marți, 30 aprilie 2013

EXCEPTIONAL ! Vizionati filmuletul pana nu va fi retras...


La adresa de mai jos puteti viziona ,,Apelul Dr.Rath către poporul german și popoarele Europei,,
Berlin 13-03-2012 

http://www.youtube.com/watch?v=WIvmpHawDlY&feature=share

Dacă nemții spun asta, noi ce să mai zicem?

ZIUA VETERANILOR DE RAZBOI


Titlul de “Veteran de război” a fost instituit în urmă cu 111 ani, la 29 aprilie, de Regele Carol I, în baza prevederilor Convenţiei de la Geneva din 1870 a statelor europene, în onoarea combatanţilor acoperiţi de glorie pe redutele Războiului de Independenţă.
Pentru a cinsti şi omagia venerabilii ostaşi ai ţării care au oferit de-a lungul timpului lecţia demnităţii şi a patriotismului., incepand cu  anul 2007, pe 29 aprilie este celebrată  Ziua Veteranilor de Război.
 
În acest an, parcă providențial, Ziua Veteranilor de Război s-a nimerit să cadă în aceeași zi cu debutul Săptămânii Patimilor.
In acest sens, in municipiul Caracal, localitate cu o formidabila traditie militara, in organizarea garnizoanei militare si a autoritatilor locale, precum si cu sprijinul total al ANCMRR Olt, Cultul Eroilor si a  altor asociatii de profil , s-a desfasurat un fastuos ceremonial de depuneri de coroane la edificiile cetatii  inaltate intru amintirea celor care s-au jertfit pentru neatarnarea fiintei nationale.
Pentru mine a fost emotionant ! 
Ce sa mai vorbesc despre trairile sutelor de elevi  prezenti, alaturi de dascalii lor, intr-o uriasa piata ...neincapatoare, sa-si omagieze inaintasii !
 S-a dovedit ca faptele eroice ale acestor eroi sunt adanc înscrise în inimile și în sufletele noastre !

Onor veteranilor de razboi  !

PS Era cat p-aci sa fac o gafa de proportiile actiunii desfasurate cu aceasta ocazie- sa uit sa adresez felicitari organizatorilor evenimentului inscris in calendarul national...

vineri, 26 aprilie 2013

Contestarea în instanţă a deciziilor de recuperare urmare a incadrarii gresite intr-o alta grupa de munca decat ar fi cazul

Incepand cu 21 ianuarie 2013, petenţii pot să acţioneze Casa de Pensii în instanţele teritoriale de care aparţin  în nume propriu, individual sau în grup, cu sau fără avocat, în condiţiile respectării etapelor legale :
-contestarea în termen de 30 zile
-aşteptarea hotărârii comisiei de contestaţii (50 zile )şi a întocmirii dosarului necesar.

Este de recomandat ca  cei în cauză să se grupeze mai mulţi pentru un dosar şi să ceară totuşi asistenţă din parte unui avocat.

  Pasi de urmat :
-la primirea deciziei de pensie în care se prevede diminuarea cuantumului ( spre exemplu, prin reducerea grupelor de muncă)se trimite contestatia la Casa Sectorială de Pensii, în termenul de 30 zile de la data de pe plicul prin care a parvenit documentul ( oricum, cât mai repede, pentru a scurta termenele);
-după trecerea unui număr de 50 zile de la sosirea confirmării de primire a contestaţiei de către Casa de Pensii, se întocmeşte dosarul ce urmeaza a fi la instanţă pentru începerea acţionării în judecată;

ATENTIE !
Nu se mai trimite ncio notificare intrucat, în urma deciziei Curţii Constituţionale a României din 2012, accesul în justiţie este permis dacă petentul face dovada respectării de către el a prevederilor legale (efectuarea contestaţiei în termenul legal) fără a mai fi obligatorie hotărârea Comisiei de Contestaţii;
În situaţia în care aţi primit decizii „privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlul de prestaţii de asigurare sociale”, ca urmare a modificării condiţiilor de muncă pentru anumite perioade, contestarea (v. MODEL mai jos) trebuie făcută DIRECT la Tribunalul caruia ii sunteti arondat, în termen de 15 zile de la data ştampilei poştale aplicată pe plicul în care s-a făcut comunicarea.

Deoarece Casa de Pensii va invoca faptul că a făcut o simplă greşeală de încadrare în condiţiile de muncă, şi prin urmare are dreptul legal de a recupera sumele, obiectul contestaţiei îl poate constitui, practic, amânarea punerii în aplicare a deciziei de recuperare până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a contestaţiei din dosarul privind revizuirea pensiei (pentru cei care au deschis o astfel de acţiune).

  Dosarul pentru atacarea deciziilor de recuperare trebuie să cuprindă, în dublu exemplar, următoarele documente, în copie ( cu menţiunea „conform cu originalul” şi semnătura pe fiecare filă):

-Contestaţie împotriva deciziei de recuperare (vezi modelul);
-Decizia nr. ...din...privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlul de prestaţii de asigurări socale;
-Deciziile de revizuire din care rezultă diferenţa de cuantum;
-Cartea/Buletinul de identitate;
 -Certificat de grefă de la Tribunalul ..... , unde se află dosarul de revizuire (pe fond sau în recurs);
-Alte probe, în funcţie de specificul dosarului.


  ATENTIE !
Trebuie ştiut că în acest gen de procese, instanţa-în baza prevederilor Codului de Procedură Civilă- obligă reclamantul la plata unei cauţiuni, de regulă 10% din suma în litigiu, bani care pot fi returnaţi în cadrul cheltuielilor de judecată, dacă se câştigă dosarul.

 MODEL PROPUS

Subsemnatul...............................domiciliat în ...................................str. ...............nr. ...Bl. ...Sc. ...Et. ...Ap. ...jud. Timiş, identificat cu Carte de Identitate seria. ...nr. ........eliberată de .................la .................CNP..........................., în calitate de contestator, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării naţionale, cu sediul în Bucureşti, str. Drumul Taberei nr. 7-9, cod poştal 061418, formulez prezenta

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Pentru ca prin hotărârea ce veţi pronunţa , în baza probelor ce se vor administra şi a dezbaterilor ce vor urma în cauză, să soluţionaţi prezenta

CONTESTAŢIE LA EXECUTARE

a Deciziei nr. ......din................privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlul de prestaţii de asigurări sociale (în continuare titlu executoriu), emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, comunicată la data de .........
Contestaţia este formulată în termenul legal de 15 zile , prevăzut de art. 172-173 din OUG nr. 92/2003, republicată, coroborată cu art. 153 lit.(i) şi art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu dispoziţiile art. 711-719 Cod de procedură civilă.
În temeiul dispoziţiilor art. 718 pct. (1) Cod pr.civ., solicit suspendarea executării titlului executoriu mai sus menţionat, până la soluţionarea contestaţiei la executare.
Această recuperare reprezintă o nouă diminuare a pensiei subsemnatului, după emiterea Deciziei de revizuire nr. ............/............ Arăt că această măsură de suspendare este de natură a preveni o pagubă iminentă, ce nu s-ar mai putea recupera, având în vedere că noua micşorare a cuantumului pensiei m-ar pune în situaţia imposibilităţii de a-mi achita lunar debitele pe care înţeleg să le invoc alăturat (ex: rate la bănci, facturi utilităţi, îngrijirea sănătăţii etc)
Precizez că nu deţin alte venituri suplimentare care să acopere această nouă scădere a cuantumului pensiei ca urmare a Deciziei de recuperare.

MOTIVE DE FAPT

Decizia nr. ............/.........privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, a stabilit , în temeiul prevederilor art. 179 din Legea nr. 263/2010, că sus-numitul am încasat suma de .............lei, reprezentând drepturi necuvenite în perioada.................., sumă determinată conform buletinului de calcul anexat, sumă care urmează a se recupera conform art. 181 din legea nr. 263/2010.
Menţionez că în anul 2012, casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii a emis decizii de regularizare, tot în vederea recuperării unor sume considerate ca încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale în anul 2011. Prin Legea nr. 112 din 04.07.2012 s-a modificat şi completat art. 7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial în 06.07.2012, respectiv:după alineatul 2 s-a introdus un nou alineat (3), cu următorul cuprins: „în situaţia în care prin regularizarea pensiei prevăzute la alin. 1 rezultă sume de recuperat pentru perioada 01.01.2011-31.12.2011, acestea nu se recuperează, indiferent dacă au fost sau nu emise decizii în acest sens”.
În aceste condiţii, consider că, în acest caz, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale nu a ţinut cont de acest act normativ şi a emis decizii de recuperare pentru un interval începând cu ianuarie 2011, în cazul meu ......... Pe cale de consecinţă, consider că este necesar ca intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale să depună la dosarul cauzei copiile actelor care au stat la baza calculului cuantumului deciziilor de revizuire şi de recuperare, iar în cazul în care temeiurile pentru care se dispune recuperarea nu vor subzista, să se anuleze Decizia nr. ............./............privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale , emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale şi să emită o nouă decizie, cu valabilitate numai din data de 01.01.2012.
De asemenea, consider că până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului nr. ............/........, aflat pe rolul Tribunalului Timiş cu termen de judecată............, care are ca obiect anularea Deciziei de revizuire nr. ............/............ emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, decizia de recuperare ce face obiectul prezentei contestaţii la executare este nelegală şi netemeinică.
Conform art. 413 alin 1 pct. 1 Cod.pr. civ., solicit instanţei să suspende punerea în aplicare a dispoziţiilor prevăzute în decizia de recuperare sus-menţionată, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului civil nr. ............../............, aflat pe rolul Tribunalului Timiş, cu termen de judecată la ................, care are ca obiect anularea Deciziei de revizuire a pensiei nr. ............./..........., emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale. Dovada existenţei dosarului de anulare a deciziei de revizuire o fac prin certificatul de grefă anexat.

În concluzie, având în vedere toate considerentele menţionate mai sus, vă rog să admiteţi contestaţia la executare aşa cum a fost formulată, să dispuneţi, în principal, anularea formelor de executare efectuate-respectiv Decizia nr. ................/............privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, iar în subsidiar, să faceţi aplicarea dispoziţiilor art. 413 alin 1 pct. 1 Cod.pr.civ., în sensul suspendării dispoziţiilor prevăzute în decizia de recuperare sus-menţionată, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului civil nr. ......./............ aflat pe rolul Tribunalului Timiş , cu termen de judecată la .................., care are ca obiect anularea Deciziei de revizuire a pensiei nr. ................/............... emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale.

În drept: art. 172-173 din OUG nr. 92/2003, republicată, coroborată cu art. 153 lit (i) şi art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu dispoziţiile art. 711-719 Cod.pr.civ.
În probaţiune, depun , în copie, conform cu originalul, înscrisurile menţionate în acţiune:
Decizia nr. .............../............. privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, plus plic de comunicare;
Carte de identitate
Decizia de revizuire nr. ............../................ (ultima contestată, numai prima filă);
Decizia iniţială de pensie (înainte de decembrie 2010);
Certificat grefă stadiu dosar de anulare decizie revizuire;
...............................................................................................................................
Depun acţiunea şi înscrisurile în 2 exemplare- unul pentru instanţă şi unul pentru intimată.

Data depunerii..................... Semnătura.....................

 Domnului Preşedinte al Tribunalului ................


Sursa-sugestie a camarazilor  timisoreni

P.S. Desigur, cei interesati pot  urma, eventual,  recomandarile ANCMRR-ului care, foarte probabil, vor fi fost inaintate, demult, structurilor subordonate. 
Nu aveti decat sa solicitati aceasta  la sediile filialelor. subfilialelor ANCMRR de care apartineti si unde, cu siguranta, sunteti asteptati...
Succes !

PILDUITOR !


Gina Camelia Roman, eleva in clasa X a obtinut locul I la concursul de eseuri  „ROMÂNIA MEA” !

ROMÂNIA MEA:  „ ŢARA CONTROVERSELOR!”
,,Mi se spune că sunt un copil îndrǎzneţ aflat pe treptele maturizǎrii…
Frumoasă caracterizare…
Mă simt cuprinsă de un vârtej analitic şi mă gândesc că aş putea sǎ decupez scurte fragmente de viaţă autentic românească, într-o dimineaţă frumoasă de vară.
De comun acord cu gândurile mele, mai ridic odatǎ binoclul şi privesc în zare pentru a da frâu liber vocii interioare.
Astfel, privesc la România, aceastǎ ţarǎ teribil de simplǎ şi frumoasǎ, trecutǎ adesea prin focurile unor rǎzboaie, despre care am învăţat la istorie că nu au fost întotdeauna ale ei, aclamatǎ şi blamată, şi oacheşǎ, cu oameni care visează să trăiască în altă ţară .
Iluzoriu?
Nu ştiu ce să zic de la înălţimea celor 17 ani ai mei...
Este ţara mea, ţarǎ scǎpatǎ din mânǎ ce se îndreaptǎ spre un declinul sadic creat de propriile mentalitǎţi?
Ar fi absurd sǎ pun aceste cuvinte pe umerii numelui de România?
Nu, eu nu sunt în mǎsurǎ sǎ învinuiesc ţara pentru nimic ci doar sǎ atrag atenţia cǎtre „umilul” megieş român.
Este cert faptul cǎ într-o zi voi putea pǎrǎsi aceastǎ ţarǎ ...
Privesc, stagnez dar nu, stingher ca un fobist aflat în faţa propriei uşi fǎrǎ cheie…
Cutez a-mi părăsi ţara şi a începe viaţa într-o ţarǎ perfectǎ?
Este România o ţară perfectă?
Cum ar arăta o ţară perfectă, cu oameni perfecţi?
România este locul unde am crescut, am împǎrţit bucurie, tristeţe, am învǎţat sǎ iubesc, sǎ dau frâu liber imaginaţiei, sǎ cred în forţele proprii, sǎ mǎ exprim, sǎ ajut, sǎ caut rǎspunsuri, sa ignor, sǎ sper ca într-o zi eu cu un grup de oameni asemeni mie vom putea pune baze solide într-o ţarǎ ierarhic magnifică, iar spectacolul proastei imagini va înceta.
Mă simt prinsǎ în mrejele ţării care, cu o ultimă sforţare, încearcă să mă ademenească prin masivele ei înzǎpezite iarna, prin adierea florilor de primavarǎ, cu aerul ei de fecioară adormitǎ de bogǎţia verii şi dezmierdată de o bǎtrânǎ toamnǎ târzie, traversată dinspre vest spre est de zonele întinse de câmpie cultivatǎ cu sapa şi cu calul, de oameni care s-au chinuit să-şi dea un rost propriei vieţi.
Purtǎm cu noi veacul frumuseţii, a dorului de drumeţii, a muncii obositoare de la câmp care nu curge parcă prin vene deşi glasul biroului şi ora 7 pândeşte perfid…
De undeva, din inima ţării se aude tulburător imnul în culorile sfinte de curcubeu, tricolor al unui popor ce pe zi ce trece uitǎ sǎ trǎiascǎ, având un cult al acumulării de traume.
Probleme sau pǎreri tardive, puse faţǎ în faţǎ cu românul, se aud ca dintr-o crevasă: avem facilitǎţi insuficiente, fonduri inexistente, tinere talente distruse de piţipoance cu sex appeal, faptul cǎ pentru clasa politicǎ suntem simple instrumente de vot cu propuneri indecente, dacă indecenţă înseamnă echivalenţa vot – peşte congelat, cǎ noi deşi nu avem suficiente case... construim monumente, cǎ bunele maniere par a se gǎsi la intelectuali sau în aparenţǎ la cei cu portofele nepurtate în buzunar, presiuni cǎ la capǎtul sǎrǎciei se aflǎ viaţa, clubul, luxul. Cumplit este faptul cǎ fiecare dintre noi avem idealuri şi sentimente, suntem o întreagǎ naţiune ce ne cǎutam valori şi încă îndrăznim să sperăm că vom trăi o viaţǎ care sǎ nu se transforme în tipul de hranǎ fǎrǎ condiment.
Aş vrea să cred că, orice curs vor lua lucrurile, România este în noi, totul ţine de noi, redresarea ţine de noi, că le suntem datori celor care au luptat de veacuri pentru fiecare palmă de pamânt.
Aş vrea să se trezească în noi spiritul civic şi să ne gândim că nu am putea privi altfel România decât locul unde copiii sunt învǎţaţi sǎ vorbeascǎ româneşte, sunt educaţi şi purtaţi de mânǎ în grǎdiniţe, apoi la şcoalǎ.
Dacǎ m-ar întreba cineva de unde sunt, cu siguranţǎ aş şti sǎ rǎspund: din Vaslui, de pe o stradǎ anume, locuiesc într-un bloc, fost gri, actualmente colorat fǎrǎ nici o noimǎ, colţ cu maneaua vecinului de la parter şi cu bormaşina celui de la 3 care sparge şi meştereşte de cel puţin un an.
Mǎ uit în oglindǎ analitic, cred cǎ arǎt bine, pǎrul îmi cam face figuri, dar deja nu-l mai iau în seamǎ.
Cobor scǎrile prudent, mi-e teamǎ sǎ nu alunec, a spǎlat proaspǎt femeia noastrǎ de serviciu.
La capǎtul culoarului deja zǎresc aceleaşi siluete, vecinii mei care ascultǎ muzicǎ pusǎ în casǎ de afarǎ.
Încerc să-i ignor, aşa cum ignor şi replica de fiecare zi a mamei, mama nu se poate abţine sǎ nu exclame „Ce fac ǎştia toatǎ ziua în faţa blocului? Alţii de vârsta lor au şi copii. Mai târziu îţi dau în cap pentru o bucatǎ de pâine!”
În naivitatea ei, speră... să nu ajung şi eu ca ei.
Înaintez spre ieşirea din scarǎ.
Vali, un urecheat ciudat, mǎ salutǎ zâmbind cu gura plinǎ de seminţe.
Schiţez un zâmbet, mǎ mai întreabǎ ceva, dar nu mai aud ce, nici nu mai doresc sǎ aflu, dar le simt privirea fix pe fundul meu.
Brusc, mǎ întreb dacǎ vreunul o fi avut în viaţa lui emoţii la românǎ sau s-o fi strǎduit la matematicǎ.
Îmi vine un gând şi mai ciudat în minte.
Cum or fi arǎtat când erau bebeluşi, moi şi pufoşi.
Ce aşteptǎri o fi având de la ei nişte mǎmici nedormite?
Unde, pe ce scarǎ a societǎţii ar trebui sǎ-i aşez?
Sunt scursuri, sunt plevuşcă?
Or fi, dar sunt români, la fel ca şi mine!
Asta nu pot ignora.
Ce şanse primesc ei şi de la cine?
Ce şanse primesc eu şi de la cine?
Prin urmare, eu am un reper, eu cea dintr-o familie obişnuitǎ, ei – din familii la fel de obişnuite, ca şi mine!
Lǎsati de capul lor, au alte repere…
Eu, de pe strada X, din blocul X ca şi ei, eu din Vaslui, ca şi ei, eu din România ca şi ei…
Din România mea şi din România lor…
Mergând spre şcoalǎ, mǎ gândesc brusc la ce aş vrea sǎ mǎ fac când voi fi mare.
Mesajele primite sunt cel puţin bulversante: „Şcoala româneascǎ scoate tâmpiţi”!
Oi fi şi eu unul dintre ei?
Cu siguranţǎ! „Medicii din România sunt cei mai slabi din Europa, şi e la modǎ sǎ te tratezi în strǎinǎtate”...
Toate fetele de vârsta mea vor sǎ se facǎ modele sau... nu ştiu... Ceva care sǎ le aducǎ mulţi bani şi faimǎ.
Îmi atrage brusc, deodatǎ, atenţia un afiş publicitate rupt.
Încǎ se mai observǎ zâmbetul „ca pentru pozǎ” al celui care promitea ca şi alţii... marea cu sarea!
Mǎ întreb, n-o fi şi el un produs al şcolii româneşti.
Dacǎ da, avem acelaşi numitor comun, eu şi cu domnul din afişe, suntem tâmpiţi.
De ce aş vota un tâmpit?
Drumul cǎtre şcoalǎ e un spectacol cotidian.
Îmi propun mereu sǎ vǎd ceva, o pǎrticicǎ din ţara asta.
In acest moment vǎd o femeie cǎrând o sacoşe, însoţitǎ de soţul care fumeazǎ o ţigarǎ… şi simt brusc că nu mai vreau să mă gândesc la nimic… ,,

Gina Camelia ROMAN
Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” –

SCOALA ROMANEASCA NU SCOATE NUMAI TAMPITI ... 

Recurs în interesul legii expediat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Recurs în interesul legii expediat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 24 aprilie 2013

Nr. 468/C2/969/III-5/2013

Recurs în interesul legii expediat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 24 aprilie 2013

C ă t r e,

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE


În temeiul dispoziţiilor art.514 din Codul de procedură civilă, formulez prezentul

RECURS ÎN INTERESUL LEGII

În practica instanţelor de judecată s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la: „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 în referire la revizuirea pensiilor prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010, atunci când printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a dispus anularea deciziei de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 şi menţinerea în plată a pensiei de serviciu, în cuantumul anterior”. Urmare sesizării nr. 8/CC din 22 februarie 2013 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Piteşti, transmisă prin adresa nr. 1/S.U./2013 din 11 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a suplimentat verificarea de jurisprudenţă în problema de drept enunţată, constatându-se caracterul neunitar al acesteia.
Cazuistica analizată este circumscrisă ipotezelor în care deciziile de recalculare a pensiilor prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010, emise în temeiul acestui act normativ şi al Hotărârii de Guvern nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, iar după revizuirea din oficiu a pensiei, în temeiul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, decizia de revizuire a fost contestată, invocându-se încălcarea dreptului de proprietate şi a principiului stabilităţii raporturilor juridice izvorâte din hotărârile judecătoreşti precedente.
În aceste cauze, instanţele au pronunţat soluţii diferite, după cum urmează:

I. Într-o primă orientare jurisprudenţială majoritară, contestaţiile au fost respinse, iar deciziile de revizuire emise în temeiul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 au fost menţinute ca legale, reţinându-se că prin acest act normativ s-a reglementat o altă etapă în procesul de transformare a pensiilor speciale, în pensii de asigurări sociale, etapă în care s-a procedat la revizuirea, cu respectarea principiului contributivităţii, a cuantumului pensiilor prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010 care au făcut obiect al recalculării.
Faptul că decizia de recalculare precedentă a fost anulată în cadrul unei proceduri judiciare ce a fost finalizată printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care s-a dispus şi menţinerea în plată a pensiei de serviciu anterioare, nu înseamnă că nu mai pot fi aplicate prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.
Dimpotrivă, şi în aceste situaţii sunt incidente dispoziţiile art. 1 alin. (1) din acest act normativ, întrucât obligaţiile rezultate din anularea prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile a deciziilor de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 subzistă doar atâta timp cât este în vigoare şi temeiul legal în baza căruia au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti respective.
În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, prin decizia nr. 215 din 13 martie 2012, prin care s-a arătat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 instituie o nouă procedură, de revizuire a pensiilor, distinctă şi ulterioară celei realizate prin Legea nr. 119/2010.
Ca atare, puterea de lucru judecat de care beneficiază hotărârea judecătorească anterioară prin care s-a anulat decizia de recalculare a pensiei emise în temeiul Legii nr. 119/2010 va funcţiona numai pentru perioada de timp cât obiectul judecăţii precedente este în fiinţă şi cât timp se păstrează temeiul juridic ce a stat la baza emiterii sale, iar obligaţiile rezultate din anularea deciziilor de recalculare subzistă doar atâta timp cât este în vigoare temeiul legal în baza căruia au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Se apreciază că astfel nu se aduce atingere dreptului de proprietate, invocându-se considerentele formulate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Frimu împotriva României[1] şi nici principiului stabilităţii raporturilor juridice, întrucât respectarea acestui principiu nu exclude o intervenţie ulterioară a legiuitorului, dacă anumite circumstanţe obiective sunt de natură să impună o atare intervenţie, cerinţele impuse de Convenţie fiind ca ingerinţa să fie legitimă şi să păstreze un just echilibru. (Anexa I)

II. Într-o a doua orientare jurisprudenţială minoritară, contestaţiile au fost admise, iar deciziile de revizuire au fost anulate, considerându-se că dispoziţiile art. l alin. (l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.59/2011 nu sunt aplicabile, întrucât se încalcă autoritatea de lucru judecat izvorâtă din hotărâri judecătoreşti irevocabile prin care s-a stabilit în favoarea reclamanţilor dreptul de a beneficia în continuare de pensia specială, în cuantumul avut anterior aplicării Legii nr. 119/2010, invocându-se principiile ce decurg din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Pravednaya împotriva Rusiei[2].
Astfel, s-a arătat că aspectul pozitiv al puterii de lucru judecat presupune ca partea care a câştigat procesul să se poată prevala, într-o nouă judecată, de dreptul recunoscut printr-o hotărâre judecătorească, fără ca instanţa în faţa căreia este invocată această apărare să mai poată lua în discuţie existenţa dreptului, ceea ce rezidă în obligativitatea dezlegărilor date prin hotărârea judecătorească anterioară cu privire la problemele de drept dezbătute care sunt reiterate în noul litigiu.
Întrucât dreptul de a beneficia de cuantumul pensiei, astfel cum a fost stabilit anterior recalculării efectuate în baza Legii nr. 119/2010 a fost recunoscut printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care s-a stabilit că aplicarea acestui act normativ este contrară principiilor instituite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu se mai poate recurge la revizuirea pensiei prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 decât cu încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi al drepturilor astfel stabilite care constituie un „bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.
S-au invocat şi considerentele formulate în cuprinsul deciziei nr. 215 din 13 martie 2012 pronunţată de Curtea Constituţională prin care s-a arătat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu cuprinde prevederi care să împiedice executarea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, atâta timp cât este în vigoare temeiul legal în baza căruia aceste hotărâri au fost pronunţate. (Anexa II)

Apreciez prima orientare jurisprudenţială ca fiind în litera şi spiritul legii, din următoarele considerente:
În temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, s-a realizat recalcularea tuturor pensiilor speciale prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, în scopul integrării pensiilor de serviciu în sistemul public de pensii, utilizându-se algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000. Cuantumul pensiilor a fost determinat prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat cu valoarea punctului de pensie, pe baza documentelor existente în dosarele de pensionare[3].
Această măsură legislativă a fost analizată de Curtea Europeană a Drepturilor
Omului în cauzele Frimu împotriva României (1) şi Abăluţă şi alţii împotriva României[4] constatându-se că reforma sistemelor de pensii s-a bazat pe motive obiective invocate la momentul adoptării Legii nr. 119/2010, respectiv contexul economic şi corijarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii[5]. S-a observat că reducerea cuantumului pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul unitar prevăzut de Legea nr. 19/2000 şi ulterior de Legea nr. 263/2010, fiind menite să asigure echilibrul bugetar şi să corijeze disparităţile existente între diferitele sisteme de pensii, astfel încât motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu au fost considerate nerezonabile sau disproporţionate[6].
În ambele cauze, Curtea a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu au fost de natură să-i facă pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate şi reclamanţii nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59 din 29 iunie 2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor[7] s-a instituit o nouă procedură, de revizuire a pensiilor, distinctă şi ulterioară celei realizate prin Legea nr. 119/2010. Intervenţia legislativă a fost determinată de existenţa unei situaţii extraordinare, motivată de Guvern prin trei elemente interdependente şi anume: lipsa identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare; impactul negativ al acestei situaţii asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, precum şi necesitatea stabilirii unei etapizări în procesul de revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivităţii şi al egalităţii, în scopul stabilirii în mod just şi echitabil a drepturilor de pensie, astfel încât persoanele îndreptăţite să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale[8].
Astfel, prin art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 s-a prevăzut că pensiile prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr.119/2010 care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor acestei legi se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe.
Prin art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ a stabilit că pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi revizuite şi la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei, noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual.
Din aceste dispoziţii legale, rezultă că procedura de revizuire a pensiilor era obligatoriu a fi începută de casele teritoriale de pensii, din oficiu, în privinţa beneficiarilor drepturilor de pensie, norma având caracter dispozitiv.
Din formularea cuprinzătoare a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) al ordonanţei, rezultă că au format obiect al procedurii de revizuire toate deciziile de recalculare a pensiei, emise în temeiul Legii nr. 119/2010, fără vreo distincţie, după cum acestea au fost sau nu atacate în justiţie, iar în această din urmă ipoteză, indiferent dacă au fost sau nu menţinute de instanţe.
Întrucât ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, sfera de aplicare a procedurii instituite prin acest act normativ nu poate fi limitată doar la revizuirea deciziilor de recalculare care nu au fost contestate în justiţie ori în privinţa cărora contestaţiile au fost respinse şi nici la procedurile iniţiate de beneficiarii deciziilor de recalculare a pensiilor emise în baza Legii nr. 119/2010 care au formulat cereri în temeiul art. 1 alin. (3) din ordonanţă.
Pe de altă parte, din perspectivele identificate de instanţele de judecată care au adoptat orientarea minoritară, analiza efectuată de Curtea Constituţională prin deciziile menţionate anterior a relevat că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu fac trimitere şi nici nu urmăresc anularea ori lipsirea de efect a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au anulat deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 şi al Hotărârii de Guvern nr. 737/2010. Dimpotrivă, s-a arătat că: „actul normativ criticat instituie o nouă procedură administrativă de calcul a pensiei, ce trebuie văzută ca o etapă distinctă, ulterioară recalculării. Deşi au vizat, în esenţă, acelaşi obiectiv, respectiv recalcularea pensiilor de serviciu conform principiului contributivităţii, Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2010 sunt acte normative distincte, procedurile fiind de asemenea, separate şi succesive. Prin urmare, (...) Guvernul nu a intervenit pe cale legislativă pentru lipsirea de efect a unor hotărâri judecăroreşti, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă şi justă a pensiilor persoanelor menţionate la dispoziţiile art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010”[9].
Aceste statuări se impun în temeiul efectului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile instanţei de contencios constituţional fiind ataşată nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta[10].
Din aceste perspective, apreciem că nu pot fi reţinute pretinsele încălcări ale art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 1 din Primul Protocol adiţional.
În plus, din prevederile art. 3 ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, rezultă că s-a urmărit ca, în procedura de revizuire să nu fie afectate, prin restituire, drepturile de pensie deja încasate de beneficiari, fie în baza unor hotărâri judecătoreşti, fie în baza deciziiilor de recalculare, de vreme ce obligaţia de restituire institutită prin text vizează doar plata către beneficiari a diferenţelor dintre cuantumul cuvenit al pensiei, rezultat în urma recalculării şi cel obţinut în urma revizuirii, pentru perioada de la 1 septembrie 2010 şi până la data revizuirii.
Această concluzie este susţinută şi de prevederile art.14 din Legea nr. 6 din 21 februarie 2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 în care se arată că: „Drepturile de pensii obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, ca urmare a contestării recalculării şi revizuirii efectuate pentru categoriile de pensii prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aprobată prin Legea nr. 109/2012, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.”
Ca atare, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 nu a retroactivat asupra prestaţiilor deja încasate de beneficiarii drepturilor de pensie, acestea nefiind supuse restituirii, iar efectele hotărârilor judecătoreşti prin care s-au anulat deciziile emise în temeiul Legii nr. 119/2010 şi s-a dispus plata pensiilor în cuantumul avut anterior recalculării au rămas câştigate pe toată perioada cuprinsă între data rămânerii definitive şi irevocabile a acestor hotărâri judecătoreşti şi data emiterii deciziilor de revizuire în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.
În acest sens, invocam mutatis mutandis considerentele deciziei nr. 1286 din 29 septembrie 2011 pronunţată de Curtea Constituţională prin care s-a arătat că: „Ceea ce se subsumează, în mod evident, conceptului de facta praeterita este dobândirea calităţii de pensionar însă, cu privire la drepturile rezultate în urma obţinerii calităţii menţionate, se observă că acestea se constituie în veritabile efecte rezultante ale actului de pensionare, ceea ce nu înseamnă că actul de pensionare determină a priori şi ad aeternum cuantumul pensiei/drepturilor aflate în plată. Astfel, prestaţiile de asigurări sociale, subsecvente actului de pensionare, nu pot fi considerate ab initio ca fiind facta praeterita. Ele devin facta praeterita pe măsura curgerii timpului, însă cuantumul pensiei la care este îndrituit pensionarul pentru perioada ce urmează unei luni încheiate este mai degrabă un efect viitor al raporturilor juridice trecute - facta futura, întrucât raportul juridic trecut (...) se constituie chiar în dobândirea calităţii de pensionar şi toate prestaţiile succesive lunare sub forma pensiei sunt facta futura, care, pe măsura trecerii timpului, devin facta praeterita”[11].
Situaţiile juridice rezultate din cauzele analizate sunt diferite de cele în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat anterior încălcări ale drepturilor fundamentale, bunăoară prin intervenţia legislativului de natură a refuza sau omite executarea[12] ori prin promovarea unor căi extraordinare de atac ce constituiau un „apel deghizat”[13].

*
* *

Ca atare, în interpretarea şi aplicarea dipoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/201, sunt supuse revizuirii şi pensiile prevăzute de art. 1 lit. c) – h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi atunci când deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 şi al Hotărârii de Guvern nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărârie judecătoreşti irevocabile, fiind menţinut cuantumul pensiei anterioare.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 517 din Codul de procedură civilă, solicit admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei decizii prin care să asiguraţi interpretarea şi aplicarea unitară a legii în această chestiune de drept.

ADJUNCTUL PROCURORULUI GENERAL*
Gabriela Scutea






___________________
* În condiţiile vacantării funcţiei de Procuror General şi de Prim – Adjunct al Procurorului General, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 529/C/2007 al Ministrului Justiţiei, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 154 din 5 martie 2007.

Comisia de apărare a avizat inițiativa L 121/2013, fostă Bp118: propune scutire de restituire a sumelor rezultate din revizuiri ulterioare


Comisia raportoare pe L 121/2013 este, însă, Comisia de muncă, familie și protecție socială
Scutirea pentru restituirea sumelor rezultate din revizuirea din oficiu, potrivit OUG nr.1/2011, a pensiilor recalculate, total sau parțial, pe baza salariului mediu pe economie s-a făcut prin Legea 112/2012.



sursa ,,plano10,,.

joi, 25 aprilie 2013

COMUNICAT MApN

Comunicat nr. 115
Data: 24.04.2013

Ministrul apărării naţionale alături de comandanţii de unităţi


Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, s-a întâlnit miercuri, 24 aprilie, la sediul MApN, cu comandanţii de unităţi şi mari unităţi din Armata României.

Creşterea graduală a bugetului MApN, cu câte 0,3% din PIB, din 2013, anual, până la atingerea nivelului de 2%, prag recomandat de NATO. Aceasta a fost prima temă de discuţie a ministrului cu factorii de decizie din structurile armatei. Astfel, conform oficialului, toate obiectivele prevăzute în bugetul apărării vor putea fi realizate.

Ministrul apărării naţionale a declarat că, pentru acest an, îşi propune adoptarea a trei noi legi, care vor asigura coerenţă în sistemul militar şi în parcursul carierei militare: legea referitoare la pensiile militare, la ghidul de carieră şi cea privind statutul militarilor. "Noul ghid de carieră va clarifica toate problemele privind statutul personalului militar, într-un mod coerent şi logic, pentru a asigura predictibilitate fiecărei persoane care alege profesia de militar. Acesta va fi supus dezbaterii publice în toamnă, înainte de a fi adoptat în Parlament."

Referitor la programele majore de înzestrare, mesajul ministrului a fost de "asigurare a unei gândiri militare concretizate pe realităţi bugetare, în vederea creşterii capacităţii operaţionale". În contextul Programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României, adoptat în ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care are obiective pe termen mediu (2016) şi lung (2022), ministrul Duşa a declarat faptul că "trebuie să avem obiectivele clare şi unitare pentru a reconstrui strategia de planificare a apărării."

Un alt subiect dezbătut a fost starea sistemului medical din Armata României. Opinia ministrului Duşa a fost că toate spitalele militare din ţară trebuie să fie cât mai performante şi să fie pregătite pentru procesul de acreditare al Ministerului Sănătăţii. Un semnal de alarmă a fost tras şi în ceea ce priveşte modul de management al spitalelor, comandanţii unităţilor trebuind să fie mai responsabili şi mai performanţi în actul de manageriat.

În ceea ce priveşte relaţia cu NATO şi organismele internaţionale, ministrul Duşa a reiterat faptul că România va continua să fie un partener credibil şi îşi va onora în continuare toate obligaţiile asumate.

Ministrul Duşa le-a cerut tuturor factorilor de decizie din M.Ap.N. cât mai multă transparenţă, atât în cheltuirea banului public cât şi în transmiterea informaţiilor publice.

În cadrul întâlnirii, au fost analizate şi aspecte referitoare la condiţiile sociale ale militarilor români: salarizare, echipamente şi condiţii de instrucţie.


Biroul de Presă

sursa http://www.mapn.ro/cpresa/14159_Ministrul-apărării-naţionale-alături-de-comandanţii-de-unită%C5%20%20%A3i

IATA CUM ALTII ALEG SA MEARGA INAINTE...

Protocol de colaborare

,,UBI CONCORDIA IBI VICTORIA”
PROTOCOL DE COLABORARE

Încheiat astăzi 04.2013 între:
1. Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din M.Ap.N. Filiala Dolj, reprezentată de dl. Gl. mr. dr. (r.) PÂLŞOIU Ion;
2. Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din M.A.I. Filiala Dolj, reprezentată de dl. Col. (r.) TURTURICĂ Paul;
3. Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din S.R.I. Filiala Dolj, reprezentată de dl. Col. (r.) OLARIU Gheorghe;
4. Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din Jandarmeria Oltenia, reprezentată de dl. Gl. mr. dr.(r.) VELICU George;
5. Asociaţia Militarilor Proconcordia Craiova, reprezentată de Col. (r.) LUNGU George;
6. Asociaţia Militarilor din România ROMIL Craiova, reprezentată de Lt.col.(r.) POPA Marian
7.Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate Filiala Dolj, reprezentat de Col. (r.) NAON Mişu Ioan

Se încheie următorul

PROTOCOL DE COLABORARE
,,CONCORDIA DOLJULUI”

Art. 1. Toate părţile constată că sunt legal constituite şi că reprezintă, conform statutelor, interesele cadrelor militare de toate categoriile şi funcţionarilor publici cu statut special constituiţi în aceste forme asociative conform statutelor.
Art. 2. Toate părţile constată că interesele celor pe care îi reprezintă sunt încă ameninţate de către oficialităţi, prin declaraţii, legi, proiecte de legi şi politici publice promovate care contravin unor drepturi anterior câştigate şi legiferate.
Art. 3. Toate părţile sunt decise să facă front comun în apărarea drepturilor legal obţinute de către cei pe care îi reprezintă pentru a nu permite lezarea acestor drepturi.
Art. 4. Toate părţile convin prin acest protocol următoarele:
4.1. Consimt să constituie ,,UNIUNEA ASOCIAŢIILOR MILITARE DIN JUDEŢUL DOLJ” – parte integrantă a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Militare – organizaţie democratică constituită prin liberul consimţământ al membrilor săi, în care fiecare organizaţie şi asociaţie îşi păstrează personalitatea, statutul, principiile şi regulile de funcţionare şi care militează pentru apărarea şi promovarea intereselor militarilor români proveniţi din toate structurile Sistemului Naţional de Apărare Siguranţă şi Ordine Publică;
4.2. Să respecte statutul, independenţa şi principiile fiecăreia din părţi, fără amestec în probleme interne în ceea ce priveşte organizarea, statutul, principiile, obiectivele politice şi modalităţile de realizare ale acestora;
4.3. Să se sprijine reciproc în acţiunile desfăşurate şi să nu intreprindă acţiuni de defăimare, lovire, sau denigrare a uneia din părţi;
4.4. Să stabilească, pentru acţiuni de interes comun, strategii şi planuri de acţiune, aprobate prin consens de toate părţile.
4.4.1. Pentru punctele sau acţiunile în care una din părţi nu îşi exprimăacordul, se poate abţine şi nu va fi implicată, acest lucru urmând a fi specificat;
4.4.2. Pe baza planului comun de acţiune să elaboreze apeluri, notificări, manifeste, propuneri de interpelări parlamentare, scrisori adresate forurilor de decizie locală şi naţională;
4.4.3. Să elaboreze şi să aprobe prin consens aceste documente ce vor fi emise cu semnătura şi ştampilele părţilor semnatare;
4.5. Să constituie un grup de lucrui, format din persoane ce se vor fi desemnate de conducerile părţilor semnatare şi agreate de parteneri, carer să se întâlnească ori de căte ori se convine, pentru întocmirea, urmărirea şi completarea planurilor de acţiune comune.
4.5.1. Şedinţele grupului vor fi conduse prin rotaţie, de către o persoană ce se va stabili de comun acord;
4.5.2. Grupul va întocmi strategia pe termen lung şi planul comun de acţiune care vor fi aprobate de conducerile fiecărui membru semnatar al protocolului şi semnate şi parafate de preşedinţii de asociaţii şi sindicat;
4.5.3. Pentru punctele în care una din părţile semnatare nu va fi de acord, grupul de lucru, cu aprobarea birourilor operative ale părţilor semnatare pot anula acţiunea sau o pot menţine, cu amendamentul ca una din părţi (se va specifica partea în cauză) nu este de acord sau nu participă;
4.5.4. Grupul de lucru va întocmi documente, declaraţii, scrisori, apeluri comune pe care le va supune aprobării reprezentanţilor părţilor semnatare a protocolului, după care vor deveni operative.
4.6. Reprezentanţii părţilor semnatare ale protocolului, se vor întâlni ori de câte ori situaţia o va cere pentru a analiza activitatea grupului operativ şi a se informa cu activităţile desfăşurate individual.
4.6.1. Şedinţele reprezentanţilor vor fi prezidate de către unul din reprezentanţii stabiliţi de comun acrd în prealabil de către toţi cei prezenţi;
4.6.2. La şedinţele reprezentanţilor pot participa şi membri ai biroului de lucru, dacă preşedinţii convin asupra acestui lucru sau oricare alţi membri ai birourilor asociaţiilor şi sindicatului a căror prezenţă este necesară sau cerută la un moment dat, dacă se convine asupra acestui lucru.
4.7. Nici o parte semnatară nu poate fi forţată într-un fel să participe sau să desfăşoareactivităţi sau acţiuni ilegale, sau care contravin statutului organizaţiei respective.
4.8. Orice parte semnatară se poate rtrage din protocol, după un preaviz de 14 zile, timp în care va face publică retragerea.
4.8.1. Odată retrasă din protocol, orice parte semnatară se va delimita de acţiunile ce vor fi intreprinse ulterior, dar nu va denigra, nu va lovi, nu va defăima şi nu va prejudicia moral sau sub orice formă nici una din membrele semnatare ale Protocolului, tratându-le în continuare în spiritul respectului şi onoarei.
Art. 5. În afara acţiunilor comune, ce vor purta girul şi semnătura preşedinţilor de asociaţii şi filiale ale părţilor semnatare, fiecare parte îşi desfăşoară activităţile în concordanţă cu principiile statutare şi de ordine interioară ca şi legislaţia în vigoare, fără a implica în vre-un fel sau altul, părţile semnatare ale protocolului, respectând totuşi prevederile art.4.3. în ceea ce priveşte interdicţia de a desfăşura acţiuni de defăimare, lovire sau denigrare a uneia din părţile semnatare.
Art. 6. Actualul protocol se încheie pe perioadă nelimitată, şi se consideră reînnoit la fiecare aniversare, fără a necesita alte înscrisuri sau convenţii.
Art. 7. Actualul protocol poate fi îmbunătăţit sau extins de comun acord ori de câte ori părţile semnatare vor considera necesar.
Art. 8. Orice altă organizaţie care va dori sau se va înfiinţa ulterior semnării protocolului, poate adera la prevederile acestui protocol, prontr-o cerere de aderare prin care se va obliga să respecte prevederile Protocolului, cerere ce va trebui discutată şi aprobată la întâlnirea preşedinţilor de asociaţii şi filiale semnatare ale Protocolului.
8.1. Pentru a fi admisă în protocol e nevoie de acordul majorităţii simple din totalul membrilor semnatari ai Protocolului, exprimat prin votul preşedinţilor de filiale (sindicate, asociaţii) semnatare.
Art. 9. Actualul Protocol îşi face efectul asupra părţilor semnatare, pe plan local, respectiv filialele Judeţene ale asociaţiilor, sau organizaţiilor semnatare, fără a implica în vre-un fel conducerile centrale ale fiecărei filiale sau celellalte filiale judeţene.
Art. 10. Părţile semnatare îşi vor desfăşura toate activităţileşi acţiunile sub semnul respectului reciproc, al onoarei şi demnităţii, al apărării şi respectării drepturilor membrilor asociaţi şi tuturor celor reprezentaţi de semnatarii Protocolului.
Art. 11. Toate acţiunile ce se vor desfăşura vor respecta Constituţia ţării, legislaţia în vigoare care reglementează activitatea sindicatelor – asociaţiilor semnatare, statutele şi regulamentele der ordine interioară ale părţilor semnatare.
Art. 12. Părţile nu au patrimoniu comun.

Încheiat şi semnat azi .05.2013
urmeaza semnaturilede rigoare...,,

PS Felicitari domnilor ! 
Era singura solutie realista ce putea fi aleasa in acest moment delicat in care se afla cadrele militare in rezerva si in retragere, solutie careia, din pacate, din orgoliu nu i s-a dat sansa cuvenita..... Ma astept ca altii sa va imbratiseze ideea.

miercuri, 24 aprilie 2013

PROIECT Lege privind pensiile militare de stat


LEGE Nr. din 2012 privind pensiile militare de stat
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari şi funcţionari publici cu statut special este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
NOTĂ: funcţionarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă li se echivalează gradul profesional cu gradul militar – se justifică sintagma de „pensii militare de stat”
Art. 2. – Principiile de bază prevăzute la art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, mai puţin principiul contributivităţii, se aplică în mod corespunzător şi sistemului pensiilor militare de stat exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.
Art. 3. – (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, asa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul voluntar, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu modificările şi completările ulterioare;
b) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public civil, cu statut special, aşa cum este el definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
c) vechime completă – este vechimea minima în serviciu pentru care militarii şi funcţionarii publici cu statut special au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă;
d) vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
d1) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
d2) militar angajat pe baza de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
d3) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia liceului militar;
d4) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
d5) a fost în captivitate;
d6) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
(2) Termenii şi expresiile din prezenta lege care nu sunt definiţi şi se regăsesc la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice au semnificaţia stabilitş în respectiva lege.
Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii în cadrul sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, aşa cum sunt prevăzute în legi, regulamente şi ordine ale ministrului/directorului structurii respective, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului.
Art. 5. – (1) Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 6. – Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale, constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
Art. 7. – Prevederile prezentei legi se aplică militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special în activitate, în rezervă sau în retragere, precum şi urmaşilor acestora.
Art. 8. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţaşedereaa în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de pensii sectoriale întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Directa pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
(4) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 9. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a prestaţiilor de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.
Art. 10. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii de muncă.
Art. 11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2004 privind stabilirea locurilor de munca şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor profesionişti trecuţi în rezervă/ retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
NOTĂ: legea se aplică numai pentru viitor cu excepţia legii penale mai favorabile. De văzut capitolul dispoziţii finale şi tranzitorii modalitatea de aplicare pentru cei pensionaţi anterior prezentei legi
Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele prestaţii:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.
Art. 13. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.
Art. 14. – (1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
(2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 9 se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.
Art. 15. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special se pot asigura, benevol, la instituţiile private de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care s-au asigurat la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii în condiţiile prevăzute de lege, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, pot opta pentru transferul fondurilor de la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii la instituţii private pentru pensii facultative sau restituirea fondurilor acumulate la acestea.
CAPITOLUL II
Prestatiile în sistemul pensiilor militare de stat
Art. 16. – Sistemul pensiilor militare de stat acordă:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.
SECTIUNEA 1
Pensia de serviciu
Art. 17. – Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
Art. 18. – Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta de 60 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 45 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti;
b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv vechime minimă în serviciu de 23 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti.
Art. 19. – Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 18 lit. b) şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) au împlinit vârsta de 55 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 42 de ani militarii angajaţi pe bază de contract, soldaţi/gradaţi voluntari, soldaţi/gradaţi profesionişti şi sunt trecuti în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităti şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
Art. 20. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari public cu statut special, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.
Art. 21. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar ori funcţionar public cu statut special de cel putin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar/serviciu.
Art. 22. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b), c) sau d) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:
a) la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special, pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv la împlinirea vârstei de 41 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
b) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari publici cu statut special, pentru cadrele militare, respectiv la împlinirea vârstei de 39 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte conditii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în aceste specialităţi.
Art. 23. – (1) Vechime în serviciu este şi perioada în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii iar în caz de absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
(2) În cazul în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
Art. 24. – (1) Dovada privind vechimea în serviciul militar/serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie întocmită pe baza datelor din fişa matricolă sau din alte documente legale.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 25. – În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Art. 26. – (1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu militar/serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 23, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.
Art. 27. – La acordarea pensiei militare de stat se va respecta principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a fost încadrat/asigurat.
Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul lunar brut avute în ultima lună de activitate, care include şi sporurile şi primele cu caracter permanent, astfel:
a) solda de funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;
b) solda de grad corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul pentru gradul profesional deţinut avut la data încetării raporturilor de serviciu;
c) solda de merit/salariul de merit;
d) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de conducere;
e) gradaţii şi sporuri;
f) indemnizaţia de dispozitiv.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute/salariilor din această perioadă, mai puţin solda de grad/salariul pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul pentru gradul profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art. 38 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(5) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu lunar brut, din ultimele 6 luni.
Art. 29. – Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%;
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca, 64%;
Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;
(3) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organism internaţional beneficiază de un spor al cuantumul pensiei care se stabileşte, în functie de decoratia primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 31. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv 23 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesioniţi, lucraţi efectiv beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
(2) Persoanele încadrate în munca, pe perioada în care cumulează pensia cu venituri de natura salariala nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile militare de stat aflate în plată la această dată, la prima actualizare, dacă acest spor nu a fost adăugat.
Art. 32. – Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.
Art. 33. – (1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.
SECTIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
Art. 34. – Au dreptul la pensie de invaliditate militarii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevazute la alin. (1) lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învătământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
Art. 35. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de munca.
Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei şi Serviciului Roman de Informatii, după caz, cu avizul Ministerului Sănătăţii si/sau a Ministerului Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale, care va fi adoptata în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Casele de pensii sectoriale, prin intermediul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
Art. 37. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi sigurantă natională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în solutionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive.
(10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atributiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administratiei şi internelor, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 38. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia de invaliditate dacă îndeplinesc cel putin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:
_____________________________________________________
Varsta cadrului militar Vechimea in serviciu
in momentul ivirii realizata anterior
invaliditatii ivirii invaliditatii(ani)
sub 25 de ani 5
25 – 31 de ani 8
31 – 37 de ani 11
37 – 43 de ani 14
43 – 49 de ani 18
49 – 55 de ani 22
peste 55 de ani 25
_____________________________________________________
(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).
Art. 39. – În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.
Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 29 – 31.
(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Art. 41. – (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantum de 80 % din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
Art. 42. – (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în functie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză medico-militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de muncă, emisa în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.
Art. 43. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;
c) beneficiază de pensie în condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 44. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.
(2) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
(3) Suspendarea plătii pensiei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa de pensii sectorială, după caz.
Art. 45. – (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 43 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională care au emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socio-profesionale.
(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3) Casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.
(4) Suspendarea plătii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
Art. 46. – (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie militara de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 41 se menţine şi pe durata acordării pensiei militare pentru limită de vârstă.
SECTIUNEA a 3-a
Pensia de urmaş
Art. 47. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi şotul supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.
Art. 48. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 49. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 51. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 52. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 53. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaş;
b) 75% – pentru 2 urmaşi;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 54. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 55. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (2).
Art. 56. – Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 57. – Persoanele prevăzute la art. 48 lit. c) şi la art. 50 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical în condiţiile art. 42 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.
SECTIUNEA a 4-a
Actualizarea pensiilor
Art. 58. – (1) Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează:
a) ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul pentru gradul profesional deţinu si/sau solda funcţiei maxime/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/indemnizaţia lunară ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special, potrivit gradului militar/profesional şi funcţiei maxime avute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 29- 31, 40 şi art. 106 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;
b) în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului;
c) în situaţiile în care măsurile de protecţie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad/salariilor pentru gradul profesional si/sau soldelor de functie/salariilor pentru funcţiile îndeplinite ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la lit. a).
(2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).
SECTIUNEA a 5-a
Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 59. – (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusa personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala.
(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(3) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(4) Militarul ori funcţionarul public cu statut special depune cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la casele de pensii sectoriale care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, astfel:
A. La Ministerul Apărării Naţionale:
a) prin unitatea militară din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b) prin centrul militar judeţean, în cazul celor care îndeplineşte condiţiile de pensionare după data ieşirii din rândul militarilor în activitate.
B. La Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la Serviciul Român de Informaţii :
a) prin unitatea militară/structura din care a făcut parte la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu;
b) prin inspectoratul judeţean sau secţia de Informaţii, centrul militar din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, precum şi pentru cele detaşate pentru a executa misiuni în afara instituţiilor mentionate la art. 6 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost detaşate.
(6) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de pensionare se depun la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv, Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(7) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai căror susţinători decedaţi au fost pensionari militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la casa de pensii sectorială în a căror evidentă sau aflat susţinătorii.
Art. 60. – (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 59 alin. (4) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 61. – Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la casa de pensii sectorială constituita la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), de către organele prevăzute la art. 56 alin. (4), în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.
Art. 62. – (1) Pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată.
(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
a) de la data încetării plătii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
d) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;
e) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, au fost depuse la casa de pensii sectoriala peste termenul prevăzut la lit. b), c) şi d);
f) din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa sectorială de pensii, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate.
Art. 63. – Pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate.
Art. 64. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.
(4) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Art. 65. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii si/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea vechimii si/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.
(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
Art. 66. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Art. 67. – (1) Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.
Art. 68. – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 69. – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele sectoriale de pensii.
(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 70. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
Art. 71. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 51 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 45 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c);
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în evidentele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 72. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite comisiile de expertiza medico-militare;
d) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5) din Lege nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
g) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
h) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistentă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plătii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plătii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 73. – În sistemul public de pensii, reluarea plătii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plătii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plătii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. d).
Art. 74. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plătii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Art. 75. – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plătii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenta materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 76. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii cu pensii militare de stat;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmas, încadrati în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 77. – Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în muncă după trecerea în rezervă pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 78. – (1) Deciziile de pensie ale pensionarilor rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul/ funcţionarul public cu statut special s-a prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat.
(3) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut special pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în rândul militarilor profesionişti în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul al pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.
Art. 79. – Beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidentele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia
Art. 80. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
CAPITOLUL III
Casele de pensii sectoriale
Art. 81. – (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucuresti.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1).
Art. 82. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, adoptata în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.
Art. 83. – (1) Ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor şi directorul Serviciului Român de Informaţii sunt ordonatori principali de credite pentru bugetul ministerului/serviciului respectiv, de unde se asigura şi fondurile pentru pensiile militare.
(2) Directorii caselor de pensii sectoriale sunt ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 84. – Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
Art. 85. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabileşte cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigura distribuirea şi primirea la timp a pensiilor militare de stat de fiecare pensionar;
d) asigură evidenţa drepturilor şi obligatiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal;
e) controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
f) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relatii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
g) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare;
h) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidentă;
i) asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
j) organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
k) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
Art. 86. – Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 87. – (1) Salarizarea personalului caselor de pensii sectoriale se realizează potrivit legii.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor în subordinea cărora funcţionează.
CAPITOLUL IV
Raspunderea juridica
Art. 88. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contraventională sau penală, după caz.
SECTIUNEA 1
Infractiuni
Art. 89. – Transmiterea şi efectuarea de înregistrări inexacte precum şi omisiunea înregistrărilor în procesul de stabilire a drepturilor de pensie, având ca efect denaturarea evidentelor privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi, vechimea în muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune si se pedepseşte potrivit Codului penal.
SECTIUNEA a 2-a
Contravenţii
Art. 90. – Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectoriale modificările intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei.
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
Art. 91. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 90 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 92. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 90 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 91 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
Art. 93. – Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 91 şi 92, constituie venituri la bugetul de stat.
Art. 94. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 90-92 se completeaza cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat
Art. 95. – (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii .
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termen prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Art. 96. – (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În solutionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
Art. 97. – (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauza şi caselor de pensii sectoriale interesate în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătoreasca, competenţa în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
Art. 98. – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curti de apel.
Art. 99. – Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:
a) hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militara de stat sau de asigurări sociale;
d) modul de stabilire şi de plată a pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
f) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
g) alte drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor militare născute în temeiul prezentei legi.
Art. 100. – (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Art. 101. – (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.
Art. 102. – Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 103. – Cererile în fata oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 104. – (1) Constituie vechime în serviciu sau în muncă pentru stabilirea pensiei militare de stat si perioadele recunoscute în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia anterioară.
(3) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt încadrate în condiţii speciale.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I si/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Art. 105. – (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
Art. 106. – (1) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au contribuit la Fondul de pensie suplimentară beneficiază la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condiţiile art. 29 – 31 şi ale art. 58 alin. (1), un spor procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Art. 107. – (1) Pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează, astfel:
a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei din prezenta lege;
b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată;
c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).
(2) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, după cum urmează:
a) pentru anul 2013, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1 iulie 2014;
b) pentru anul 2014, 40% din cuantumul diferentei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014.
c) pentru anul 2015, 40% din cuatumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2015
Art. 108. – La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 106, pensiile acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.
Art. 109. – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) În cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform alin. (1) şi (2) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată.
Art. 110. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
Art. 111. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 112. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militara de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăti a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art. 113. – (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează prin executorii proprii ai caselor de pensii sectoriale şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 114. – Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.
Art. 115. – Aplicaţia informatică utilizată la stabilirea pensiilor militare de stat se omologhează şi este publică.
Art. 116. – (1) Expertizele dispuse de instanţele judecătoreşti în litigiile de asigurări sociale se efectuează numai de experţi specializaţi în asigurări sociale.
(2) În vederea pregătirii şi atestării experţilor specializaţi în asigurări sociale, Ministerul Justiţiei efectuează modificările necesare în legislaţia specifică.
Art. 117. – Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.
Art. 118. – Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.
Art. 119. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost degradaţi militar, au pierdut gradul militar ori calitatea de funcţionar public cu statut special, efect al hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru infracţiuni comise cu intenţie, nu beneficiază de pensie militară potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 120. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.
Art. 121. – În aplicarea prezentei legi instituţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 122. – La stabilire pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.
Art. 123. – Prezenta lege intră în vigoare la data de …….
Art. 124. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
- art. 1 lit. a), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30.06.2010;
- Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publica şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31.01.2011, cu modificările şi completările ulterioare;;
- dispoziţii contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20.12.2010, cu modificarile şi completările ulterioare;
- orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

Prezentul Proiect a fost primit spre studiu de la M.Ap.N
din sursa, avand un  ridicat grad de credibilitate.
Asteptam opiniile Dumneavoastra !