală, din care este alcătuit mortarul construcției societale românești, atunci poate te oprești o clipă și asupra acestui adevăr, că noi doi nu am fost, nu suntem și nu vom putea fi niciodată egali, nici ca membri ai societății, nici ca pensionari.
Cu cele mai bune gânduri,
Ofițerul român în rezervă sau în retragere
de Hari Bucur Marcu
SURSA http://www.in-cuiul-catarii.info/2013/02/23/civilului-3145
De curând, în spațiul de discuție publică, a fost reluată tema pensionarilor militari, situație prilejuită de încăpățânarea premierului României de a-l cocoloși pe vicele său pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, fost ministru al apărării și artizanul dezastrului instituțional al anulării dreptului la pensie militară de stat pentru rezerviștii și retrașii din Armată, și transformarea lor în asistați social, cu drept de pensie revizuită după cum au avut chef funcționărașii din minister și după câtă influență au avut beneficiarii la partidul dezertorilor și trădătorilor politici, patronat de acest artizan.
Pe forumuri și nu numai, se remarcă și opinii în favoarea tezei că militarii au, într-adevăr, pensii nesimțite și, mai ales, nemeritate, opinii ce merg în deplină concordanță cu cele ale comandantului Forțelor Armate și președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării și președintele României de astăzi, domnul Băsescu Traian, care are o părere foarte proastă despre militari, în general, și despre ofițeri, în special.
În contextul acestei discuții publice, vă propun o epistolă a unui militar român, adresată concetățeanului său, tot român, dar civil.
Dragă Civilule,
Știu că ai fi vrut să fii ca mine și, pentru că nu ai putut, acum, la pensie, vrei să fiu eu ca tine. Însă, nu se poate, pentru că noi am fost și suntem diferiți, așa cum doi frați sunt diferiți, chiar dacă au fost făcuți de aceiași mamă și din același tată și chiar dacă se iubesc unul pe altul, ca frații.
Când am ales să mă înscriu la liceul militar, știam că voi avea parte atât de casă și masă gratuite, cât și de școală de cea mai bună calitate posibilă. La fel, știai și tu același lucru. Faptul că nu ai venit să fii coleg cu mine de bancă înseamnă fie că nu ai vrut, în sensul că nu ți-au trebuit nici gratuitățile și nici învățătura oferite de Armată, fie că nu ai putut, în sensul că nu ai avut meritele necesare pentru admitere. În niciuna dintre aceste două situații, nu ai însă cum să te compari cu mine și să zici că am fost egali vreun moment. Dacă tu ai ales să mergi la un liceu mai bun și să te pregătești pentru o viață mai îndestulată decât îmi promitea mie milităria, cinste ție! Dacă ai rămas mai modest decât mine, asta este! Nu ai de ce să fii invidios. Nu ai putut mai mult.
Când am ales să merg la o școală militară, cum le zicea pe vremea aceea, știam că voi primi casă și masă gratuite, dar și o mică soldă, alături de instruirea necesară formării mele ca ofițer. Mai știam că, pentru a avea studii superioare, va trebui să muncesc mai mult de cinci ani ca locotenent și locotenent major, să cresc în ierarhia militară și să îndeplinesc anumite condiții profesionale care să mă califice pentru a studia în Academia Militară, cum îi zicea pe atunci instituției de învățământ superior militar. Și mai știam că prima mea soldă ca ofițer va fi mai mare decât salariul mediu pe economie. La fel știai și tu. Dacă ai ales să nu fii coleg cu mine de pluton în școala militară, să facem împreună instrucție de dimineața până seara iar, uneori, și noaptea, și să învățăm meseria armelor la clasă, fie nu ai vrut, fie nu ai putut. Dacă ai ales să te pregătești în facultate sau într-o școală civilă care să îți dea o meserie mai bună decât cea a armelor și mai bine plătită, atunci cinste ție! Dacă ai fi vrut să fii la fel de bine plătit ca mine dar nu ai îndeplinit condițiile de pregătire, pentru că nu ai putut, atunci asta este! Nu ai de ce să fii invidios pe mine că eu am vrut și am putut.
Când am ales să fiu ofițer știam că nu voi putea fi și soldat, în același timp. Am făcut și eu instrucția soldatului, la vremea mea, în școala militară, dar apoi am devenit comandant și nu mai puteam fi, totodată, și executant. La fel, știai și tu că, dacă nu vei vrea sau nu vei putea să te faci ofițer, va trebui să faci armata ca soldat, fiindcă așa era pe vremea noastră. Deci, indiferent cât de grea sau de ușoară ți-a fost armata pe care ai făcut-o ca soldat, indiferent dacă ai învățat din serviciul militar ceva ce ți-a fost de folos în viață sau doar a fost o etapă urâtă și inutilă din existența ta, nu ai de ce să te compari cu mine, pentru că nu am fost egali. Eu eram comandantul iar tu subordonatul, pentru că așa a fost și este în armată. Iar tu știai asta dinainte de a ți se întâmpla.
Când am jurat să îmi apăr Țara chiar și cu prețul vieții, prin Țară înțelegându-te și pe tine, știam că bătea războiul la ușă, atât cel rece, cât și cel cald din Mediterană sau din Orientul Apropiat. La fel știai și tu, dar nu ai venit lângă mine, să apărăm Țara împreună, cu prețul vieții. Ai rămas mai departe civil și ai contat pe mine să mă ocup de treaba asta. Atunci parcă era bine că nu suntem egali. Și, parcă, solda mea, ceva mai mare decât salariul mediu pe economie, nu era chiar atât de mare încât să plătească prețul vieții tale. Pentru că, dacă era, ai fi venit lângă mine. Tot așa, nu ai fi zis că am o soldă nesimțită atunci când am scos oameni de sub dărâmături, la cutremur, ori de sub ape, la inundații.
De altfel, nu am auzit pe nimeni să zică despre militari că au solde nesimțite. Pentru că nimeni nu vrea să îi supere pe militari, atâta vreme cât este nevoie de ei în societate și ceea ce fac ei nu este la îndemâna oricui, fie că nu vor, fie că nu pot alții să facă ce fac ei, militarii.
Însă, dragă civilule, când eu, ofițerul, nu îți mai sunt de folos, când am ieșit „la pensie”, se schimbă treaba! De noi, ăștia, pensionarii, nu mai ai nevoie, nu-i așa? Și, parcă, ne plătești prea degeaba o pensie nesimțită. Și, în plus, ți se pare că trăim cam mult după ce am ieșit la pensie, la o vârstă mult prea fragedă.
Dacă ești cinstit cu tine însuți și dacă ți-a mai rămas un pic de rușine din aia ancestrală, din care este alcătuit mortarul construcției societale românești, atunci poate te oprești o clipă și asupra acestui adevăr, că noi doi nu am fost, nu suntem și nu vom putea fi niciodată egali, nici ca membri ai societății, nici ca pensionari.
Cu cele mai bune gânduri,
Ofițerul român în rezervă sau în retragere
de Hari Bucur Marcu
SURSA http://www.in-cuiul-catarii.info/2013/02/23/civilului-3145
ANCMRR CATRE ALIANTA DE CENTRU STANGA
La adresa de mai jos gasiti ,, Probleme principale ale ANCMRR ,,Alexandru Ioan Cuza,, supuse conducerii PSD-UNPR,,.
1-Dorinta de a pune in functiune protocolul
2-Probleme prioritare ale ANCMRR pentru care se solicita sprijinul
3-Propuneri ale ANCMRR pentru solutionarea problemelor cu care se confrunta
4-Estimarea disponibilitatilor ANCMRR de a actiona in folosul PSD-UNPR conform prevederilor protocolului
sursa https://docs.google.com/file/d/0B9CqWMwAnBxMWEdVaG9Jb20xQ3c/edit?usp=sharinghttps://docs.google.com/file/d/0B9CqWMwAnBxMWEdVaG9Jb20xQ3c/edit?usp=sharing
sâmbătă, 23 februarie 2013
Duşa: Nu există nicio campanie de recalculare a pensiilor militare la Casa Sectorială de Pensii
19 feb, 23:31 | Mediafax
Mircea Dusa
Ministrul Apărării a participat marţi la ceremonia de repatriere din Afganistan a Batalionului 2 Manevră, eveniment care s-a desfăsurat la sediul Batalionului 33 Vânători de Munte "Posada" din Curtea de Argeş.
Duşa a spus, cu această ocazie, că pensiile militarilor sunt calculate de către Casa Sectorială.
"Nu există nicio campanie la Casa Sectorială de recalculare a pensiilor. Din momentul apariţiei Legii 119, care într-adevar a creat discriminări din 2010, la Casa Sectorială de Pensii de la Armată au fost procesate 80.000 de dosare. Sigur că nu întotdeauna cei care primesc deciziile sunt multumiţi de aceste decizii şi de aceea sunt înregistrate, tot la Casa de pensii, 28.000 de contestaţii. Avand în vedere volumul mare de muncă şi contestaţiile care trebuie soluţionate, eu am dispus, printr-un Ordin al ministrului, să mărim acea comisie specială înfiinţată conform legii care să soluţioneze contestaţiile. Sigur că în acest proces de soluţionare a contestaţiilor, dacă sunt şi documente care nu sunt conforme cu realitatea vom lua şi măsurile prevăzute de lege. Dar asta nu înseamnă că există la Casa sectorială de pensii o campanie de recalculare. Nu recalculează nimeni pensii", a spus ministrul.
El a mai spus că "a existat acolo un audit" şi el însuşi a dispus să fie făcute analize.
"E şi Curtea de conturi în control, am dispus si eu anumite analize acolo. Acolo unde vom constata că s-a încălcat legea sau ca cineva a întocmit acte care nu sunt conforme cu realitatea, mă refer la actele primare, nu la deciziile de pensionare. Deciziile sunt acte care reflectă o anumită stare de fapt. Eu ma refer la acte premergătoare, adeverinţe, documente care vizează vechimea, şi dacă sunt anumite chestiuni care nu sunt conforme cu realitatea sau sunt nelegale, vom lua şi măsurile necesare şi dacă cineva a încălcat legea atunci când a efectuat operaţiunile de stabilire a cuantumului pensiei, va suporta şi rigorile legii", a spus Duşa.
El a adăugat că aceste controale se fac de către cei care au atribuţii în stabilirea pensiilor, de cei de la Casa Sectorială.
"Dacă ei constată ca au greşit repară ceea ce au greşit, revin, dacă nu, cel care urmează să beneficieze de pensie, conform legii, are dreptul să conteste la acea comisie specială care funcţioneaza tot la nivelul ministerului, pentru a-şi dovedi drepturile pe care trebuie să le aibă conform legii şi conform documentelor pe care le prezintă", a spus Duşa.
El a menţionat că face un apel la pensionarii militari "să stea liniştiţi"
"Dezbaterile sunt normale să existe în presă, dar nu există la Casa sectorială o campanie de recalculare a pensiilor. Şi eu voi face eforturi ca pensiile militarilor să nu scadă, să rămână la nivelul pe care trebuie să îl aibă pensia, conform legii", a spus Duşa.
Dumnezeu sa-l ierte!
Cu adanca durere in suflet anuntam trecerea in randurile celor drepti a celui care a fost col.(r) GOJGAR DUMITRU. Inmormantarea va avea loc marti 26.02.2013.
Dumnezeu sa-l ierte!
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Presedintele filialei judetene Olt a A.N.C.M.R.R.
vineri, 22 februarie 2013
COMUNICAT DE PRESĂ DIN PARTEA ANCMRR
COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 122 din 21.02.2013
Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” (ANCMRR) este persoană juridică română de drept privat, de utilitate publică, fără scop patrimonial, independentă, democratică, apolitică, non profit şi deschisă, care cuprinde cadrele militare în rezervă şi în retragere provenite din activitate în Armata României.
Asociaţia este constituită pe principiul administrativ – teritorial cu 47 de filiale şi 55 de subfiliale înglobând peste 35 000 de membrii.
Asociaţia reprezintă şi apără drepturile şi interesele cadrelor militare în rezervă şi în retragere precum şi ale familiilor acestora, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare şi a măsurilor luate de instituţiile statului de drept referitoare la cadrele militare în rezervă şi în retragere.
Conducerea A.N.C.M.R.R. constată că pe parcursul unor emisiuni în care a existat şi o tematică privind pensiile militare, unele personalităţi invitate nu deţin informaţii corecte, fac aprecieri eronate, comentează unele aspecte fără a avea o susţinere legală sau chiar fiind de rea credinţă.
Cu regret constatăm că printre aceştia se află şi pensionari militari care, deşi nu prea au avut de a face cu armata, lansează tot felul de idei care mai de care mai ciudate, urmărind să şocheze şi să iasă cu orice preţ în evidenţă.
Un astfel de personaj este col.(r) DOGARU MIRCEA.
Autoales preşedinte al S.C.M.D., de mult timp emite tot felul de păreri care sunt departe de problemele reale ale pensionarilor militari. Metodele folosite de el în cadrul S.C.M.D. au la bază sintagma „Dezbină şi Atacă”, verbiajul fără bază, fără acoperire, fără noimă, racolarea unor membrii ai A.N.C.M.R.R. şi ai altor structuri asociative din cadrul Sistemului de Apărare, Siguranţă Naţională şi Ordine Publică, forme de protest impuse membrilor S.C.M.D. departe de structura morală a rezervistului militar câştigată pe timpul executării serviciului militar activ : ieşirile în stradă; proteste „spontane” sau neautorizate; acţiuni huliganice ca : denigrarea uniformei militare, jigniri grosolane a unor personalităţi din conducerea statului şi a armatei, ameninţarea cu darea în judecată şi trimiterea „în penal” a oricărei personalităţi care nu-i convenea, printre care şi împotriva fostului ministru al Apărării Naţionale, Domnul GABRIEL OPREA.
Oare a uitat că dacă nu era Domnul OPREA la conducerea M.Ap.N. „pensiile nesimţite” categorisite astfel de cuplul de neagră amintire a domnilor BOC -ŞEITAN ar fi fost reduse cu 19 – 69% ? A uitat că dacă Domnul OPREA nu intervenea permanent, pe toate căile (comisii, guvern, parlament, etc) toţi pensionarii militari, deşi şi-au dedicat toată viața Armatei României până la sacrificiul suprem, 24 de ore din 24 prin Jurământul Militar depus, ar fi rămas cu pensia din ianuarie 2011, redusă cu 50%?
Chiar şi în prezent acest colonel (r), prin acţiunile întreprinse nu face altceva decât să menţină o stare de tensiune între cadrele militare în rezervă şi în retragere şi cele din S.C.M.D. şi să susţină sus şi tare ideea că „ suntem nişte asistaţi sociali” sau că „ni s-au luat gradele”, deşi pe cuponul de pensie scrie clar „ Pensie Militară” cu gradul militar înscris.
Ar fi interesant să fie întrebat cât „ajutor social” primeşte !
Cu toate aceste menţiuni şi altele neamintite, continuă să facă turnee zilnice la posturile de televiziune, erijându-se în „ salvatorul tuturor pensionarilor militari”.
Un alt exemplu pe care îl supunem atenţiei prin acest comunicat se referă la prestaţia sub orice critică a fostului ministru al Apărării Naţionale – Domnul CORNELIU DOBRIŢOIU, care, deşi apare ca fost ofiţer activ şi pensionar militar, prestaţia sa lipsită de profesionalism vis-a-vis de problemele existente privind pensiile militare a jignit marea masă de a rezerviştilor militari, a dovedit lipsă de respect faţă de camarazii de armă.
În scurta perioadă cât a fost în funcţia de ministru al Apărării a reuşit să inflameze situaţia pensionarilor militari care au fost şi sunt bulversaţi de unele afirmaţii şi acţiuni ale sale, subordonând Armata ,,politicului”:
- „A reuşit” să învrăjbească pensionarii militari între ei favorizând acţiunile S.C.M.D. şi tratând cu indiferenţă pe cei peste 35.000 de pensionari militari din A.N.C.M.R.R. precum şi pe cei din alte structuri asociative proveniţi din M.Ap.N;
- A solicitat suspect de repede Auditarea M.Ap.N. privind modul de recalculare şi revizuire a pensiilor în loc să constituie mai întâi o comisie în cadrul M.Ap.N. care să verifice situaţia existentă : „vino tu Audit şi fă-ţi treaba că eu nu sunt în stare”! :
- De curând, ca preşedinte al Comisiei pentru Apărare, Siguranţă Naţională şi Ordine Publică din Senat, a convocat la această Cameră a Parlamentului preşedinţii unor filiale ale S.C.M.D., tratând cu indiferenţă celelalte structuri asociative provenite din M.Ap.N.
Precizăm că în perioada cât Domnul DOBRIȚOIU a fost ministru al Apărării Naţionale conducerea ANCMRR a solicitat de nenumărate ori să fie primită pentru a se prezenta şi ai aduce la cunoştinţă activităţile principale ale Asociaţiei.NU A FOST PRIMITĂ NICIODATĂ !
Întrebat cum crede că se pot procura sumele de bani ce ar urma să se asigure pentru pensionarii militari cu veniturile diminuate, Domnul DOBRIȚOIU a declarat că „acestea să fie deduse din pensiile militare care au fost mărite în mod fraudulos”!!! Ciudat mod de a gândi!
Domnul DOBRIȚOIU susţine că „mii de dosare sunt calculate greşit”, iar col.(r) DOGARU şi ai lui susţin că „mii de pensii sunt stabilite în mod fraudulos” .
Iată în ce ministru al Apărării şi-au pus rezerviştii militari speranţa rezolvării problemei pensiilor şi asigurarea unui trai decent în ultima parte a vieţii !
Referitor la modul de calculare a pensiilor ne permitem să facem următoarele precizări :
Perioada de revizuire a pensiilor fiind foarte scurtă (ianuarie – iunie 2011) și un volum de muncă foarte mare, au dus la apariția și a unor erori; dar din aceasta nu se poate trage concluzia că operațiunea ar fi fost ilegală și frauduloasă.
Pentru remedierea acestora în O.U.G. 1/2011 s-a prevăzut ca perioada de verificare şi corectare a deciziilor de pensie să fie până la 31.12.2013.
În ceea ce priveşte pensionarii cărora li s-au diminuat pensiile, precizăm că ANCMRR se asociază cu aceştia, acţionând şi pe linie juridică pentru repunerea în drepturile câştigate.
Convinşi fiind că mai sunt şi alte cazuri de intervenţii avute în mass-media, când unele cadre militare în rezervă sau în retragere au prezentat date şi informaţii eronate sau tendenţioase, prin acest comunicat dorim să vă transmitem rugămintea ca la emisiunile radio şi t.v., presa scrisă sau cea electronică ce vor mai avea ca tematică pensiile militare, să fie invitate personalităţi cu competenţa şi profesionalismul impuse de această tematică deosebit de delicată şi complexă.
În acest sens, vă informăm că suntem disponibili să oferim informaţii şi date pertinente, de bun simţ având la bază actele normative specifice, aşa cum am procedat de fiecare dată când ne-am adresat organelor centrale ale statului în numele celor peste 35.000 de membri ai ANCMRR
BIROUL PERMANENT CENTRAL
Sursa http://ancmrr.ro/comunicat-de-presa/
Din pacate, era de aspeptat ca se va ajunge la o astfel de relatie tensionata intre structuri care asociaza miliatri in rezerva si in retragere din aceeasi armata.
Nu sunt un puritan care sa ceara imperativ capul cuiva , fie acesta fostul ministru Gabriel Oprea , cel care si-a pus demisia pe masa guvernului, daca pensiile militare ar fi scăzut anuntand asta si de la tribuna Senatului. Atat o fi putut omul politician.. .
In acelasi timp, am convingerea ca si pozitia fostului ministru Dobritoiu este una fundamentata eminamente politic, mai degraba, decat determinata de interesul ,exclusiv, al solutionarii tehnice a erorii facute cadrelor disponibilizate. De altfel, daca lucrurile stau asa cum sunt prezentate in comunicat, respectiv conducerea centrala a ANCMRR a fost evitata cu buna stiinta , este o mare mizerie facuta totusi singurei asociatii a cadrelor de utilitate publica...Este, drept urmare, un gest incalificabil al d-lui dobritoiu si care ma pune pe ganduri daca nu cumva acesta nu se foloseste, d-acum, de sindicalisti.Sper in luciditatea si principialitatea celor care conduc destinele SCMD !
Dincolo de aceste aspecte,din pacate, raman 2 probleme care pun conducerile asociatiilor reprezentative ale cadrelor militare, in rezerva si in retragere, in mare dificultate :
1-s-a admis , eronat, fara o rectie necesara, ferma si lansata la timp, introducerea militarilor in sistemul unitar al pensiilor .
Asta, desi se stia ca L. 263/2010 nu poate fi aplicabila militarilor, decat in momentul egalizarii tuturor drepturilor acestora cu ale celorlalti cetateni romani (vezi restrictiile din statutul cadrelor care altereaza principiul contributivitatii; vezi faptul ca militarilor nu li se aplica prevederile Codului Muncii in baza carora , atunci cand acestia lucreaza mai mult de 40 de ore pe saptamana, orele respective ar trebui sa le fie platite (vorbind aici inclusiv de orele lucrate noaptea); vezi faptul ca soldele militarilor nu sunt calculate la “zile calendaristice” etc etc etc Ca sa nu mai vorbesc de faptul ca am fost decuplati de activi...
2-au scazut zeci de mii de pensii !
Desi zeci de mii de pensii militare au scazut, urmare a recalcularii-revizuirii-re-re etc, eforturile conducerilor structurilor in care sunt asociati fostii mlitari , pentru a nu permite sau pentru a indrepta aceste grave erori , au fost , cel mai adesea ,inoportune, incomplete, ineficiente...
Daca nu suntem ipocriti, nu avem altceva de facut decat sa admitem ca cei afectati nu sunt in situatia de a contabiliza intentiile Mai mult decat atat, acestia s-au simtit abandonati, TRADATI ! Si asta este cel mai grav...
Si, atunci, era firesc sa se ajunga aici. Culpa este comuna- fie ca vorbim de conducerea SCMD fie ca vorbim de cea a ANCMRR ori de ce a oricarei alte asociatii reprezentative a rezervistilor. Ca sa nu mai vorbesc de membrii acestor structuri.. .Asta, in primul rand, din cauza ignorantei, a orgoliilor conducerilor ori pentru ca metodele utilizate nu au fost cele mai adecvate, mai eficiente, ori ca s-a reactionat tardiv, neprofesionist.
Am avut posibilitatea de a dovedi spirit de corp, de a demonstra ca suntem o casta si am demonstrat cu totul altceva...Pacat !
Zile mai inspirate, camarazi rezervisti !
marți, 19 februarie 2013
METEORIŢI, PĂIANJENI ŞI MEDALII
EDITORIAL
De bună seamă se întîmplă ceva în Univers, căci pe Pămînt viaţa imită ficţiunea! Deşi scenele par din filmele lui Hitchcock, în oraşul brazilian Santo Antonio da Platina a plouat cu păianjeni uriaşi. Biologii declară că ar fi vorba de un fenomen natural. La fel de naturală să fie oare prima demisie papală după şase sute de ani de la cea canonică a papei Grigorie XII în 1415? Încă mai cheltuiesc întrebări esenţiale şi mă gîndesc cu groază la stîncile căzute din cer peste Rusia. Un meteorit de 10 tone a intrat în atmosferă cu viteza de 15-20 km/secundă şi a explodat violent la o altitudine de 30-50 km. Trei cratere uriaşe s-au format în zona Chelyabinsk, în urmă prăbuşirii fragmentelor. Conform publicaţiei „Russia Today”, suflul exploziei a spart geamurile sediului Itar-Tass din centrul oraşului, peretele unei uzine s-a prăbuşit şi 500 de oameni au fost răniţi. Tot de teama meteoriţilor, britanicii au palmat cioara lor vopsită în chip de vacă, arătînd cu degetul spre abatoarele româneşti. Scandalul cărnii de cal, tras la indigo cu cel al castraveţilor contaminaţi cu E. coli, cînd România a înregistrat pagube de milioane de euro, ar putea aduce prejudicii de imagine producătorilor români.
Pe seama noastră rîd curcile din regat, dar şi cei mai buni prieteni care controlează cultele, milităria, industria şi resursele (vorba vine „prieteni”: ei nu dau un dolar pe noi). Cum extratereştrii le-au interzis să mai facă experimente şi aventuri pe Lună, momentan trag cu praştia în meteoriţi, dar fermi pe poziţia de acaparare. Armele aduc bani buni şi-ar însemna să rămînă fără aer dacă, spre absurd, extratereştrii le-ar confisca armamentul de pe unde îl au pitit. Mitralierele, rachetele, bombele şi dronele sînt viaţa lor. Şi, uneori, de ochii lumii, Biblia!
Observaţi cîtă morală! Vorbesc de Dumnezeu cu mitraliera la brîu, popoarele lăsîndu-se înşelate că ei sînt izbăvitorii lumii, care îi scapă de dictatură şi le instaurează libertatea. După cum am observat, au instaurat-o în Europa de Est, Irak, Egipt, Libia şi urmează Siria. Aici se vor lovi de o civilizaţie de şapte mii de ani, căreia dronele lor nu-i vor face faţă. „Să vină americanii!” Iaca au venit şi la noi. La Kogălniceanu şi la Deveselu – veselie mare! Vom avea în bătătură bebeluşi cu tătici din infanteria americană, chiar dacă tataia scutului antirachetă se cam uită cu teamă spre China şi Rusia, rugîndu-se să le meargă ălora prost, că altfel... nu se ştie cum butonează telecomanda.
Apropo de Rusia, pregătit mereu pentru neprevăzut, Ţarul Putin cumpără masiv aur. Dacă declaraţia în Duma de stat cu privire la minorităţi m-a făcut să-i îndrăgesc patriotismul, iată-l şi un bun administrator al averii statului. Statisticile spun că rezerva de aur a Rusiei este de trei ori mai grea decît Statuia Libertăţii, depăşind valoric chiar şi China. Ar trebui să priceapă şi ai noştri, că n-au priceput încă, importanţa de a ne extrage şi de a ne păstra aurul românesc. După ce a făcut din Rusia cel mai mare producător mondial de petrol, acum a devenit cel mai mare cumpărător de aur. În cazul unui colaps economic, ar fi printre primele puteri ale lumii, putere măsurată în rezerva de aur. Poate vor face bine şi vor acoperi din nou moneda în acest metal preţios.
Dacă tot am trecut în revistă noutăţi din Federaţia Rusă, amintim că doctorul în istorie Florin Rotaru, directorul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, prin intermediul ambasadorului Oleg Malginov în România, a primit, de „Ziua Diplomaţiei Ruse”, medalia „Puşkin”, semnată de Vladimir Putin. Distincţia este oferită pentru merite deosebite în artă, cultură, educaţie, studii umaniste şi literatură. Printre laureaţii recenţi se numără şi omul de ştiinţă mexican Jose Luis Flores Lopez. De la medalii, trecem la „timbrul de mediu”. Românii supăraţi foc şi pară pe ordonanţa care va intra în vigoare la sfîrşitul lui martie, cer în schimb o taxă pe plumbul de la Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, ca metal greu şi poluant. Să nu ne mintă nimeni că de dragul mediului paralizează piaţa vînzărilor auto! Romburi, stele, leoparzi şi alte desene animate au plătit greu ca românii să cumpere numai maşini noi cu aceiaşi bani.
În concluzie, orice ştire are un preţ şi cum întotdeauna este cineva la post să-l manipuleze, tabloidul „The Sun” se ocupă cu păcălitul. Spre Marea Britanie nu se îndreaptă niciun batalion de români invadatori. Chiar de lucrurile ar sta astfel, românii vin să muncească, mulţumiţi cu ceea ce refuză pakistanezii, indienii şi africanii, locuri de muncă remunerate mai bine decît în ţară. Cum britanicii au invadat niţel mai multe sate din Transilvania, noi ar trebui să fim îngrijoraţi de asaltul britanic asupra locurilor istorice din România, asupra resurselor economice şi neurale. Am importat prea mulţi tîlhari mondiali, ce s-au repezit ca ulii asupra bogăţiilor patriei.
Nu uitaţi, excesul de toleranţă dăunează graniţelor şi sănătăţii naţiunii!
Maria Diana Popescu, Agero
www.agero-stuttgart.de
De bună seamă se întîmplă ceva în Univers, căci pe Pămînt viaţa imită ficţiunea! Deşi scenele par din filmele lui Hitchcock, în oraşul brazilian Santo Antonio da Platina a plouat cu păianjeni uriaşi. Biologii declară că ar fi vorba de un fenomen natural. La fel de naturală să fie oare prima demisie papală după şase sute de ani de la cea canonică a papei Grigorie XII în 1415? Încă mai cheltuiesc întrebări esenţiale şi mă gîndesc cu groază la stîncile căzute din cer peste Rusia. Un meteorit de 10 tone a intrat în atmosferă cu viteza de 15-20 km/secundă şi a explodat violent la o altitudine de 30-50 km. Trei cratere uriaşe s-au format în zona Chelyabinsk, în urmă prăbuşirii fragmentelor. Conform publicaţiei „Russia Today”, suflul exploziei a spart geamurile sediului Itar-Tass din centrul oraşului, peretele unei uzine s-a prăbuşit şi 500 de oameni au fost răniţi. Tot de teama meteoriţilor, britanicii au palmat cioara lor vopsită în chip de vacă, arătînd cu degetul spre abatoarele româneşti. Scandalul cărnii de cal, tras la indigo cu cel al castraveţilor contaminaţi cu E. coli, cînd România a înregistrat pagube de milioane de euro, ar putea aduce prejudicii de imagine producătorilor români.
Pe seama noastră rîd curcile din regat, dar şi cei mai buni prieteni care controlează cultele, milităria, industria şi resursele (vorba vine „prieteni”: ei nu dau un dolar pe noi). Cum extratereştrii le-au interzis să mai facă experimente şi aventuri pe Lună, momentan trag cu praştia în meteoriţi, dar fermi pe poziţia de acaparare. Armele aduc bani buni şi-ar însemna să rămînă fără aer dacă, spre absurd, extratereştrii le-ar confisca armamentul de pe unde îl au pitit. Mitralierele, rachetele, bombele şi dronele sînt viaţa lor. Şi, uneori, de ochii lumii, Biblia!
Observaţi cîtă morală! Vorbesc de Dumnezeu cu mitraliera la brîu, popoarele lăsîndu-se înşelate că ei sînt izbăvitorii lumii, care îi scapă de dictatură şi le instaurează libertatea. După cum am observat, au instaurat-o în Europa de Est, Irak, Egipt, Libia şi urmează Siria. Aici se vor lovi de o civilizaţie de şapte mii de ani, căreia dronele lor nu-i vor face faţă. „Să vină americanii!” Iaca au venit şi la noi. La Kogălniceanu şi la Deveselu – veselie mare! Vom avea în bătătură bebeluşi cu tătici din infanteria americană, chiar dacă tataia scutului antirachetă se cam uită cu teamă spre China şi Rusia, rugîndu-se să le meargă ălora prost, că altfel... nu se ştie cum butonează telecomanda.
Apropo de Rusia, pregătit mereu pentru neprevăzut, Ţarul Putin cumpără masiv aur. Dacă declaraţia în Duma de stat cu privire la minorităţi m-a făcut să-i îndrăgesc patriotismul, iată-l şi un bun administrator al averii statului. Statisticile spun că rezerva de aur a Rusiei este de trei ori mai grea decît Statuia Libertăţii, depăşind valoric chiar şi China. Ar trebui să priceapă şi ai noştri, că n-au priceput încă, importanţa de a ne extrage şi de a ne păstra aurul românesc. După ce a făcut din Rusia cel mai mare producător mondial de petrol, acum a devenit cel mai mare cumpărător de aur. În cazul unui colaps economic, ar fi printre primele puteri ale lumii, putere măsurată în rezerva de aur. Poate vor face bine şi vor acoperi din nou moneda în acest metal preţios.
Dacă tot am trecut în revistă noutăţi din Federaţia Rusă, amintim că doctorul în istorie Florin Rotaru, directorul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, prin intermediul ambasadorului Oleg Malginov în România, a primit, de „Ziua Diplomaţiei Ruse”, medalia „Puşkin”, semnată de Vladimir Putin. Distincţia este oferită pentru merite deosebite în artă, cultură, educaţie, studii umaniste şi literatură. Printre laureaţii recenţi se numără şi omul de ştiinţă mexican Jose Luis Flores Lopez. De la medalii, trecem la „timbrul de mediu”. Românii supăraţi foc şi pară pe ordonanţa care va intra în vigoare la sfîrşitul lui martie, cer în schimb o taxă pe plumbul de la Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, ca metal greu şi poluant. Să nu ne mintă nimeni că de dragul mediului paralizează piaţa vînzărilor auto! Romburi, stele, leoparzi şi alte desene animate au plătit greu ca românii să cumpere numai maşini noi cu aceiaşi bani.
În concluzie, orice ştire are un preţ şi cum întotdeauna este cineva la post să-l manipuleze, tabloidul „The Sun” se ocupă cu păcălitul. Spre Marea Britanie nu se îndreaptă niciun batalion de români invadatori. Chiar de lucrurile ar sta astfel, românii vin să muncească, mulţumiţi cu ceea ce refuză pakistanezii, indienii şi africanii, locuri de muncă remunerate mai bine decît în ţară. Cum britanicii au invadat niţel mai multe sate din Transilvania, noi ar trebui să fim îngrijoraţi de asaltul britanic asupra locurilor istorice din România, asupra resurselor economice şi neurale. Am importat prea mulţi tîlhari mondiali, ce s-au repezit ca ulii asupra bogăţiilor patriei.
Nu uitaţi, excesul de toleranţă dăunează graniţelor şi sănătăţii naţiunii!
Maria Diana Popescu, Agero
www.agero-stuttgart.de
Întrebare la Radio Erevan :
-Doamna Câmpeanu este adevărat că se va face dreptate în ceea ce priveşte pensiile militare ?
-Da, dar nu pentru ei ci pentru buget. Se vor recalcula pensiile dar nu cele care au scăzut, ci cele care au crescut sau au mai fost crescute prin mai multe revizuiri şi nu vor creşte ci vor scădea. Nu va mai fi nici o pensie peste nivelul din 2010
-Doamna Câmpeanu este adevărat că se va face dreptate în ceea ce priveşte pensiile militare ?
-Da, dar nu pentru ei ci pentru buget. Se vor recalcula pensiile dar nu cele care au scăzut, ci cele care au crescut sau au mai fost crescute prin mai multe revizuiri şi nu vor creşte ci vor scădea. Nu va mai fi nici o pensie peste nivelul din 2010
PARLAMENTUL ROMANIEI SI PENSIILE MILITARE
Într-un interviu acordat ZIUA VECHE, Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării şi actual preşedinte al Comisiei pentru Apărare Ordine Publică şi Siguranţă Naţională a Senatului, spune că a sosit vremea ca Parlamentul să îşi asume un rol decisiv în rezolvarea problemei pensiilor militarilor.
Domnule Dobriţoiu, recent aţi avut o întâlnire cu reprezentanţi ai rezerviştilor militari, alături de miniştri secretari de stat de la Interne, Apărare, Muncă şi SRI. Ce ne puteţi spune despre această activitate?
În primul rând vreau să spun că am dat curs cu mare plăcere solicitării filialelor care au semnat acorduri de colaborare cu USL, atât ca membru USL şi vicepreşedinte al PNL, cât şi ca preşedinte al Comisiei pentru Apărare a Senatului, dar mai ales ca rezervist, fost coleg al celor cu care m-am revăzut. Am acceptat cu plăcere, spuneam, această întâlnire la care au participat miniştri secretari de stat din Ministerul Muncii şi ai ministerelor cu atribuţiuni în domeniul ordinii publice şi apărare, pentru a discuta un subiect care tinde să devină veşnic, cel al pensiilor militare, al problemelor create prin ciuntirea acestora printr-o lege care, iată, a fost amendată şi de Avocatul Poporului printr-un raport care va fi supus atenţiei Parlamentului. Legea respectivă a produs efecte negative atât la nivelul familiilor celor afectaţi, cât şi la nivelul spiritului de corp al armatei. De aceea, am apelat la cei din arcul guvernamental, care au fost lângă mine, pentru a ne arăta disponibilitatea în soluţionarea acestei probleme. Este de remarcat şi faptul că avem o luare de poziţie tranşantă din partea unei instituţii cu importante atribuţiuni constituţionale şi mă refer aici la Avocatul Poporului. Argumentele conţinute în raport sunt solide, scot în evidenţă inclusiv dubla măsură în ceea ce priveşte rezolvările în instanţă ale cererilor celor afectaţi. Pe aceeaşi linie se înscriu şi declaraţiile ministrului muncii, care s-a pronunţat pentru rezolvarea acestei probleme. În cadrul discuţiilor, oamenii au dat curs unor nedumeriri legate şi de angajamentul politic al USL pentru rezolvarea acestor probleme care afectează chiar capacitatea operaţională a instituţiei armatei prin rezerva sa, într-un moment strategic destul de delicat.
Cererea rezerviştilor de a discuta cu dumneavoastră arată că încă mai reprezentaţi o speranţă pentru ei, că mulţi încă vă mai acordă încrederea lor. Credeţi că puteţi face ceva pentru ei de pe poziţia actuală ?
Eu cred că suntem într-o notă de parcurs pozitivă. Cred că a sosit vremea ca Parlamentul să îşi asume un rol decisiv în rezolvarea acestei probleme care divizează. În acest sens, mă înscriu şi în ideea preşedintelui Senatului, de a reconferi acestei instituţii rolul şi locul pe care trebuie să îl aibă în societate. Intenţionez să cresc dinamica dezbaterilor în această Comisie a Senatului, în aşa fel încât cetăţenii noştri să nu se mai uite cu admiraţie doar la interpelările şi discuţiile care au loc în Senatul de peste ocean unde unii din cei care sunt chemaţi la discuţii în Comisia de Apărare, transpiră din greu. Pot să vă asigur că şi această Comisie din Senatul României se va apleca cu atenţia cuvenită asupra subiectelor ridicate de rezervişti, pentru că sunt de o importanţă deosebită.
Există nişte neconcordanţe între declaraţiile unor miniştri ai actualului guvern pe subiectul pensiilor şi în special al unei eventuale Ordonanţe de Guvern. Aceste declaraţii antagonice pot duce la două concluzii, ori că nu există un punct de vedere comun stabilit privind acest aspect, deci nu s-a discutat în cadrul USL subiectul, ori că există puncte de vedere diferite între cele două mari partide. Care este adevărul?
Da, ceea ce spuneţi este real, dar realitatea nu este aşa cum se poate interpreta. Adevărul este că actuala putere politică, Guvernul, are în vedere subiectul, care este unul foarte complex, nu se poate rezolva bătând din palme. Legea 263 are implicaţii asupra tuturor pensionarilor din România; o modificare a ei are efecte şi asupra altor legi sau altor categorii sociale. Din această cauză există abordări diferite chiar între ministere, pentru că, de exemplu, Ministerul Apărării poate vedea problema numai prin prisma intereselor militarilor, cel al Muncii are în vedere şi aspecte care lezează sau influenţează alte categorii sociale, cel al Finanţelor are ca prim interes bugetul şi, de aceea, modul de rezolvare este apreciat diferit. Aducerea la masa tratativelor a reprezentanţilor acestor ministere a avut ca scop exact cunoaşterea şi armonizarea acestor puncte de vedere, informarea reciprocă, dar şi căutarea unor soluţii care să nu creeze alte nedreptăţi. Aşa că aş spune că diferenţele nu sunt legate de o abordare politică, ci instituţională. Noi, la nivelul Comisiei, vom informa Biroul Permanent al Senatului în legătură cu aceste discuţii, cu faptul că s-a creat o masă critică pe acest subiect şi aceasta trebuie rezolvată. Concret, pe subiect, la nivel instituţional răspunderea revine ministrului Muncii, de aceea doamna Câmpeanu va fi audiată în Comisia de Muncă pe acest subiect. S-a creat deja o presiune destul de mare, cum spuneam, pe acest subiect şi cred că la nivelul Guvernului se va cristaliza un punct de vedere comun. În altă ordine de idei, o mare problemă este reprezentată de impactul financiar. La ora actuală, contribuţiile la pensii ale MApN depăşesc bugetul de achiziţii pe care l-a avut Armata când încă mai existau fonduri. S-a transpirat din greu în încercarea de a găsi fonduri pentru programe strategice în ceea ce priveşte înzestrarea. Încă de anul trecut am pus problema valorificării infrastructurii în exces a MApN ca soluţie în vederea identificării de surse de finanţare.
Cei responsabili trebuie să plătească
Revenind la măsurile ce trebuie luate, cât de profunde sau radicale vor fi acestea şi până la ce nivel vor merge dacă declaraţiile făcute de ministrul Duşa sau doamna Câmpeanu sau raportul Avocatului Poporului şi chiar declaraţiile dumneavoastră privind ilegalităţile fraudele şi abuzurile constatate cu privire la calculul pensiilor, vor fi dovedite în raportul Auditului ? S-a folosit termenul „penal”, dar se ştie că la conducerea ministerului se afla un actual viceprim-ministru care este şi într-o relaţie personală cu primul-ministru, deci la ce ne putem aştepta?
Da, problema aspectelor penale este una care trebuie să intre în atenţia organelor judiciare. Cei responsabili trebuie să plătească, pentru că s-au produs pagube faţă de interesul public, faţă de interesul strategic, dar şi pagube personale. Astfel de aspecte, aşa cum s-a spus, există; va trebui ca cei care au făcut controlul să specifice în dreptul cui se aşează aceste fapte şi să trimită documentaţia la Parchet. Să nu uităm că mai există şi un alt aspect, al stabilirii vinovăţiilor. Fără îndoială, ministrul dă dispoziţii verbale sau scrise, funcţie de anumite decizii politice care se iau la nivel guvernamental. Dar care este opinia expertului care nu are culoare politică? Părerea mea personală este că, uneori, unele lucruri merg pe o direcţie greşită în instituţii şi cu complicitatea unora din sistem. Şi aceştia trebuie să răspundă, nu numai cei care au dat ordinele. Unii poate au executat anumite ordine în speranţa promovării, alţii pentru alte interese, deci există complicităţi. Mulţi uită că raporturile de muncă trebuie să se desfăşoare în condiţii de legalitate. Ordinele se pot da uneori şi verbal, în situaţii de urgenţă, dar acestea trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie legale şi să fie urmate de ordin scris imediat ce acest lucru devine posibil. Ca un fapt divers, când am numit pe noul şef al Casei Sectoriale de Pensii a MApN, acesta mi-a raportat că, la ora primirii funcţiei, un număr de aproximativ 20000 de dosare de pensie nu fuseseră procesate, deşi se raportase procesul revizuirii pensiilor ca încheiat. Aici, cel care fusese în funcţie la data raportării, trebuia să îl informeze pe ministru că nu e încheiat procesul. Dacă nu a făcut-o, este vina sa. Ştiţi bine că există articolul 8, în Legea 80, dacă ne referim strict la domeniul militar, care interzice unui subordonat să execute ordine ilegale. Deci, odată ajunsă în instanţă cauza, fiecare vină trebuie probată sau apărată conform legii. Eu, ca preşedinte al Comisiei pentru Apărare nu pot face altceva decât să cer şi să urmăresc respectarea legii, atât în determinarea fraudelor, aflarea vinovaţilor, cât şi în pedepsirea acestora. Justiţia este însă cea care trebuie să îşi spună cuvântul.
Întâlnirea avută cu reprezentanţi ai rezerviştilor militari a adus ceva nou sau în plus pentru dumneavoastră?
În primul rând trebuie remarcat interesul reprezentanţilor instituţiilor prezente. Nu trebuie să deranjeze faptul că nu au fost prezenţi miniştrii, unii nici nu se aflau în ţară – este cazul ministrului de Interne, alţii aveau deja un program stabilit, program pe care nu îl puteau contramanda. În al doilea rând, aş remarca nota de respect în care s-au purtat discuţiile. În al treilea rând, aş vrea să evidenţiez faptul că solicitanţii întâlnirii sunt oameni care reprezintă interesele şi punctul de vedere al unui mare număr de militari rezervişti din toate zonele ţării. Faţă de ei, noi avem obligaţia nu numai instituţională, ci şi morală, de a da un răspuns cererilor lor. Este o dovadă de respect pentru ceea ce au făcut pentru această ţară şi instituţiile ei. Faţă de aceşti oameni s-au luat măsuri nedrepte. Au avut loc acţiuni concertate prin care s-a încercat divizarea cadrelor militare. Aceste măsuri abuzive au condus la divizări între corpuri de cadre, între profesiuni şi specialităţi militare, între activi şi rezervişti, între militari şi civili. Cei care au pus la cale şi în aplicare acest plan sunt oameni maturi, responsabili. Întrebarea care se pune este de ce au făcut-o? Revenind la întrebare, am remarcat, spuneam, nota de respect şi calitatea discuţiilor. S-au pus pe tapet subiecte care depăşesc subiectul micşorării pensiilor iar rezerviştii au adus un plus de rigurozitate şi spirit organizatoric în ceea ce priveşte soluţiile propuse şi aşteptările lor. Pe mine nu m-au surprins, dar poate pe alţii da.
Credeţi că există şanse pentru rezolvarea problemelor ridicate?
Dacă nu aş avea speranţa că pot face ceva, nu aş sta aici, nu aş fi venit la discuţii. Problema nu este doar de ordin financiar, nici prin implicaţii, nici prin cele expuse.Aceşti oameni au cerut respect pentru Armată, nu neapărat pentru ei ca persoane luate individual. Orice conducător responsabil îşi respectă armata şi trebuie să o menţină în stare operaţională, gata de luptă permanent, mai ales într-o ţară ca a noastră, aflată la graniţa dintre două interese strategice şi politice majore. Ceea ce s-a făcut cu aceşti oameni şi prin ei cu spiritul de corp al armatei, cu implicaţii în privinţa capacităţii de apărare a ţării este inadmisibil, iresponsabil. Avem datoria faţă de ţară, nu faţă de ei, să repunem armata în drepturile legitime. Chiar şi statele dictatoriale se bazează tot pe armată, loviturile de stat au fost date cu sprijinul armatei, marile democraţii au fost apărate de armată, revoluţiile din toată lumea şi toate statele au reuşit sau eşuat datorită armatei. Toate statele indiferent de forma de guvernământ se sprijină pe armată, numai la noi armata este lovită, dusă pe marginea desfiinţării. Să nu uităm că avem obligaţii ca parteneri într-o coaliţie militară şi politică. O parte din obligaţii se realizează prin participări în misiuni externe, dar asta este numai bonusul. Marile obligaţii se referă la ceea ce avem în ţară. Ceea ce se întâmplă cu armata, atât activă, cât şi cea din rezervă la acest moment ridică problema neîndeplinirii sarcinilor ce ne revin ca aliat, dar şi imposibilităţii îndeplinirii sarcinilor de apărare faţă de propriul popor. Eu sunt un pro-Atlantist şi cred în valabilitatea art. 5 din acordul de la Washington, chiar dacă au apărut discuţii de genul „domnule de ce să moară soldaţii X pentru apărarea interesului ţării Y”. De aceea, declar răspicat că situaţia actuală nu mai poate continua. Pe această linie, decizia creşterii bugetului apărării cu 0,3 % anul acesta şi la fel în anii ce urmează, în aşa fel încât în patru ani bugetul apărării să ajungă la 2% din bugetul naţional este o dovadă a faptului că la nivel politic, dar şi ca orientare strategică, există preocupare pentru armată şi încercăm să recuperăm. Dar instaurarea convingerii că suntem o forţă credibilă se va întinde pe o perioadă de cel puţin 10 ani. Sunt multe de făcut pe marginea înzestrării, revitalizării industriei de apărare, instrucţiei, dotării, învăţământului militar, protecţiei personalului, calităţii vieţii. Dacă nu vedem aceste aspecte, suntem proprii noştri duşmani şi nu numai ai noştri, ci şi ai celorlalţi membri ai alianţei. Eu sunt convins că vom reuşi să schimbăm orientarea către o armată puternică din toate punctele de vedere.
Domnule Dobriţoiu, vă mulţumesc pentru timpul acordat.
SURSA -http.html://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/intalnirile-zv/intalnirile-zv-ce-le-pregateste-corneliu-dobritoiu-pensionarilor-militari-150374.html
Domnule Dobriţoiu, recent aţi avut o întâlnire cu reprezentanţi ai rezerviştilor militari, alături de miniştri secretari de stat de la Interne, Apărare, Muncă şi SRI. Ce ne puteţi spune despre această activitate?
În primul rând vreau să spun că am dat curs cu mare plăcere solicitării filialelor care au semnat acorduri de colaborare cu USL, atât ca membru USL şi vicepreşedinte al PNL, cât şi ca preşedinte al Comisiei pentru Apărare a Senatului, dar mai ales ca rezervist, fost coleg al celor cu care m-am revăzut. Am acceptat cu plăcere, spuneam, această întâlnire la care au participat miniştri secretari de stat din Ministerul Muncii şi ai ministerelor cu atribuţiuni în domeniul ordinii publice şi apărare, pentru a discuta un subiect care tinde să devină veşnic, cel al pensiilor militare, al problemelor create prin ciuntirea acestora printr-o lege care, iată, a fost amendată şi de Avocatul Poporului printr-un raport care va fi supus atenţiei Parlamentului. Legea respectivă a produs efecte negative atât la nivelul familiilor celor afectaţi, cât şi la nivelul spiritului de corp al armatei. De aceea, am apelat la cei din arcul guvernamental, care au fost lângă mine, pentru a ne arăta disponibilitatea în soluţionarea acestei probleme. Este de remarcat şi faptul că avem o luare de poziţie tranşantă din partea unei instituţii cu importante atribuţiuni constituţionale şi mă refer aici la Avocatul Poporului. Argumentele conţinute în raport sunt solide, scot în evidenţă inclusiv dubla măsură în ceea ce priveşte rezolvările în instanţă ale cererilor celor afectaţi. Pe aceeaşi linie se înscriu şi declaraţiile ministrului muncii, care s-a pronunţat pentru rezolvarea acestei probleme. În cadrul discuţiilor, oamenii au dat curs unor nedumeriri legate şi de angajamentul politic al USL pentru rezolvarea acestor probleme care afectează chiar capacitatea operaţională a instituţiei armatei prin rezerva sa, într-un moment strategic destul de delicat.
Cererea rezerviştilor de a discuta cu dumneavoastră arată că încă mai reprezentaţi o speranţă pentru ei, că mulţi încă vă mai acordă încrederea lor. Credeţi că puteţi face ceva pentru ei de pe poziţia actuală ?
Eu cred că suntem într-o notă de parcurs pozitivă. Cred că a sosit vremea ca Parlamentul să îşi asume un rol decisiv în rezolvarea acestei probleme care divizează. În acest sens, mă înscriu şi în ideea preşedintelui Senatului, de a reconferi acestei instituţii rolul şi locul pe care trebuie să îl aibă în societate. Intenţionez să cresc dinamica dezbaterilor în această Comisie a Senatului, în aşa fel încât cetăţenii noştri să nu se mai uite cu admiraţie doar la interpelările şi discuţiile care au loc în Senatul de peste ocean unde unii din cei care sunt chemaţi la discuţii în Comisia de Apărare, transpiră din greu. Pot să vă asigur că şi această Comisie din Senatul României se va apleca cu atenţia cuvenită asupra subiectelor ridicate de rezervişti, pentru că sunt de o importanţă deosebită.
Există nişte neconcordanţe între declaraţiile unor miniştri ai actualului guvern pe subiectul pensiilor şi în special al unei eventuale Ordonanţe de Guvern. Aceste declaraţii antagonice pot duce la două concluzii, ori că nu există un punct de vedere comun stabilit privind acest aspect, deci nu s-a discutat în cadrul USL subiectul, ori că există puncte de vedere diferite între cele două mari partide. Care este adevărul?
Da, ceea ce spuneţi este real, dar realitatea nu este aşa cum se poate interpreta. Adevărul este că actuala putere politică, Guvernul, are în vedere subiectul, care este unul foarte complex, nu se poate rezolva bătând din palme. Legea 263 are implicaţii asupra tuturor pensionarilor din România; o modificare a ei are efecte şi asupra altor legi sau altor categorii sociale. Din această cauză există abordări diferite chiar între ministere, pentru că, de exemplu, Ministerul Apărării poate vedea problema numai prin prisma intereselor militarilor, cel al Muncii are în vedere şi aspecte care lezează sau influenţează alte categorii sociale, cel al Finanţelor are ca prim interes bugetul şi, de aceea, modul de rezolvare este apreciat diferit. Aducerea la masa tratativelor a reprezentanţilor acestor ministere a avut ca scop exact cunoaşterea şi armonizarea acestor puncte de vedere, informarea reciprocă, dar şi căutarea unor soluţii care să nu creeze alte nedreptăţi. Aşa că aş spune că diferenţele nu sunt legate de o abordare politică, ci instituţională. Noi, la nivelul Comisiei, vom informa Biroul Permanent al Senatului în legătură cu aceste discuţii, cu faptul că s-a creat o masă critică pe acest subiect şi aceasta trebuie rezolvată. Concret, pe subiect, la nivel instituţional răspunderea revine ministrului Muncii, de aceea doamna Câmpeanu va fi audiată în Comisia de Muncă pe acest subiect. S-a creat deja o presiune destul de mare, cum spuneam, pe acest subiect şi cred că la nivelul Guvernului se va cristaliza un punct de vedere comun. În altă ordine de idei, o mare problemă este reprezentată de impactul financiar. La ora actuală, contribuţiile la pensii ale MApN depăşesc bugetul de achiziţii pe care l-a avut Armata când încă mai existau fonduri. S-a transpirat din greu în încercarea de a găsi fonduri pentru programe strategice în ceea ce priveşte înzestrarea. Încă de anul trecut am pus problema valorificării infrastructurii în exces a MApN ca soluţie în vederea identificării de surse de finanţare.
Cei responsabili trebuie să plătească
Revenind la măsurile ce trebuie luate, cât de profunde sau radicale vor fi acestea şi până la ce nivel vor merge dacă declaraţiile făcute de ministrul Duşa sau doamna Câmpeanu sau raportul Avocatului Poporului şi chiar declaraţiile dumneavoastră privind ilegalităţile fraudele şi abuzurile constatate cu privire la calculul pensiilor, vor fi dovedite în raportul Auditului ? S-a folosit termenul „penal”, dar se ştie că la conducerea ministerului se afla un actual viceprim-ministru care este şi într-o relaţie personală cu primul-ministru, deci la ce ne putem aştepta?
Da, problema aspectelor penale este una care trebuie să intre în atenţia organelor judiciare. Cei responsabili trebuie să plătească, pentru că s-au produs pagube faţă de interesul public, faţă de interesul strategic, dar şi pagube personale. Astfel de aspecte, aşa cum s-a spus, există; va trebui ca cei care au făcut controlul să specifice în dreptul cui se aşează aceste fapte şi să trimită documentaţia la Parchet. Să nu uităm că mai există şi un alt aspect, al stabilirii vinovăţiilor. Fără îndoială, ministrul dă dispoziţii verbale sau scrise, funcţie de anumite decizii politice care se iau la nivel guvernamental. Dar care este opinia expertului care nu are culoare politică? Părerea mea personală este că, uneori, unele lucruri merg pe o direcţie greşită în instituţii şi cu complicitatea unora din sistem. Şi aceştia trebuie să răspundă, nu numai cei care au dat ordinele. Unii poate au executat anumite ordine în speranţa promovării, alţii pentru alte interese, deci există complicităţi. Mulţi uită că raporturile de muncă trebuie să se desfăşoare în condiţii de legalitate. Ordinele se pot da uneori şi verbal, în situaţii de urgenţă, dar acestea trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie legale şi să fie urmate de ordin scris imediat ce acest lucru devine posibil. Ca un fapt divers, când am numit pe noul şef al Casei Sectoriale de Pensii a MApN, acesta mi-a raportat că, la ora primirii funcţiei, un număr de aproximativ 20000 de dosare de pensie nu fuseseră procesate, deşi se raportase procesul revizuirii pensiilor ca încheiat. Aici, cel care fusese în funcţie la data raportării, trebuia să îl informeze pe ministru că nu e încheiat procesul. Dacă nu a făcut-o, este vina sa. Ştiţi bine că există articolul 8, în Legea 80, dacă ne referim strict la domeniul militar, care interzice unui subordonat să execute ordine ilegale. Deci, odată ajunsă în instanţă cauza, fiecare vină trebuie probată sau apărată conform legii. Eu, ca preşedinte al Comisiei pentru Apărare nu pot face altceva decât să cer şi să urmăresc respectarea legii, atât în determinarea fraudelor, aflarea vinovaţilor, cât şi în pedepsirea acestora. Justiţia este însă cea care trebuie să îşi spună cuvântul.
Întâlnirea avută cu reprezentanţi ai rezerviştilor militari a adus ceva nou sau în plus pentru dumneavoastră?
În primul rând trebuie remarcat interesul reprezentanţilor instituţiilor prezente. Nu trebuie să deranjeze faptul că nu au fost prezenţi miniştrii, unii nici nu se aflau în ţară – este cazul ministrului de Interne, alţii aveau deja un program stabilit, program pe care nu îl puteau contramanda. În al doilea rând, aş remarca nota de respect în care s-au purtat discuţiile. În al treilea rând, aş vrea să evidenţiez faptul că solicitanţii întâlnirii sunt oameni care reprezintă interesele şi punctul de vedere al unui mare număr de militari rezervişti din toate zonele ţării. Faţă de ei, noi avem obligaţia nu numai instituţională, ci şi morală, de a da un răspuns cererilor lor. Este o dovadă de respect pentru ceea ce au făcut pentru această ţară şi instituţiile ei. Faţă de aceşti oameni s-au luat măsuri nedrepte. Au avut loc acţiuni concertate prin care s-a încercat divizarea cadrelor militare. Aceste măsuri abuzive au condus la divizări între corpuri de cadre, între profesiuni şi specialităţi militare, între activi şi rezervişti, între militari şi civili. Cei care au pus la cale şi în aplicare acest plan sunt oameni maturi, responsabili. Întrebarea care se pune este de ce au făcut-o? Revenind la întrebare, am remarcat, spuneam, nota de respect şi calitatea discuţiilor. S-au pus pe tapet subiecte care depăşesc subiectul micşorării pensiilor iar rezerviştii au adus un plus de rigurozitate şi spirit organizatoric în ceea ce priveşte soluţiile propuse şi aşteptările lor. Pe mine nu m-au surprins, dar poate pe alţii da.
Credeţi că există şanse pentru rezolvarea problemelor ridicate?
Dacă nu aş avea speranţa că pot face ceva, nu aş sta aici, nu aş fi venit la discuţii. Problema nu este doar de ordin financiar, nici prin implicaţii, nici prin cele expuse.Aceşti oameni au cerut respect pentru Armată, nu neapărat pentru ei ca persoane luate individual. Orice conducător responsabil îşi respectă armata şi trebuie să o menţină în stare operaţională, gata de luptă permanent, mai ales într-o ţară ca a noastră, aflată la graniţa dintre două interese strategice şi politice majore. Ceea ce s-a făcut cu aceşti oameni şi prin ei cu spiritul de corp al armatei, cu implicaţii în privinţa capacităţii de apărare a ţării este inadmisibil, iresponsabil. Avem datoria faţă de ţară, nu faţă de ei, să repunem armata în drepturile legitime. Chiar şi statele dictatoriale se bazează tot pe armată, loviturile de stat au fost date cu sprijinul armatei, marile democraţii au fost apărate de armată, revoluţiile din toată lumea şi toate statele au reuşit sau eşuat datorită armatei. Toate statele indiferent de forma de guvernământ se sprijină pe armată, numai la noi armata este lovită, dusă pe marginea desfiinţării. Să nu uităm că avem obligaţii ca parteneri într-o coaliţie militară şi politică. O parte din obligaţii se realizează prin participări în misiuni externe, dar asta este numai bonusul. Marile obligaţii se referă la ceea ce avem în ţară. Ceea ce se întâmplă cu armata, atât activă, cât şi cea din rezervă la acest moment ridică problema neîndeplinirii sarcinilor ce ne revin ca aliat, dar şi imposibilităţii îndeplinirii sarcinilor de apărare faţă de propriul popor. Eu sunt un pro-Atlantist şi cred în valabilitatea art. 5 din acordul de la Washington, chiar dacă au apărut discuţii de genul „domnule de ce să moară soldaţii X pentru apărarea interesului ţării Y”. De aceea, declar răspicat că situaţia actuală nu mai poate continua. Pe această linie, decizia creşterii bugetului apărării cu 0,3 % anul acesta şi la fel în anii ce urmează, în aşa fel încât în patru ani bugetul apărării să ajungă la 2% din bugetul naţional este o dovadă a faptului că la nivel politic, dar şi ca orientare strategică, există preocupare pentru armată şi încercăm să recuperăm. Dar instaurarea convingerii că suntem o forţă credibilă se va întinde pe o perioadă de cel puţin 10 ani. Sunt multe de făcut pe marginea înzestrării, revitalizării industriei de apărare, instrucţiei, dotării, învăţământului militar, protecţiei personalului, calităţii vieţii. Dacă nu vedem aceste aspecte, suntem proprii noştri duşmani şi nu numai ai noştri, ci şi ai celorlalţi membri ai alianţei. Eu sunt convins că vom reuşi să schimbăm orientarea către o armată puternică din toate punctele de vedere.
Domnule Dobriţoiu, vă mulţumesc pentru timpul acordat.
SURSA -http.html://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/intalnirile-zv/intalnirile-zv-ce-le-pregateste-corneliu-dobritoiu-pensionarilor-militari-150374.html
duminică, 17 februarie 2013
IMBECILITATEA LA ROMANIA !
“S-a întâlnit hoţul cu prostul” nu e o vorbă în vânt, ci un eveniment cosmic, de care România are parte din plin şi care poate fi exprimat matematic. Să luăm o ţară prosperă – Elveţia, şi să facem comparaţie cu orice altceva din lumea asta – începând cu Africa subsahariană, terminând cu vecinii OK-dar-cu-lipsuri ai elveţienilor şi trecând, desigur, prin România.
Diferenţele sunt măsurabile, dar care sunt cauzele lor? Să simplificăm şi să le reducem la două foarte cuprinzătoare – hoţia şi prostia. Astfel, toată diferenţa dintre România şi Elveţia ar putea fi exprimată printr-o ecuaţie simplă, cu două necunoscute: România minus X hoţie minus Y prostie egal Elveţia. Desigur, ca în orice ecuaţie cu două necunoscute, datele sunt prea puţine pentru rezolvare. Ce putem intui este că diferenţa e atât de mare încât DOAR prostia sau DOAR hoţia nu sunt explicaţii suficiente. Cu siguranţă, ele fac un cuplu formidabil doar împreună.
Când e vorba de transporturi, România reuşeşte să se distingă chiar peste orice măsură imaginabilă: cele mai mari preţuri pe kilometru, cele mai mici perioade de garanţie, cele mai lungi termene de execuţie şi miliarde de euro cheltuite fără rezultat, care au culminat cu un abandon monumental – Autostrada Transilvania. În clasamentul WEF al competitivităţii, România este la infrastructură pe locul 136 din 139. După, mai sunt doar Mongolia, Angola şi Bosnia-Herţegovina din care ultimele două sunt după război la propriu.
Pentru o asemenea performanţă, hoţii trebuie să fie de-a dreptul tâlhari iar proştii – cu totul IDIOŢI (scuzaţi majusculele, sunt pentru a-i ajuta la o lectură simplificată). Exemplele sunt uşor de găsit – aproape tot ce se face, se face pe dos. Iată câteva:
1. Cel mai scump şi greu de construit e o autostradă care să traverseze munţii. În mod firesc, ea ar trebui începută mai devreme decât toate celelalte. S-a întâmplat asta? Nu, dimpotrivă! S-au construit autostrăzi la câmpie şi picioare de pod prin Ardeal, dar Comarnic-Braşov, Piteşti-Sibiu sau Iaşi-Târgu Mureş nu sunt nici măcar bătute în cuie în vreun fel. Va dura cel puţin ŞAPTE ani de la momentul baterii în cuie până la finalizare şi cine ştie cât până când cei şapte ani să înceapă.
2. Autostrada Bechtel, aşa puţină cât s-a făcut, era utilă dacă măcar era începută de la un capăt – de exemplu porţiunea dintre Braşov şi Făgăraş era comună cu alternativa la “coridorul IV” şi putea fi acum reutilizată. Cât s-a lucrat acolo? ZERO!
3. Problema dintre Bucureşti şi Ploieşti a fost rezolvată în mod complet redundant. Pasajele de la Băneasa şi Otopeni au fluidizat traficul pe DN1 în timp ce simultan era construită autostrada. De la Comarnic mai departe nu s-a întâmplat nimic. Rezultatul? Cine pleacă din Bucureşti are la dispoziţie, la început, ŞASE BENZI pe sens – trei pe DN şi trei pe autostradă. Numărul tot scade până la O SINGURĂ BANDĂ după doar 110 Km!
4. Oraşul Bucureşti va fi înconjurat de un inel de autostradă, segmentată în două – Nord şi Sud. Ştiaţi că prioritară e legătura prin Sud, deşi ea leagă doar DOUĂ autostrăzi existente în loc de TREI cât leagă cea din Nord?
5. Maşinile mici sunt obligate să plătească rovinietă, o taxă cu costuri de colectare enorme (în bună parte colectate de UTI), deşi există un sistem de taxare redundant care ţinteşte indirect acelaşi serviciu – acciza. Taxa specială are rost în cazul vehiculelor grele, care strică drumurile disproporţionat cu consumul de carburant (un TIR strică asfalt cât 10000 DE DACII)
6. Când e vorba de politica de transporturi cu Bulgaria, imbecilii de la Bucureşti gândesc cam aşa: să nu mai facem poduri, pentru ca tirurile “turceşti” să treacă cât mai mult prin România şi să ţinem podul de la Giurgiu scump şi stricat, pentru ca românii să nu îşi facă vacanţele la bulgari. De două ori tâmpenie. În primul rând pentru că tirurile în tranzit (presupunând că acoperă avaria drumurilor din taxa de tranzit deşi nu e sigur) aglomerează Valea Oltului până la punctul în care devine astfel impracticabilă şi UN HANDICAP PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ. În al doilea rând, pentru că bulgarii ar avea de făcut mai multe drumuri la Bucureşti după cumpărături decât românii – la nisipuriledeaur.
7. Când e vorba de politica de transporturi cu Ucraina, e o luptă surdă (ucrainenii sunt cam la fel de stupizi) pentru traficul care intră pe Dunăre. Ei ne-au scufundat o navă în canalul Sulina, noi încercăm să mutăm din apă, ei sapă un canal alterantiv printre pelicani, noi cheltuim energie şi bani pe lobby internaţional. Miza? Taxele de tranzit încasate sunt de ordinul a câteva SUTE DE MII DE EURO pe an.
8. Există un proiect pentru metroul către Otopeni, dar nu există unul pentru magistrala Rahova-Colentina, deşi diferenţa de trafic între cele două rute este de peste 1 LA 10. Gheorghe Udrişte a recunoscut – întrebat de riscograma – că finanţarea japoneză nu depinde de rută ci că dimpotrivă, ruta a fost indicată în mod expres de partea română.
9. “Modernizarea” căii ferate dintre Bucureşti şi Constanţa a durat cinci ani şi a costat un miliard de euro. Rezultatul? Timpul oficial de parcurs a CRESCUT cu 5 minute, iar cel real s-a DUBLAT!
sursa http://www.riscograma.ro/7410/9-dovezi-ca-responsabilii-cu-transporturile-din-romania-sunt-imbecili/http://www.riscograma.ro/7410/9-dovezi-ca-responsabilii-cu-transporturile-din-romania-sunt-imbecili/
PS 1 Poporene, Maria Ta nu zice nimic ? Macar geme si mata a satisfactie...
PS 2 Cineva intreba ,,şi cum ne dăm seama care-i mai mare:prostia sau hoţia?,,...Pai in cazul nostru, macar din nationalism , voi sustine intotdeauna ca prostia noastra-i mai babana ! Poate cineva sa ma contrazica ?!
Diferenţele sunt măsurabile, dar care sunt cauzele lor? Să simplificăm şi să le reducem la două foarte cuprinzătoare – hoţia şi prostia. Astfel, toată diferenţa dintre România şi Elveţia ar putea fi exprimată printr-o ecuaţie simplă, cu două necunoscute: România minus X hoţie minus Y prostie egal Elveţia. Desigur, ca în orice ecuaţie cu două necunoscute, datele sunt prea puţine pentru rezolvare. Ce putem intui este că diferenţa e atât de mare încât DOAR prostia sau DOAR hoţia nu sunt explicaţii suficiente. Cu siguranţă, ele fac un cuplu formidabil doar împreună.
Când e vorba de transporturi, România reuşeşte să se distingă chiar peste orice măsură imaginabilă: cele mai mari preţuri pe kilometru, cele mai mici perioade de garanţie, cele mai lungi termene de execuţie şi miliarde de euro cheltuite fără rezultat, care au culminat cu un abandon monumental – Autostrada Transilvania. În clasamentul WEF al competitivităţii, România este la infrastructură pe locul 136 din 139. După, mai sunt doar Mongolia, Angola şi Bosnia-Herţegovina din care ultimele două sunt după război la propriu.
Pentru o asemenea performanţă, hoţii trebuie să fie de-a dreptul tâlhari iar proştii – cu totul IDIOŢI (scuzaţi majusculele, sunt pentru a-i ajuta la o lectură simplificată). Exemplele sunt uşor de găsit – aproape tot ce se face, se face pe dos. Iată câteva:
1. Cel mai scump şi greu de construit e o autostradă care să traverseze munţii. În mod firesc, ea ar trebui începută mai devreme decât toate celelalte. S-a întâmplat asta? Nu, dimpotrivă! S-au construit autostrăzi la câmpie şi picioare de pod prin Ardeal, dar Comarnic-Braşov, Piteşti-Sibiu sau Iaşi-Târgu Mureş nu sunt nici măcar bătute în cuie în vreun fel. Va dura cel puţin ŞAPTE ani de la momentul baterii în cuie până la finalizare şi cine ştie cât până când cei şapte ani să înceapă.
2. Autostrada Bechtel, aşa puţină cât s-a făcut, era utilă dacă măcar era începută de la un capăt – de exemplu porţiunea dintre Braşov şi Făgăraş era comună cu alternativa la “coridorul IV” şi putea fi acum reutilizată. Cât s-a lucrat acolo? ZERO!
3. Problema dintre Bucureşti şi Ploieşti a fost rezolvată în mod complet redundant. Pasajele de la Băneasa şi Otopeni au fluidizat traficul pe DN1 în timp ce simultan era construită autostrada. De la Comarnic mai departe nu s-a întâmplat nimic. Rezultatul? Cine pleacă din Bucureşti are la dispoziţie, la început, ŞASE BENZI pe sens – trei pe DN şi trei pe autostradă. Numărul tot scade până la O SINGURĂ BANDĂ după doar 110 Km!
4. Oraşul Bucureşti va fi înconjurat de un inel de autostradă, segmentată în două – Nord şi Sud. Ştiaţi că prioritară e legătura prin Sud, deşi ea leagă doar DOUĂ autostrăzi existente în loc de TREI cât leagă cea din Nord?
5. Maşinile mici sunt obligate să plătească rovinietă, o taxă cu costuri de colectare enorme (în bună parte colectate de UTI), deşi există un sistem de taxare redundant care ţinteşte indirect acelaşi serviciu – acciza. Taxa specială are rost în cazul vehiculelor grele, care strică drumurile disproporţionat cu consumul de carburant (un TIR strică asfalt cât 10000 DE DACII)
6. Când e vorba de politica de transporturi cu Bulgaria, imbecilii de la Bucureşti gândesc cam aşa: să nu mai facem poduri, pentru ca tirurile “turceşti” să treacă cât mai mult prin România şi să ţinem podul de la Giurgiu scump şi stricat, pentru ca românii să nu îşi facă vacanţele la bulgari. De două ori tâmpenie. În primul rând pentru că tirurile în tranzit (presupunând că acoperă avaria drumurilor din taxa de tranzit deşi nu e sigur) aglomerează Valea Oltului până la punctul în care devine astfel impracticabilă şi UN HANDICAP PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ. În al doilea rând, pentru că bulgarii ar avea de făcut mai multe drumuri la Bucureşti după cumpărături decât românii – la nisipuriledeaur.
7. Când e vorba de politica de transporturi cu Ucraina, e o luptă surdă (ucrainenii sunt cam la fel de stupizi) pentru traficul care intră pe Dunăre. Ei ne-au scufundat o navă în canalul Sulina, noi încercăm să mutăm din apă, ei sapă un canal alterantiv printre pelicani, noi cheltuim energie şi bani pe lobby internaţional. Miza? Taxele de tranzit încasate sunt de ordinul a câteva SUTE DE MII DE EURO pe an.
8. Există un proiect pentru metroul către Otopeni, dar nu există unul pentru magistrala Rahova-Colentina, deşi diferenţa de trafic între cele două rute este de peste 1 LA 10. Gheorghe Udrişte a recunoscut – întrebat de riscograma – că finanţarea japoneză nu depinde de rută ci că dimpotrivă, ruta a fost indicată în mod expres de partea română.
9. “Modernizarea” căii ferate dintre Bucureşti şi Constanţa a durat cinci ani şi a costat un miliard de euro. Rezultatul? Timpul oficial de parcurs a CRESCUT cu 5 minute, iar cel real s-a DUBLAT!
sursa http://www.riscograma.ro/7410/9-dovezi-ca-responsabilii-cu-transporturile-din-romania-sunt-imbecili/http://www.riscograma.ro/7410/9-dovezi-ca-responsabilii-cu-transporturile-din-romania-sunt-imbecili/
PS 1 Poporene, Maria Ta nu zice nimic ? Macar geme si mata a satisfactie...
PS 2 Cineva intreba ,,şi cum ne dăm seama care-i mai mare:prostia sau hoţia?,,...Pai in cazul nostru, macar din nationalism , voi sustine intotdeauna ca prostia noastra-i mai babana ! Poate cineva sa ma contrazica ?!
POATE VA INTERESEAZA ! PROIECT Lege privind pensiile militare de stat
Sursa- cercetare ! Certitudine-medie, fiind obtinut doar din 2 surse !
Prezentul
Proiect a fost primit spre studiu de la M.Ap.N
LEGE Nr....... din 2012 privind pensiile militare de stat
LEGE Nr....... din 2012 privind pensiile militare de stat
Parlamentul
României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL
I
Dispoziţii generale
Dispoziţii generale
Art.
1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari şi
funcţionari publici cu statut special este garantat de stat şi se
exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor
militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul
apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale,
denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
NOTĂ: funcţionarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă li se echivalează gradul profesional cu gradul militar – se justifică sintagma de „pensii militare de stat”
NOTĂ: funcţionarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă li se echivalează gradul profesional cu gradul militar – se justifică sintagma de „pensii militare de stat”
Art.
2. – Principiile de bază prevăzute la art. 2 din Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, mai puţin
principiul contributivităţii, se aplică în mod corespunzător şi
sistemului pensiilor militare de stat exceptând situaţiile în care
prin prezenta lege se dispune altfel.
Art.
3. – (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de
mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, asa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul voluntar, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu modificările şi completările ulterioare;
b) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public civil, cu statut special, aşa cum este el definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
c) vechime completă – este vechimea minima în serviciu pentru care militarii şi funcţionarii publici cu statut special au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă;
d) vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
d1) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
d2) militar angajat pe baza de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
d3) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia liceului militar;
d4) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
d5) a fost în captivitate;
d6) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
(2) Termenii şi expresiile din prezenta lege care nu sunt definiţi şi se regăsesc la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice au semnificaţia stabilitş în respectiva lege.
a) militar – este cadrul militar, asa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul voluntar, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu modificările şi completările ulterioare;
b) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public civil, cu statut special, aşa cum este el definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
c) vechime completă – este vechimea minima în serviciu pentru care militarii şi funcţionarii publici cu statut special au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă;
d) vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
d1) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
d2) militar angajat pe baza de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
d3) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia liceului militar;
d4) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
d5) a fost în captivitate;
d6) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
(2) Termenii şi expresiile din prezenta lege care nu sunt definiţi şi se regăsesc la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice au semnificaţia stabilitş în respectiva lege.
Art.
4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile
activităţii în cadrul sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului
unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, aşa cum
sunt prevăzute în legi, regulamente şi ordine ale
ministrului/directorului structurii respective, precum şi pierderile
de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului.
Art.
5. – (1) Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi
Internelor şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea
reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte
drepturi de asigurări sociale ale militarilor şi funcţionarilor
publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi
iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art.
6. – Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se
realizează prin case de pensii sectoriale, constituite la nivelul
instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează
şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
Art.
7. – Prevederile prezentei legi se aplică militarilor şi
funcţionarilor publici cu statut special în activitate, în rezervă
sau în retragere, precum şi urmaşilor acestora.
Art.
8. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa
drepturilor de pensii militare de stat şi a obligaţiilor de
asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric
personal.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţaşedereaa în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de pensii sectoriale întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Directa pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
(4) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţaşedereaa în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de pensii sectoriale întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Directa pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
(4) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art.
9. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă
contravaloarea pensiilor militare de stat şi a prestaţiilor de
asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea
sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute
de lege.
Art.
10. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea
militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii de muncă.
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii de muncă.
Art.
11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite,
speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi
metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.
1294/2004 privind stabilirea locurilor de munca şi a activităţilor
cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii,
specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor profesionişti trecuţi în rezervă/ retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor profesionişti trecuţi în rezervă/ retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
NOTĂ:
legea se aplică numai pentru viitor cu excepţia legii penale mai
favorabile. De văzut capitolul dispoziţii finale şi tranzitorii
modalitatea de aplicare pentru cei pensionaţi anterior prezentei
legi
Art.
12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă
următoarele prestaţii:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.
Art.
13. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special pot
beneficia de o singură pensie militară de stat.
Art.
14. – (1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi
cedate total sau parţial.
(2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 9 se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.
(2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 9 se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.
Art.
15. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special se
pot asigura, benevol, la instituţiile private de asigurări sociale
în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care s-au asigurat la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii în condiţiile prevăzute de lege, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, pot opta pentru transferul fondurilor de la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii la instituţii private pentru pensii facultative sau restituirea fondurilor acumulate la acestea.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care s-au asigurat la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii în condiţiile prevăzute de lege, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, pot opta pentru transferul fondurilor de la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii la instituţii private pentru pensii facultative sau restituirea fondurilor acumulate la acestea.
CAPITOLUL
II
Prestatiile în sistemul pensiilor militare de stat
Prestatiile în sistemul pensiilor militare de stat
Art.
16. – Sistemul pensiilor militare de stat acordă:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.
SECTIUNEA
1
Pensia de serviciu
Pensia de serviciu
Art.
17. – Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
Art.
18. – Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă
militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta de 60 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 45 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti;
b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv vechime minimă în serviciu de 23 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti.
a) vârsta de 60 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 45 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti;
b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv vechime minimă în serviciu de 23 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti.
Art.
19. – Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii şi
funcţionarii publici cu statut special în activitate care
îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 18 lit. b) şi
se află în una dintre următoarele situaţii:
a) au împlinit vârsta de 55 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 42 de ani militarii angajaţi pe bază de contract, soldaţi/gradaţi voluntari, soldaţi/gradaţi profesionişti şi sunt trecuti în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităti şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
a) au împlinit vârsta de 55 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 42 de ani militarii angajaţi pe bază de contract, soldaţi/gradaţi voluntari, soldaţi/gradaţi profesionişti şi sunt trecuti în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităti şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
Art.
20. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială
militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate,
indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de
minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar ori
funcţionari public cu statut special, şi care se află în una
dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.
Art.
21. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care la
data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu
nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o
vechime efectivă ca militar ori funcţionar public cu statut special
de cel putin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la
împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu numărul anilor
de serviciu militar/serviciu.
Art.
22. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în
activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la
art. 10 alin. (1) lit. b), c) sau d) beneficiază de pensie de
serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:
a) la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special, pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv la împlinirea vârstei de 41 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
b) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari publici cu statut special, pentru cadrele militare, respectiv la împlinirea vârstei de 39 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte conditii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în aceste specialităţi.
a) la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special, pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv la împlinirea vârstei de 41 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
b) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari publici cu statut special, pentru cadrele militare, respectiv la împlinirea vârstei de 39 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte conditii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în aceste specialităţi.
Art.
23. – (1) Vechime în serviciu este şi perioada în care militarul
ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi
ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata
normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora,
potrivit legii iar în caz de absolvire a mai multor instituţii de
învăţământ superior, beneficiază, la vechime în serviciu, de o
singură perioadă de studii, la alegere.
(2) În cazul în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
(2) În cazul în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
Art.
24. – (1) Dovada privind vechimea în serviciul militar/serviciu şi
celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu
fişa de pensie întocmită pe baza datelor din fişa matricolă sau
din alte documente legale.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Art.
25. – În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în
serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se
întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se
neglijează.
Art.
26. – (1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul
public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în
serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii
dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu militar/serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 23, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu militar/serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 23, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.
Art.
27. – La acordarea pensiei militare de stat se va respecta
principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la pensie se
efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a
fost încadrat/asigurat.
Art.
28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei
militare de stat este solda/salariul lunar brut avute în ultima lună
de activitate, care include şi sporurile şi primele cu caracter
permanent, astfel:
a) solda de funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;
b) solda de grad corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul pentru gradul profesional deţinut avut la data încetării raporturilor de serviciu;
c) solda de merit/salariul de merit;
d) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de conducere;
e) gradaţii şi sporuri;
f) indemnizaţia de dispozitiv.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute/salariilor din această perioadă, mai puţin solda de grad/salariul pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul pentru gradul profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art. 38 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(5) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu lunar brut, din ultimele 6 luni.
a) solda de funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;
b) solda de grad corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul pentru gradul profesional deţinut avut la data încetării raporturilor de serviciu;
c) solda de merit/salariul de merit;
d) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de conducere;
e) gradaţii şi sporuri;
f) indemnizaţia de dispozitiv.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute/salariilor din această perioadă, mai puţin solda de grad/salariul pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul pentru gradul profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art. 38 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(5) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu lunar brut, din ultimele 6 luni.
Art.
29. – Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia
anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%;
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca, 64%;
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%;
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca, 64%;
Art.
30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea
desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii
se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special
care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite
sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat
mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate
în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul
efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;
(3) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organism internaţional beneficiază de un spor al cuantumul pensiei care se stabileşte, în functie de decoratia primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;
(3) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organism internaţional beneficiază de un spor al cuantumul pensiei care se stabileşte, în functie de decoratia primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art.
31. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special
care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani, cadrele
militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv 23 de
ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi
voluntari; soldaţi/gradaţi profesioniţi, lucraţi efectiv
beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2%
din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
(2) Persoanele încadrate în munca, pe perioada în care cumulează pensia cu venituri de natura salariala nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile militare de stat aflate în plată la această dată, la prima actualizare, dacă acest spor nu a fost adăugat.
(2) Persoanele încadrate în munca, pe perioada în care cumulează pensia cu venituri de natura salariala nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile militare de stat aflate în plată la această dată, la prima actualizare, dacă acest spor nu a fost adăugat.
Art.
32. – Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în
condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul
avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.
Art.
33. – (1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de
serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau
pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul public,
beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în
care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător
vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.
SECTIUNEA
a 2-a
Pensia de invaliditate
Pensia de invaliditate
Art.
34. – Au dreptul la pensie de invaliditate militarii şi
funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau
cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevazute la alin. (1) lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învătământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevazute la alin. (1) lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învătământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
Art.
35. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de
pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de munca.
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de munca.
Art.
36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea
în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre
a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei
şi Serviciului Roman de Informatii, după caz, cu avizul
Ministerului Sănătăţii si/sau a Ministerului Muncii, Familiei şi
Protectiei Sociale, care va fi adoptata în termen de 90 de zile de
la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Casele de pensii sectoriale, prin intermediul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
(2) Casele de pensii sectoriale, prin intermediul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
Art.
37. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii
gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către comisiile de
expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de
apărare naţională, ordine publică şi sigurantă natională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în solutionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive.
(10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atributiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administratiei şi internelor, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în solutionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive.
(10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atributiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administratiei şi internelor, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art.
38. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în
activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor
accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea
serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia de
invaliditate dacă îndeplinesc cel putin jumătate din condiţiile
de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum
urmează:
_____________________________________________________
Varsta cadrului militar Vechimea in serviciu
in momentul ivirii realizata anterior
invaliditatii ivirii invaliditatii(ani)
sub 25 de ani 5
25 – 31 de ani 8
31 – 37 de ani 11
37 – 43 de ani 14
43 – 49 de ani 18
49 – 55 de ani 22
peste 55 de ani 25
_____________________________________________________
(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).
_____________________________________________________
Varsta cadrului militar Vechimea in serviciu
in momentul ivirii realizata anterior
invaliditatii ivirii invaliditatii(ani)
sub 25 de ani 5
25 – 31 de ani 8
31 – 37 de ani 11
37 – 43 de ani 14
43 – 49 de ani 18
49 – 55 de ani 22
peste 55 de ani 25
_____________________________________________________
(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).
Art.
39. – În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui
accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident
asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza
îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei,
pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în
serviciu.
Art.
40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte
proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor
art. 29 – 31.
(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Art.
41. – (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au
dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în
cuantum de 80 % din valoarea unui punct de pensie, stabilită în
condiţiile legii, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
Art.
42. – (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii
medicale periodic, în functie de afecţiune, la intervale cuprinse
între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de
pensionare, la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză
medico-militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de muncă, emisa în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de muncă, emisa în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.
Art.
43. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de
invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;
c) beneficiază de pensie în condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;
c) beneficiază de pensie în condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art.
44. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi
Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru
expertizare pensionarul de invaliditate. Concluziile expertizării
sunt obligatorii şi definitive.
(2) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
(3) Suspendarea plătii pensiei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa de pensii sectorială, după caz.
(2) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
(3) Suspendarea plătii pensiei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa de pensii sectorială, după caz.
Art.
45. – (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi
la art. 43 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele
recuperatorii întocmite de comisiile de expertiză medico-militară
de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională care au
emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea
reintegrării socio-profesionale.
(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3) Casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.
(4) Suspendarea plătii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3) Casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.
(4) Suspendarea plătii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
Art.
46. – (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea
pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de
invaliditate devine pensie militara de serviciu pentru limită de
vârstă.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 41 se menţine şi pe durata acordării pensiei militare pentru limită de vârstă.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 41 se menţine şi pe durata acordării pensiei militare pentru limită de vârstă.
SECTIUNEA
a 3-a
Pensia de urmaş
Pensia de urmaş
Art.
47. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi şotul
supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau
îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de
stat.
Art.
48. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art.
49. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe
tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare,
dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art.
50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş,
indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I
sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art.
51. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile
prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie
de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în
această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate
profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea
sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie,
prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice.
Art.
52. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data
decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de
până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data
împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în
perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate
profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea
sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie,
prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice.
Art.
53. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaş;
b) 75% – pentru 2 urmaşi;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaş;
b) 75% – pentru 2 urmaşi;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art.
54. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii
părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de
urmaş calculate după fiecare părinte.
Art.
55. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se
recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (2).
Art.
56. – Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie
şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea
pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai
avantajoasă pensie.
Art.
57. – Persoanele prevăzute la art. 48 lit. c) şi la art. 50 alin.
(1) sunt expertizate, revizuite medical în condiţiile art. 42 şi
au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform
reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate în
sistemul public de pensii.
SECTIUNEA
a 4-a
Actualizarea pensiilor
Actualizarea pensiilor
Art.
58. – (1) Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum
urmează:
a) ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul pentru gradul profesional deţinu si/sau solda funcţiei maxime/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/indemnizaţia lunară ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special, potrivit gradului militar/profesional şi funcţiei maxime avute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 29- 31, 40 şi art. 106 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;
b) în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului;
c) în situaţiile în care măsurile de protecţie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad/salariilor pentru gradul profesional si/sau soldelor de functie/salariilor pentru funcţiile îndeplinite ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la lit. a).
(2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).
a) ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul pentru gradul profesional deţinu si/sau solda funcţiei maxime/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/indemnizaţia lunară ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special, potrivit gradului militar/profesional şi funcţiei maxime avute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 29- 31, 40 şi art. 106 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;
b) în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului;
c) în situaţiile în care măsurile de protecţie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad/salariilor pentru gradul profesional si/sau soldelor de functie/salariilor pentru funcţiile îndeplinite ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la lit. a).
(2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).
SECTIUNEA
a 5-a
Stabilirea şi plata pensiilor
Stabilirea şi plata pensiilor
Art.
59. – (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei
îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei
căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul
minor, după caz, depusa personal ori prin mandatar desemnat prin
procura speciala.
(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(3) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(4) Militarul ori funcţionarul public cu statut special depune cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la casele de pensii sectoriale care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, astfel:
A. La Ministerul Apărării Naţionale:
a) prin unitatea militară din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b) prin centrul militar judeţean, în cazul celor care îndeplineşte condiţiile de pensionare după data ieşirii din rândul militarilor în activitate.
B. La Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la Serviciul Român de Informaţii :
a) prin unitatea militară/structura din care a făcut parte la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu;
b) prin inspectoratul judeţean sau secţia de Informaţii, centrul militar din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, precum şi pentru cele detaşate pentru a executa misiuni în afara instituţiilor mentionate la art. 6 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost detaşate.
(6) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de pensionare se depun la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv, Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(7) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai căror susţinători decedaţi au fost pensionari militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la casa de pensii sectorială în a căror evidentă sau aflat susţinătorii.
(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(3) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(4) Militarul ori funcţionarul public cu statut special depune cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la casele de pensii sectoriale care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, astfel:
A. La Ministerul Apărării Naţionale:
a) prin unitatea militară din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b) prin centrul militar judeţean, în cazul celor care îndeplineşte condiţiile de pensionare după data ieşirii din rândul militarilor în activitate.
B. La Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la Serviciul Român de Informaţii :
a) prin unitatea militară/structura din care a făcut parte la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu;
b) prin inspectoratul judeţean sau secţia de Informaţii, centrul militar din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, precum şi pentru cele detaşate pentru a executa misiuni în afara instituţiilor mentionate la art. 6 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost detaşate.
(6) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de pensionare se depun la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv, Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(7) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai căror susţinători decedaţi au fost pensionari militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la casa de pensii sectorială în a căror evidentă sau aflat susţinătorii.
Art.
60. – (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele
prevăzute la art. 59 alin. (4) sunt obligate să întocmească
dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru
respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor
înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art.
61. – Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la casa
de pensii sectorială constituita la nivelul instituţiilor prevăzute
la art. 5 alin. (1), de către organele prevăzute la art. 56 alin.
(4), în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat
cererea.
Art.
62. – (1) Pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor
prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie
solicitată.
(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
a) de la data încetării plătii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
d) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;
e) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, au fost depuse la casa de pensii sectoriala peste termenul prevăzut la lit. b), c) şi d);
f) din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa sectorială de pensii, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate.
(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
a) de la data încetării plătii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
d) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;
e) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, au fost depuse la casa de pensii sectoriala peste termenul prevăzut la lit. b), c) şi d);
f) din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa sectorială de pensii, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate.
Art.
63. – Pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin
decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii
sectoriale, după caz, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei
anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării
calităţii de militar ori funcţionar public cu statut special în
activitate.
Art.
64. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face
prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45
de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.
(4) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Art. 65. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii si/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea vechimii si/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.
(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.
(4) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Art. 65. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii si/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea vechimii si/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.
(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
Art.
66. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se
face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Art.
67. – (1) Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea
pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de
card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între
casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta
Română” – S.A. sau, după caz, între casele de pensii
sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.
Art.
68. – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a
drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele
cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din
România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor
procente şi tarife.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art.
69. – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de
pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta
pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în
condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele sectoriale de pensii.
(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 70. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
(2) Pensiile militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele sectoriale de pensii.
(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 70. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
Art.
71. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei
încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit
una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 51 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 45 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c);
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în evidentele căreia se află pensionarul condamnat.
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 51 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 45 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c);
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în evidentele căreia se află pensionarul condamnat.
Art.
72. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se
suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit
una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite comisiile de expertiza medico-militare;
d) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5) din Lege nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
g) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
h) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistentă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plătii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plătii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
a) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite comisiile de expertiza medico-militare;
d) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5) din Lege nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
g) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
h) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistentă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plătii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plătii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art.
73. – În sistemul public de pensii, reluarea plătii pensiei se
face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plătii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plătii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. d).
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plătii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plătii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. d).
Art.
74. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plătii pensiei, precum
şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie
emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării
regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Art.
75. – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi
modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea
plătii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi
speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii,
în competenta materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia
situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art.
76. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula
pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea
este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de
pensionari:
a) pensionarii cu pensii militare de stat;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmas, încadrati în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
a) pensionarii cu pensii militare de stat;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmas, încadrati în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art.
77. – Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează
în muncă după trecerea în rezervă pot solicita stabilirea
drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după
pensionare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice.
Art.
78. – (1) Deciziile de pensie ale pensionarilor rechemaţi în
rândul militarilor în activitate sau încadraţi în instituţii
ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională
ca funcţionari publici cu statut special se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul/ funcţionarul public cu statut special s-a prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat.
(3) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut special pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în rândul militarilor profesionişti în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul al pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul/ funcţionarul public cu statut special s-a prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat.
(3) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut special pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în rândul militarilor profesionişti în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul al pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.
Art.
79. – Beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt obligaţi să
comunice casei de pensii sectoriale, în evidentele căreia se află,
orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la
modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau
i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei
acesteia
Art.
80. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând
pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz,
drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la
deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor
sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile
dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
CAPITOLUL
III
Casele de pensii sectoriale
Casele de pensii sectoriale
Art.
81. – (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în
subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii,
după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în
municipiul Bucuresti.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1).
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1).
Art.
82. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii
sectoriale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului la propunerea
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi
Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, adoptata în termen
de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.
Art.
83. – (1) Ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei
şi internelor şi directorul Serviciului Român de Informaţii sunt
ordonatori principali de credite pentru bugetul
ministerului/serviciului respectiv, de unde se asigura şi fondurile
pentru pensiile militare.
(2) Directorii caselor de pensii sectoriale sunt ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
(2) Directorii caselor de pensii sectoriale sunt ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art.
84. – Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de
pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele
instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
Art.
85. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii
sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabileşte cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigura distribuirea şi primirea la timp a pensiilor militare de stat de fiecare pensionar;
d) asigură evidenţa drepturilor şi obligatiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal;
e) controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
f) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relatii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
g) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare;
h) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidentă;
i) asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
j) organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
k) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabileşte cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigura distribuirea şi primirea la timp a pensiilor militare de stat de fiecare pensionar;
d) asigură evidenţa drepturilor şi obligatiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal;
e) controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
f) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relatii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
g) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare;
h) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidentă;
i) asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
j) organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
k) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
Art.
86. – Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii
sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art.
87. – (1) Salarizarea personalului caselor de pensii sectoriale se
realizează potrivit legii.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor în subordinea cărora funcţionează.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor în subordinea cărora funcţionează.
CAPITOLUL
IV
Raspunderea juridica
Raspunderea juridica
Art.
88. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea
materială, civilă, contraventională sau penală, după caz.
SECTIUNEA
1
Infractiuni
Infractiuni
Art.
89. – Transmiterea şi efectuarea de înregistrări inexacte precum
şi omisiunea înregistrărilor în procesul de stabilire a
drepturilor de pensie, având ca efect denaturarea evidentelor
privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi, vechimea în
muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din bugetul de stat,
constituie infracţiune si se pedepseşte potrivit Codului penal.
SECTIUNEA
a 2-a
Contravenţii
Contravenţii
Art.
90. – Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt
săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale,
să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectoriale modificările intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei.
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectoriale modificările intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei.
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
Art.
91. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 90 se sancţionează
după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 92. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 90 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 91 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 92. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 90 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 91 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
Art.
93. – Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor
art. 91 şi 92, constituie venituri la bugetul de stat.
Art.
94. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art.
90-92 se completeaza cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL
V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat
Art.
95. – (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale
pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la
comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii .
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termen prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termen prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Art.
96. – (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi
Internelor şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de
verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de
pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea
corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În solutionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În solutionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
Art.
97. – (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează
în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii
se comunică persoanelor în cauza şi caselor de pensii sectoriale
interesate în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătoreasca, competenţa în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătoreasca, competenţa în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
Art.
98. – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se
realizează prin tribunale şi curti de apel.
Art.
99. – Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile
privind:
a) hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militara de stat sau de asigurări sociale;
d) modul de stabilire şi de plată a pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
f) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
g) alte drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor militare născute în temeiul prezentei legi.
a) hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militara de stat sau de asigurări sociale;
d) modul de stabilire şi de plată a pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
f) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
g) alte drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor militare născute în temeiul prezentei legi.
Art.
100. – (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii
sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială
îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Art.
101. – (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face
recurs la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.
Art.
102. – Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în
sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu
dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art.
103. – Cererile în fata oricăror organe sau instanţe, precum şi
toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca
obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de
asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.
CAPITOLUL
VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art.
104. – (1) Constituie vechime în serviciu sau în muncă pentru
stabilirea pensiei militare de stat si perioadele recunoscute în
condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia anterioară.
(3) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt încadrate în condiţii speciale.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I si/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia anterioară.
(3) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt încadrate în condiţii speciale.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I si/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Art.
105. – (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute
de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare
stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe
şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
Art.
106. – (1) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut
special care au contribuit la Fondul de pensie suplimentară
beneficiază la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în
condiţiile art. 29 – 31 şi ale art. 58 alin. (1), un spor
procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Art.
107. – (1) Pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu
statut special stabilite în baza legislaţiei anterioare datei
intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează, astfel:
a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei din prezenta lege;
b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată;
c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).
(2) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, după cum urmează:
a) pentru anul 2013, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1 iulie 2014;
b) pentru anul 2014, 40% din cuantumul diferentei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014.
c) pentru anul 2015, 40% din cuatumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2015
a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei din prezenta lege;
b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată;
c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).
(2) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, după cum urmează:
a) pentru anul 2013, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1 iulie 2014;
b) pentru anul 2014, 40% din cuantumul diferentei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014.
c) pentru anul 2015, 40% din cuatumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2015
Art.
108. – La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor,
efectuată potrivit prevederilor art. 106, pensiile acordate pe baza
legislaţiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de
stat în înţelesul prezentei legi.
Art.
109. – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după
intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe
baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului
supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu
păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) În cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform alin. (1) şi (2) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) În cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform alin. (1) şi (2) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată.
Art.
110. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul
prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în
vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a
fost stabilit dreptul.
Art.
111. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se
recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie
de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art.
112. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militara
de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se
recuperează de la acesta, de la data primei plăti a sumelor
necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală
a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art.
113. – (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul
pensiilor militare de stat se recuperează prin executorii proprii ai
caselor de pensii sectoriale şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 114. – Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 114. – Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.
Art.
115. – Aplicaţia informatică utilizată la stabilirea pensiilor
militare de stat se omologhează şi este publică.
Art.
116. – (1) Expertizele dispuse de instanţele judecătoreşti în
litigiile de asigurări sociale se efectuează numai de experţi
specializaţi în asigurări sociale.
(2) În vederea pregătirii şi atestării experţilor specializaţi în asigurări sociale, Ministerul Justiţiei efectuează modificările necesare în legislaţia specifică.
(2) În vederea pregătirii şi atestării experţilor specializaţi în asigurări sociale, Ministerul Justiţiei efectuează modificările necesare în legislaţia specifică.
Art.
117. – Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul
public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale
neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare,
respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea
deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de
invaliditate şi de urmaş.
Art.
118. – Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la
nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se soluţionează
în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.
Art.
119. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care
au fost degradaţi militar, au pierdut gradul militar ori calitatea
de funcţionar public cu statut special, efect al hotărârilor
judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru infracţiuni comise
cu intenţie, nu beneficiază de pensie militară potrivit
dispoziţiilor prezentei legi.
Art.
120. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate conform
normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii
şi asigurări sociale.
Art.
121. – În aplicarea prezentei legi instituţiile prevăzute la
art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de
la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Art.
122. – La stabilire pensiile se rotunjesc din leu în leu în
favoarea beneficiarului.
Art.
123. – Prezenta lege intră în vigoare la data de …….
Art.
124. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
- art. 1 lit. a), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30.06.2010;
- Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publica şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31.01.2011, cu modificările şi completările ulterioare;;
- dispoziţii contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20.12.2010, cu modificarile şi completările ulterioare;
- orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
- art. 1 lit. a), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30.06.2010;
- Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publica şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31.01.2011, cu modificările şi completările ulterioare;;
- dispoziţii contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20.12.2010, cu modificarile şi completările ulterioare;
- orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)