joi, 30 septembrie 2010
PROPUNERE PENTRU SCRISOAREA SĂPTĂMÂNII
Javră ordinară!
În nota de golan deja atît de cunoscută, care îţi evidenţia şi mai mult spurcăciunea şi duplicitatea firii tale scîrnave, ţi-ai lipit, mai zilele trecute, plin de o gravitate cu sens unic, mutra de sticla televizoarelor, spre a ne ţine (încă) o lecţie despre preţuirea pe care tu, împreunare a tuturor josniciilor posibile, o acorzi simbolurilor statului, simbolurilor naţionale.
Un stat din care, netrebnicule, ai făcut moşia poftelor tale blonde şi a viziunilor tale demente, un stat pe care mai ai puţin şi îl împarţi întru totul lichelelor care te slugăresc, adorîndu-ţi licuriciul. M-a cuprins o vomă epidemică pe care am ţinut-o sub control doar pentru că nu te aveam pe-aproape să ţi-o ofer deplin pe mutra-ţi behăindă şi bolnavă. Ai vrut să ne arăţi, Javră ordinară, cît de mult te-au afectat cele cîteva caschete pe care, împinşi de dispreţ şi disperare, poliţiştii le-au aruncat spre buncărul în care se clocesc ordinele disoluţiei noastre sociale, tragedia pulverizării noastre sufleteşti, ura fiecăruia dintre noi faţă de toţi ceilalţi..., pentru că tu, nemernicule, din asta trăieşti, din ura pe care o cultivi între cei pe care trebuie să îi ţii în armonie şi împăciuire. A fost puţin, scursură ordinară... Meritai să ţi le înfunde, rînd pe rînd, pe beregata behăitului cu care ne terorizezi, pînă cînd doar pe urechi ai mai fi putut respira. Tu ne vorbeşti despre simboluri naţionale, bestie?
• Tu, care nu ai lăsat mişcării nici o fibră de muşchi dintr-ai feţei, cînd mimul retardat de la Palatul Victoria a tocat, precum o moară stricată, onoarea, demnitatea şi prestigiul Armatei României, făcîndu-ne, mai des decît se ştergea la gură, nesimţiţi?
• Tu, care ai aruncat cu stele de general în stînga şi-n dreapta, de parcă ar fi fost dude pentru porcii ţinuţi în laboratoarele morţii prin inaniţie, ridicînd în ajungeri militare rare mafioţi consacraţi, borfaşi ordinari, lichele şi infractori despre care doar tu, Javră ordinară, ştiai asta?
• Tu, care, întreţinînd, prin respiraţie gură la gură, un impostor la conducerea Statului Major General, mă rog, cel dintîi amiral de Bărăgan, ai terminat istoric Armata Română, ai debusolat-o pînă în cea din urmă fărîmă a puterii ei de a exista?
• Tu, care, fără să clipeşti, ai declarat elitei militare naţionale că militarii trebuie să aibă pensii ocupaţionale, cum de altfel este în toată lumea, minţind ca un borfaş ordinar?
• Tu, care, dominat maladiv de obsesia culorii mov, ai schimbat rînduiala Stemei României, plasînd-o în spectrul violet al minţii tale bolnave?
• Tu, care, de Ziua noastră Naţională, precum ultimul dintre golani şi primul dintre derbedei, ai ignorat făţiş pe foştii şefi ai Statului Român, oameni pe care azi, văzîndu-te şi aflîndu-te, îi preţuim mai mult decît am făcut-o atunci cînd ne erau preşedinţi?
Tu vorbeşti, nesimţitule, despre simboluri naţionale? Tu, care le calci, zi de zi, în picioare şi le terfeleşti în mocirla în care ne împingi fără măcar să clipeşti a luare aminte? Să îţi mai spun ceva, Javră ordinară... Deşi nu ar fi trebuit să calci în treburile demnităţii de şef de Stat neştiind asta, află, jigodie sinistră, că toţi cetăţenii statului pe care îl conduci, toţi cetăţenii pe care îi umileşti pînă la degradare, precum într-un neîngrădit lagăr de exterminare, sînt simboluri ale statului, sînt simboluri naţionale, sînt bunuri naţionale... Toţi, mai puţin tu, Javră ordinară!
Medicul, omul prin care Dumnezeu ne drege sănătatea, pe care l-ai umilit metodic, aducîndu-l în pragul disperării, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Dascălul, netrebnicule, care ne îndreaptă neîncetat paşii şi mintea pe drumul de fiecare clipă al cunoaşterii, aprinzîndu-ne lumina primelor aflări, de care îţi baţi joc fără urmă de bun simţ, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Artistul care ne slujeşte spiritul şi ne astîmpără setea de frumos, scriitorul care îşi lasă viaţa în operele trăiniciei şi rămînerii noastre, pe care i-ai umilit netrebnic, sînt simboluri şi bunuri naţionale, Javră ordinară!
Inginerul, economistul, întreprinzătorul, în mintea şi în puterea cărora sînt răspunsurile la înnegurarea pe care ne-ai produs-o, sînt simboluri şi bunuri naţionale, Javră ordinară!
Juristul, behăitule, pe care îl supui unor constrîngeri înspăimîntătoare, la care încă ne mai ducem cu speranţa dreptăţii, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Muncitorul, rămas în grija unor sindicate care nu mai sînt demult ale sale, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Ziaristul - el ne mai ştie durerile, păsurile, suferinţele, nedreptăţile pe care le îndurăm în tăcere, el ne mai hrăneşte speranţe de bine, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Ţăranul, pe care aproape că l-am pierdut istoric, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Preotul care a obosit peste măsură tot amăgindu-ne răbdarea, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Soldatul care îşi pune viaţa legămînt de-i va fi rău ţării şi pe care, din cînd în cînd, îl aducem acasă înveşmîntat în plumb, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Oropsitul fără de orizont al acestor timpuri urgisite peste măsură, care îşi amăgeşte abia respirînd trecerea dintr-o zi într-alta, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Bătrînul de la colţ de stradă, căruia îi lipsesc curajul şi puterea să întindă mîna spre-a cere, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Prăpăditul pe care, sufocaţi de nevoi şi lipsă de bani, nu avem puterea să îl ducem spre groapă, este şi el simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Muritorul de foame, de care noi, într-un de neiertat păcat al înstrăinării, am cam uitat, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Românii, de orice sînge-ar fi, de care tu, canalie dementă, îţi baţi joc mai mult decît respiri, sînt, toţi, simboluri şi bunuri naţionale, Javră ordinară!
Nu vreau să-ţi putrezească oasele prin puşcărie. Rămîi printre noi să te pot scuipa, tot restul vieţii. Mă mulţumesc cu atît, Javră ordinară!
Bucureşti, 28 septembrie 2010
Copyright Tricolorul
În nota de golan deja atît de cunoscută, care îţi evidenţia şi mai mult spurcăciunea şi duplicitatea firii tale scîrnave, ţi-ai lipit, mai zilele trecute, plin de o gravitate cu sens unic, mutra de sticla televizoarelor, spre a ne ţine (încă) o lecţie despre preţuirea pe care tu, împreunare a tuturor josniciilor posibile, o acorzi simbolurilor statului, simbolurilor naţionale.
Un stat din care, netrebnicule, ai făcut moşia poftelor tale blonde şi a viziunilor tale demente, un stat pe care mai ai puţin şi îl împarţi întru totul lichelelor care te slugăresc, adorîndu-ţi licuriciul. M-a cuprins o vomă epidemică pe care am ţinut-o sub control doar pentru că nu te aveam pe-aproape să ţi-o ofer deplin pe mutra-ţi behăindă şi bolnavă. Ai vrut să ne arăţi, Javră ordinară, cît de mult te-au afectat cele cîteva caschete pe care, împinşi de dispreţ şi disperare, poliţiştii le-au aruncat spre buncărul în care se clocesc ordinele disoluţiei noastre sociale, tragedia pulverizării noastre sufleteşti, ura fiecăruia dintre noi faţă de toţi ceilalţi..., pentru că tu, nemernicule, din asta trăieşti, din ura pe care o cultivi între cei pe care trebuie să îi ţii în armonie şi împăciuire. A fost puţin, scursură ordinară... Meritai să ţi le înfunde, rînd pe rînd, pe beregata behăitului cu care ne terorizezi, pînă cînd doar pe urechi ai mai fi putut respira. Tu ne vorbeşti despre simboluri naţionale, bestie?
• Tu, care nu ai lăsat mişcării nici o fibră de muşchi dintr-ai feţei, cînd mimul retardat de la Palatul Victoria a tocat, precum o moară stricată, onoarea, demnitatea şi prestigiul Armatei României, făcîndu-ne, mai des decît se ştergea la gură, nesimţiţi?
• Tu, care ai aruncat cu stele de general în stînga şi-n dreapta, de parcă ar fi fost dude pentru porcii ţinuţi în laboratoarele morţii prin inaniţie, ridicînd în ajungeri militare rare mafioţi consacraţi, borfaşi ordinari, lichele şi infractori despre care doar tu, Javră ordinară, ştiai asta?
• Tu, care, întreţinînd, prin respiraţie gură la gură, un impostor la conducerea Statului Major General, mă rog, cel dintîi amiral de Bărăgan, ai terminat istoric Armata Română, ai debusolat-o pînă în cea din urmă fărîmă a puterii ei de a exista?
• Tu, care, fără să clipeşti, ai declarat elitei militare naţionale că militarii trebuie să aibă pensii ocupaţionale, cum de altfel este în toată lumea, minţind ca un borfaş ordinar?
• Tu, care, dominat maladiv de obsesia culorii mov, ai schimbat rînduiala Stemei României, plasînd-o în spectrul violet al minţii tale bolnave?
• Tu, care, de Ziua noastră Naţională, precum ultimul dintre golani şi primul dintre derbedei, ai ignorat făţiş pe foştii şefi ai Statului Român, oameni pe care azi, văzîndu-te şi aflîndu-te, îi preţuim mai mult decît am făcut-o atunci cînd ne erau preşedinţi?
Tu vorbeşti, nesimţitule, despre simboluri naţionale? Tu, care le calci, zi de zi, în picioare şi le terfeleşti în mocirla în care ne împingi fără măcar să clipeşti a luare aminte? Să îţi mai spun ceva, Javră ordinară... Deşi nu ar fi trebuit să calci în treburile demnităţii de şef de Stat neştiind asta, află, jigodie sinistră, că toţi cetăţenii statului pe care îl conduci, toţi cetăţenii pe care îi umileşti pînă la degradare, precum într-un neîngrădit lagăr de exterminare, sînt simboluri ale statului, sînt simboluri naţionale, sînt bunuri naţionale... Toţi, mai puţin tu, Javră ordinară!
Medicul, omul prin care Dumnezeu ne drege sănătatea, pe care l-ai umilit metodic, aducîndu-l în pragul disperării, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Dascălul, netrebnicule, care ne îndreaptă neîncetat paşii şi mintea pe drumul de fiecare clipă al cunoaşterii, aprinzîndu-ne lumina primelor aflări, de care îţi baţi joc fără urmă de bun simţ, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Artistul care ne slujeşte spiritul şi ne astîmpără setea de frumos, scriitorul care îşi lasă viaţa în operele trăiniciei şi rămînerii noastre, pe care i-ai umilit netrebnic, sînt simboluri şi bunuri naţionale, Javră ordinară!
Inginerul, economistul, întreprinzătorul, în mintea şi în puterea cărora sînt răspunsurile la înnegurarea pe care ne-ai produs-o, sînt simboluri şi bunuri naţionale, Javră ordinară!
Juristul, behăitule, pe care îl supui unor constrîngeri înspăimîntătoare, la care încă ne mai ducem cu speranţa dreptăţii, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Muncitorul, rămas în grija unor sindicate care nu mai sînt demult ale sale, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Ziaristul - el ne mai ştie durerile, păsurile, suferinţele, nedreptăţile pe care le îndurăm în tăcere, el ne mai hrăneşte speranţe de bine, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Ţăranul, pe care aproape că l-am pierdut istoric, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Preotul care a obosit peste măsură tot amăgindu-ne răbdarea, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Soldatul care îşi pune viaţa legămînt de-i va fi rău ţării şi pe care, din cînd în cînd, îl aducem acasă înveşmîntat în plumb, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Oropsitul fără de orizont al acestor timpuri urgisite peste măsură, care îşi amăgeşte abia respirînd trecerea dintr-o zi într-alta, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Bătrînul de la colţ de stradă, căruia îi lipsesc curajul şi puterea să întindă mîna spre-a cere, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Prăpăditul pe care, sufocaţi de nevoi şi lipsă de bani, nu avem puterea să îl ducem spre groapă, este şi el simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Muritorul de foame, de care noi, într-un de neiertat păcat al înstrăinării, am cam uitat, este simbol şi bun naţional, Javră ordinară!
Românii, de orice sînge-ar fi, de care tu, canalie dementă, îţi baţi joc mai mult decît respiri, sînt, toţi, simboluri şi bunuri naţionale, Javră ordinară!
Nu vreau să-ţi putrezească oasele prin puşcărie. Rămîi printre noi să te pot scuipa, tot restul vieţii. Mă mulţumesc cu atît, Javră ordinară!
Bucureşti, 28 septembrie 2010
Copyright Tricolorul
miercuri, 29 septembrie 2010
A.N.C.M.R.R. ÎN INSTANȚĂ
În urma depunerii la Dosarul nr.7274/2/2010, de către Guvernul României, a unei „Întâmpinări”, la termenul din 13 septembrie 2010 de la Curtea de Apel Bucureşti, ANCMRR „Alexandru Ioan Cuza”, a cerut un nou temen de judecată, iar instanţa a stabilit data de 25 Oct.2010.
DEZBATERE PE MARGINEA MODIFICĂRILOR LA LEGEA 80/1995( STATUTUL CADRELOR MILITARE)
Vă aduc la cunoștință faptul că, până pe 08.10 2010, modificările la Statutul cadrelor militare sunt în dezbatere publică pe site-ul MApN la adresa http://dlaj.mapn.ro/
Printre alte modificări regăsim :
-obligativitatea participării cadrelor militare la misiuni externe pentru îndeplinirea misiunilor asumate de statul român_ cu ceva excepții) ;
-asigurarea asistenței juridicedecătre MApN cadrelor pentru fapte săvârșite în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu;
-acordarea dreptului de a purta uniforma militară celor trecuți în rezervă cu stagiu de min 20 ani și care s-au distins prin activitatea desfășurată, precum și celor care, deși au vechime mai mică, au adus patriei servicii deosebite;
-cadrele militare condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție la amenzi penale sau cu închisoare cu suspendare pot fi trecute in rezervă, retragere sau pot fi menținute în activitate, la propunerea comandanților unitaților din care acestea fac parte ;
-limitele de vârstă în grad până la care pot fi menținute în clasele de evidență în rezervă cadrele militare ;
-gradelor colonel, comandor sau superioare acestora nu li se stabilesc stagii în grad ;
-etc.
-
DEZBATERI PE LEGEA SIST UNITAR AL PENSIILOR DIN 15 SEPT 2010
Câteva din interevenţiile deputatului Niculae MIRCOVICI în şedinţa de plen a camerei Deputaţilor din data de 15.09.2010 la Dezbaterea Legii pensiilor
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Vă supun la vot întâi amendamentul admis.
Punctul de vedere al comisiei, şi după aceea domnul Mircovici.
Bine. Domnule Mircovici, domnul preşedinte vrea să se pronunţe după ce aveţi şi dumneavoastră intervenţia.
Domnul Niculae Mircovici:
Doamna preşedinte,
Domnule prim-ministru,
Domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor,
Am avut şi ni s-a prezentat raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, şi în acest raport, la pct.10 art.6 alin. (1)pct.1 lit.c), era un amendament admis de către comisie, în sensul că prevederile referitoare la cadrele militare în activitate, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se elimină.
Am fost extrem de bucuros în momentul în care am văzut raportul, pentru că din 20 de membri ai comisiei, din 22, 20 prezenţi, nu a existat niciun vot împotrivă. Înţeleg că au participat reprezentanţi de la toate grupurile politice la această Comisie pentru muncă şi protecţie socială.
Dacă atunci nu a fost niciun vot împotrivă, nu înţeleg cum un grup parlamentar, în momentul de faţă, face o astfel de propunere. Şi, iertaţi-mă, eu nu vreau să dau niciun sens politic lucrurilor pe care le discut. Dar, în momentul în care în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal avem pe fostul şef al armatei, pe generalul Bădălan, în momentul în care în Parlamentul României avem în UNPR, care formează Guvernul, pe domnul ministru Oprea, de ce trebuie un anume deputat, şi am tot respectul faţă de dumnealui, dar care probabil că se pricepe la armată un pic mai puţin decât cei nominalizaţi, ca să nu mai zic şi de alţi oameni care au avut funcţii de răspundere, au fost miniştri - domnul Săniuţă, domnul Atanasiu şi alţii care sunt prezenţi - n-ar trebui dumnealor să-şi exprime acest punct de vedere?
De aceea, deci, rog... cel puţin ar fi bine pentru binele democraţiei de la noi, să avem şi punctul de vedere al generalului Bădălan şi al domnului ministru Oprea.
Vă mulţumesc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Avem, prin urmare, două amendamente: un amendament admis şi un amendament respins.
Se supun la vot... (Rumoare, vociferări.)
E în regulă. Puteţi să susţineţi alte amendamente respinse. Nu este nicio problemă.
Domnul Cindrea. Vă rog.
Domnul Ioan Cindrea:
Permiteţi-mi, înţeleg graba puterii de a trece Legea pensiilor şi a tăia pensiile, pensiile tuturor categoriilor. Dar cred, ca procedură, conform regulamentului, este un amendament admis, este votat cu majoritatea comisiei, care propune scoaterea din corpul legii a pensiilor speciale ale militarilor, poliţiştilor şi altor categorii.
De ce? El este corelat cu un articol cu care toată lumea a fost de acord. după art.201 să se introducă o lege specială şi Guvernul să prezinte şi să depună în Parlament, până la sfârşitul anului, o lege a pensiilor ocupaţionale. Militarii, poliţiştii au o astfel de lege şi noi am trecut acest lucru în argumentaţia respingerii, fiindcă ele sunt legi şi au făcut parte din procesul României de intrare în NATO şi de intrare în Uniunea Europeană. Avem aceste legi şi eu nu cred că trebuie distrus acest sistem legislativ al pensiilor ocupaţionale.
Ca procedură, trebuie supus la vot în primul rând amendamentul admis şi pe urmă, în ordine, fiindcă sunt două amendamente respinse - cel al Grupului PNL, ulterior, cel al Grupului PDL, şi cred că procedând aşa va fi mai multă linişte în sală şi mai puţină tensiune.
Vă mulţumesc frumos.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Bădălan, drept la replică. După aceea, e doamna Pocora.
Domnul Eugen Bădălan:
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.
Nu o să uzitez de dreptul la replică, pentru că este foarte greu să-i dau o replică colegului Mircovici, pentru că aceasta ar însemna să-mi contrazic o întreagă existenţă.
De aceea, eu am să deschid doar subiectul procedurii. Pentru că, aşa cum ştim toţi, în toată lumea civilizată există şi principiul ocupaţional şi toţi cei care lucrează în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale se încadrează în acest principiu.
Pe cale de consecinţă, eu vă propun, doamna preşedinte, să supunem votului plenului şi varianta de amendament admis şi propunerea de amendament respins şi plenul să decidă asupra acestei chestiuni.
Vă mulţumesc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Domnul Dobre, vă rog.
Domnul Victor Paul Dobre:
Dacă-mi permiteţi, ca să fim foarte clari. În legea prin care Guvernul şi-a asumat răspunderea astă vară, se face recalcularea aşa cum se face ea. Aici ştiţi opiniile noastre. Acest amendament acceptat de comisie, admis de comisie, are în vedere ca segmentul respectiv să facă obiectul unui alt amendament acceptat de comisie, acceptat şi de domnul ministru, respectiv articolul nou, care prevede Legea pensiilor ocupaţionale.
Din acest motiv, logica este să eliminăm, conform amendamentului, şi să mergem mai departe.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Vă supun la vot primul... domnule Mircovici, am epuizat timpul alocat dezbaterii pe articole. Se votează întâi amendamentul admis, pe care înţeleg că-l susţineţi şi dumneavoastră, după aceea amendamentul respins şi vedem ce se întâmplă la vot. Da? Vă rog.
Domnul Niculae Mircovici:
Doamnă preşedinte,
Domnule prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor,
Ca drept la replică, pentru că mi-a fost pronunţat numele, eu, din respect faţă de cariera militară pe care am avut-o şi datorită faptului că domnul general Bădălan mi-a fost şef, am dorit să aflu opinia dumnealui aici, şi nu doar să-mi exprime numele aici, şi, în această situaţie, am vrut să vă arăt că actualul sistem de pensii de stat din România ca pensii militare face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva Europeană nr.86 şi 97/1996. Că aceste legi se referă la "o categorie particulară a lucrătorilor" citesc numai din directivă şi că "acordarea pensiei e legată direct de durata serviciului militar, iar pensia este calculată raportat la ultima soldă a gradului militar" am citat din Directiva Europeană.
Dar, pentru că mi-a fost pronunţat numele şi am senzaţia că trebuie să devin un fel de ciucă a bătăilor, am să-mi permit să vă mai citesc din ceva. Din Arhivele naţionale istorice centrale, Fond preşedinţia Consiliului de Miniştri, stenograme, Dosar 12 din 1949, fila 66. În şedinţa Consiliului de Miniştri din 19 octombrie 1949, Ana Pauker, Teohari Georgescu şi Vasile Luca şi-au manifestat în mod deschis opoziţia faţă de regimul special de pensionare a cadrelor militare. Şi acum citez din stenogramă, citez din procesul-verbal al reuniunii respective: (Aplauze.)
"Tovarăşul Bodnăraş a prezentat Proiectul de Decret privind micşorarea duratei de disponibilitate şi stabilirea procedurii de rechemare din retragere pentru boală a ofiţerilor, subofiţerilor şi maiştrilor militari. Luând parte la discuţii, tovarăşii Vasile Luca, Ana Pauker şi Teohari Georgescu arată că nu este just să se aplice un regim de pensionare diferenţiat ofiţerilor, ci trebuie stabilit un regim unic, aplicabil tuturor oamenilor muncii, inclusiv ofiţerilor.
Doamna Roberta Alma Anastase:
O să vă rog să finalizaţi, aţi epuizat timpul alocat intervenţiei.
Domnul Niculae Mircovici:
Mulţumesc, doamna preşedinte.
Vroiam să vă spun că Emil Bodnăraş a fost împotrivă, ca ministru al apărării, a perseverat şi, în luna următoare, pe 15 noiembrie, într-o altă şedinţă, sistemul special de pensionare a cadrelor militare a fost menţinut.
Vă mulţumesc.
Mai ales că nu este vorba despre cuantum. Nimeni dintre militari n-a discutat de cuantum, toată lumea a discutat numai de principiu.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Doamna Cristina Pocora.
Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:
Doamnă preşedinte,
S-au prezentat aici argumente pro şi contra. Noi, în Comisia pentru muncă, am dezbătut intens. Atunci ne-am bucurat de prezenţa ministrului muncii, dar şi de prezenţa ministrului apărării. La acel moment, ministrul apărării ne-a clarificat cum domnia sa nu susţine această nedreptate făcută cadrelor militare, cum se va veni cu o pensie ocupaţională. Sigur, aş putea să-l invit pe domnul ministru Botiş să ne dea un punct de vedere, ca să clarifice situaţia, dar, dacă este prezent domnul prim-ministru, cred că cel mai oportun ar fi ca domnia sa să vină la microfon şi să ne clarifice foarte clar cum este cu pensiile militarilor în viziunea Guvernului Boc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Vă supun la vot amendamentul admis. S-au epuizat cele cinci minute. Aveţi un talent ca să jigniţi un plen întreg încât, n-are niciun rost.
Domnul Adrian Solomon:
Doamna preşedinte,
Nici pe procedură nu mai avem voie? Spuneţi-ne clar, ca să ştim. Nu pierdem vremea aici, că poate unii au avion şi noi îi reţinem.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Hai să intraţi pe procedură, ca să putem să fie clar.
Domnul Adrian Solomon:
Ceea ce a citit domnul Mircovici aici este extraordinar de relevant pentru ceea ce discutăm noi în acest moment.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Care e procedura?
Domnul Adrian Solomon:
Procedura este că ar trebui să facem o clarificare pentru colegii noştri de la PD, pentru că am văzut, comuniştii au încercat să desfiinţeze aceste pensii speciale...
Doamna Roberta Alma Anastase:
Pro-ce-du-ră!
Domnul Adrian Solomon:
...şi n-au reuşit!
* * *
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule prim-ministru.
Domnul Emil Boc:
Distinşi colegi,
Vă mulţumesc pentru invitaţia adresată.
Aş vrea să precizez că am crezut că la acest microfon sunt intervenţii în cunoştinţă de cauză, mai ales din partea unor colegi care provin din comisia de specialitate. După cum ştiţi, a fost adoptată Legea nr.119/2010. Această lege a început procesul de integrare a pensiilor speciale în sistemul unitar al pensiilor, prin recalcularea acestora.
De aceea, au dispărut pensiile de lux şi se recalculează pensiile speciale.
Sper că acest lucru îl cunoaşteţi. În luna iulie nu ştiu dacă aţi fost prezentă la Parlament sau nu, doamna deputat, dar trebuie să ştiţi că răspunsul la această întrebare a dumneavoastră există încă din luna iulie.
La fel am spus şi atunci că, în condiţiile recalculării pensiilor militarilor, pensiile sub 30 de milioane de lei vechi nu vor scădea, afirmaţie care a fost şi rămâne valabilă.
În rest, aşa cum am declarat, toate pensiile se integrează într-un sistem unitar, pentru că aşa este firesc, impunem la bază principiul contributivităţii din respect pentru fiecare contribuabil din această ţară, iar acest proiect de lege răspunde şi acestei nevoi, dar, pe de altă parte, şi asigurării sustenabilităţii sistemului de pensii din România.
Vă mulţumesc.
* * *Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc. Intervenţiile pe procedură e clar că nu mai sunt.
Votul este deschis. Vă supun la vot amendamentul admis de comisie. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
97 de voturi pentru, 129 împotrivă şi trei abţineri.
Deci amendamentul a fost respins.
Vă supun la vot amendamentul respins, pe care l-a susţinut în faţa dumneavoastră Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal.
Votul este deschis, vă rog să votaţi.
138 de voturi pentru, 90 împotrivă şi cinci abţineri.
Acum, doamna Pocora, susţineţi acel amendament? Pe procedură întâi domnul Toader şi după aceea doamna Pocora are un amendament la...
* * *
Domnul Adrian Năstase:
Stimaţi colegi,
Aş vrea să vă prezint în premieră o hotărâre a Guvernului care n-a fost publicată în Buletinul Oficial. Este o hotărâre a Consiliului de miniştri din 1959, acea hotărâre, practic, stabilea decăderea din dreptul de pensie pentru anumite categorii de militari, pentru marea majoritate a lor şi ceea ce vreau să vă spun, pentru că nu vreau să vă reţin prea mult cu acest argument, este că după 5 ani de la decăderea militarilor din dreptul de pensie, Guvernul comunist şi-a dat seama că a făcut o eroare. Şi, în 1964, şi aş putea să vă arăt textul pe care îl am aici, s-a revenit la acea măsură.
Sigur, eu sper să nu treacă 5 ani până când noi ne vom da seama de această greşeală, pe care doi ani sau depinde de alegerile anticipate, dar hotărârea din 1959 a Consiliului de miniştri de atunci seamănă, din păcate, extrem de mult cu abordarea de acum a Guvernului Boc. Cred că este o mare greşeală care se face, este o greşeală pe care nu ar trebui s-o permitem redactând, finalizând această lege.
Şi pentru cei interesaţi, sigur, le pun la dispoziţie acest text, este, puteţi să mă credeţi pe cuvânt, dar pe ceilalţi, sigur că pot să urmărească textul respectiv şi pe blogul meu. Repet, pentru cei interesaţi.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Înţeleg că aţi scormonit bine în Arhivele partidului dumneavoastră, să găsiţi diverse... (Amuzament.)
Vă rog, domnule deputat Mircovici.
Domnul Niculae Mircovici:
Vă mulţumesc frumos, doamna preşedinte.
Într-adevăr, argumentele de la pct.10 n-au reuşit să reziste în faţa votului democratic şi e OK.
Problema la punctul 14 însă este mult mai delicată şi dacă democraţia funcţionează pe voturi şi probabil că acelaşi va fi şi efectul, cel puţin stenogramele rămân şi, poate, un alt partid, al dumneavoastră sau altul peste 50 de ani va revedea, inclusiv aceste stenograme.
La punctul 14 noi vorbim de o problemă de siguranţă naţională a României şi aici nu e o problemă a Ministerului Muncii, ci e o problemă a Ministerului Apărării, pentru că avem o lege a mobilizării. Cadrele militare care sunt în rezervă şi la care face referire art.14 au obligaţii la mobilizare. Întrebarea mea este foarte simplă: în condiţiile în care nu ţinem cont de ceea ce înseamnă compensarea parţială a unor restrângeri de drepturi şi obligaţii pe care le au cât timp sunt militari activi şi prin aceasta le asigurăm pensia, ce se va întâmpla cu cei pe care îi vom chema la mobilizare.
Doamnelor şi domnilor deputaţi, este motivul pentru care Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a solicitat imperativ în avizul pe care l-a dat ca acest amendament să rămână, amendamentul dat de Comisia pentru muncă, să rămână în conţinutul acestei legi.
Şi vreau să vă mai spun ceva. Eu nu sunt reprezentantul niciunui partid care va guverna sau guvernează România. Eu sunt un simplu deputat al minorităţii bulgare care apără interesele siguranţei naţionale a României şi Armata Română.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.
Doamnă preşedinte,
Stimaţi colegi,
Poate că dacă domnul Marton Arpad n-ar fi luat cuvântul, n-aş mai fi zis nici eu ce am vrut să spun, pentru că am stat să mă gândesc dacă să spun sau să nu spun.
Deci, mi se pare anormal ca această lege, care, la momentul în care discutăm, tratează şi Armata României, să fie trecută totuşi de Partidul Democrat cu ajutorul minorităţii maghiare şi al celorlalte minorităţi, cu excepţia domnului Mircovici, care nu cred că sunt chiar interesate tocmai de Armata României şi de ce se întâmplă cu aceşti militari ai Armatei României.
Vă mulţumesc. (Vociferări, aplauze.)
* * *
Vă mulţumesc, doamna preşedinte.
Vă mulţumesc că, în sfârşit, m-aţi văzut că stau cu mâna ridicată la ultimele patru articole şi chiar dacă o să vă supăr şi o să supăr o parte din membrii grupului căruia îi aparţin şi îi voi aparţine până la sfârşit, să ştiţi că eu, chiar dacă aparţin acestui grup parlamentar, din care, repet, voi aparţine până la sfârşit, am dreptul la liberă exprimare în Parlament ca oricare dintre toţi ceilalţi. Aşa că am să vă rog de acum încolo, ori de câte ori vreau să intervin, să mi se dea cuvântul.
Vă mulţumesc anticipat.
Vreau să clarificăm câteva chestiuni.
Prima, pensionarii militari nu au pensii de lux. (Aplauze.)
A doua, pensionarii militari sunt pensionaţi după legi speciale. (Aplauze.) Pentru că şi existenţa lor se întâmplă tot după legi speciale, legi care le interzic drepturi cetăţeneşti şi prin măsurile drepturilor care li se asigură, considerăm că este o compensaţie a tuturor interdicţiilor care li se induc prin lege.
A doua chestiune. Sunt multe categorii de oameni care depun jurământ la intrarea în profesie. Nici unii nu depun jurământ să moară, în interiorul profesiei lor, pentru ţară. Este singura categorie de oameni care jură să-şi facă misiunea cu preţul vieţii.
Pe cale de consecinţă, credem că respectarea principiului pensiei ocupaţionale este obligatorie. Şi nu discutăm aici despre cuantumul pensiei. Pe cale de consecinţă, vă rog, aşa cum am spus şi prima dată, pentru că eu nu vreau să transformăm discuţiile din Cameră în discuţii care se bazează în primul rând pe emoţii, pe afecte şi să lăsăm să curgă activitatea democratică şi fiecare amendament să-l supunem votului. Şi să-l supunem votului, deşi este pentru prima dată când văd în practica din această legislatură că se supun votului toate amendamentele admise. Până acum niciun amendament admis nu s-a supun votului. Este prima dată când văd că se supun votului amendamentele admise.
Dar, indiferent de ce cred eu, indiferent de ce cred militarii, cei care, printre alte interdicţii au interdicţia de a fi reprezentanţi şi eu acum nu-i reprezint pe militari, reprezint alegătorii din colegiu, între care sunt şi militari activi şi în rezervă.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule deputat, aţi epuizat două minute, vă rog să finalizaţi.
Domnul Eugen Bădălan:
Şi, de aceea, dacă amendamentul de la punctul 14 se admite, pentru că admiterea sau respingerea trebuie să se facă prin votul majorităţii Parlamentului, a Camerei, dar, dacă el se admite, este obligatoriu să ne întoarcem la amendamentul de la punctul 10 care a fost respins.
Vă mulţumesc.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc şi eu.
Domnule deputat, îmi cer scuze dacă a fost o scăpare a secretarilor de la prezidiu de a nu vă vedea.
În ceea ce priveşte amendamentele, pentru a fi clar pentru toată lumea, în momentul în care se susţine un amendament respins, şi există şi un amendament admis, de asemenea, până acum a fost, la rândul lui, fiecare amendament susţinut, e firesc să supun la vot, chiar dacă vi se pare o premieră.
Vă mulţumesc.
Domnul Cindrea şi domnul Marton Arpad. După aceea domnul Calimente.
Domnul Ioan Cindrea:
Cred că ne apropiem să vedem lucrurile şi mă bucur că domnul general Bădălan a înţeles corect amendamentele Partidului Social Democrat, asta vrem, sunt pensii ocupaţionale. Aceste pensii ocupaţionale la categorii care au avut nişte limitări de drepturi cetăţeneşti, au fost în slujba ţării, să le respectăm pensia pe care au câştigat-o. Nu sunt pensii mari, nu sunt pensii exagerate, cred că dacă ne-ar spune, ar trece peste confidenţialitate domnul general şi alţi generali prezenţi aici, sau cei care ne privesc, am ajunge la concluzia că este un act de respect faţă de militarii care au slujit această ţară.
Asta vrem. Să rămână pensii ocupaţionale, să nu intre în cadrul sistemului public de pensii, să nu încarce bugetul de pensii, fiindcă bugetul de pensii, cu 200 de militari şi poliţişti şi oameni care au lucrat în servicii speciale se va prăbuşi mai repede, fiindcă ei vor consuma din acest buget de pensii.
Şi art.201 care prevede legea cadru a pensiilor ocupaţionale din care fac parte aceste legi, va reglementa în mod special. Dacă există pensii exagerat de mari ocupaţionale, ar trebui prin impozitul diferenţiat, peste un anumit nivel, să crească impozitarea acestor pensii. Este corect şi, domnule general, ne vom uita la dumneavoastră să vedem cum veţi vota acest amendament. Fiindcă la amendamentul de la punctul anterior, votul dumneavoastră n-a fost pentru susţinerea militarilor din această ţară.
Mulţumesc frumos.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Şi eu vă mulţumesc.
Domnule Marton Arpad, vă rog. Şi după aceea, domnul Calimente.
Domnul Márton Arpad-Francisc:
Doamnă preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Nu am vrut să intervin la aceste dezbateri, însă acest punct 14 şi mai ales discuţiile purtate pe marginea acestuia m-au îndemnat să intervin.
Am impresia că de la o vreme nu se dezbat textele din proiectul de lege, din amendamentele scrise, adoptate şi cele respinse, ci nişte idei. Sunt nişte confruntări de idei pe marginea a ceva care nu se regăseşte sau se regăseşte altfel. Vă dau un exemplu anterior: tare mult s-a vorbit de necesitatea menţinerii variantei comisiei, propuse de comisie, pentru a nu schimba denumirea acestei autorităţi. Or, tocmai în varianta comisiei s-a propus schimbarea denumirii. Bun. Acum, vorbim despre comunişti, foştii comunişti, actualii comunişti, împotriva comuniştilor şi aşa mai departe.
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Aţi citit acest text? Vorbeşte inclusiv de persoane trecute în rezervă care au lucrat în domeniul siguranţei naţionale. Să vi-l traduc? Foştii securişti, doamnelor şi domnilor. Doriţi să li se menţină pensiile mari. La fel, foştii poliţişti, unii dintre ei împotriva revoluţionarilor în 1989, doriţi să le menţineţi pensiile mari, pe când toate celelalte categorii de pensionari care au activat în această perioadă, care s-au pensionat sau urmează să fie pensionaţi pe baza unor reglementări specifice, vor trece în rând cu ceilalţi. Vi se pare corect? Mie unul nu mi se pare corect.
Nu voi vota niciodată ca foştii securişti să aibă în continuare pensii mari.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Calimente.
Domnul Mihăiţă Calimente:
Doamnă preşedinte,
Stimaţi colegi,
Poate că dacă domnul Marton Arpad n-ar fi luat cuvântul, n-aş mai fi zis nici eu ce am vrut să spun, pentru că am stat să mă gândesc dacă să spun sau să nu spun.
Deci, mi se pare anormal ca această lege, care, la momentul în care discutăm, tratează şi Armata României, să fie trecută totuşi de Partidul Democrat cu ajutorul minorităţii maghiare şi al celorlalte minorităţi, cu excepţia domnului Mircovici, care nu cred că sunt chiar interesate tocmai de Armata României şi de ce se întâmplă cu aceşti militari ai Armatei României.
Vă mulţumesc. (Vociferări, aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Frunzulică era înscris, domnul Năstase şi după aceea domnul Korodi.
Domnul Doru-Claudian Frunzulică:
Doamnă preşedinte,
Doamnelor şi domnilor colegi,
După cum bine cunoaşteţi, România, după eforturi îndelungate, începând din 1991 a reuşit să fie acceptată ca membru al NATO în anul 2004. Acest lucru presupune şi obligaţii, nu numai şi drepturi ale României privind statutul său în cadrul acestei organizaţii. Şi nu numai în cadrul NATO, ci şi al Uniunii Europene, privind componenta de securitate şi apărare a Uniunii Europene.
Toate ţările, stimaţi colegi, din NATO şi Uniunea Europeană au legi speciale privind pensiile cadrelor militare şi ale persoanelor care lucrează în sistemul securităţii naţionale.
Venim aici cu o invenţie pe care trebuie s-o respingem, pentru că sistemul securităţii naţionale se bazează pe toate aceste cadre care sunt nu numai active, dar şi în retragere. Ele au un rol în sistemul securităţii naţionale. Nu cred că putem să facem o asemenea eroare, gândindu-ne la securitatea naţională, la siguranţa cetăţeanului.
Vreau să vă spun un lucru. Gândiţi-vă că România are la, ora actuală, mari probleme privind integrarea, după aderarea la NATO, pe numeroase componente şi asta datorită faptului că militarii şi cei care lucrează în sistemul securităţii naţionale, trebuie să spunem foarte clar, sunt foarte nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă în România la ora actuală.
Gândiţi-vă bine înainte de a vota acest punct 14 cu art.5, pentru că punem în pericol securitatea naţională a României.
Cred că aţi citit cu toţii noua strategie de apărare naţională a României şi vreau să vă spun că acolo apare un punct foarte sensibil. Slaba aplicare în instituţii din domeniul securităţii şi siguranţei naţionale a legilor la ora actuală. Această strategie de apărare naţională provenită de la preşedinţia României. În acelaşi timp, sunt menţionate mai multe sfidări şi ameninţări la adresa securităţii datorită slabei guvernări, a unei guvernări care nu vine să răspundă intereselor României şi ale cetăţeanului român.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule deputat, aţi depăşit de mult 2 minute. Vă rog să finalizaţi.
Domnul Doru-Claudian Frunzulică:
Vă propun să nu devenim o ţară singulară în contextul euro-atlantic şi european. Să mergem împreună cu celelalte ţări din NATO şi Uniunea Europeană şi să menţinem un statut special pentru cadrele care lucrează sau care au lucrat, pentru că şi acestea care lucrează astăzi, gândiţi-vă că mâine vor fi pensionari. Gândiţi-vă cum privesc cadrele actuale active această lege a pensiilor, gândindu-se vă vor avea nişte drepturi mult diminuate.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc, domnule Frunzulică. Vă mulţumesc.
* * *
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:
Îmi cer scuze, stimate coleg, dar cred că voi fi foarte concis.
Vă mulţumesc, doamna preşedinte.
Aş vrea să nu derapeze această discuţie în două direcţii: una, să suprapunem situaţia militarilor români din totdeauna, şi de astăzi, peste ceea ce a însemnat aparatul de represiune comunist şi cu un pretext anume să facem economii de fapt pe spinarea lor doar pentru că-i arătăm cu degetul.
Stimate coleg,
Te informez că în Revoluţia Română, la care am participat şi sunt mândru de asta, Armata Română era de partea Revoluţiei Române în cea mai mare parte a ei. Ca să vorbim poate doar de revoluţie.
Pe de altă parte, nu vreau să derapăm în a socoti că cetăţenii români de altă etnie nu sunt la fel de ataşaţi de interesele armatei române şi nu susţin interesele militarilor români. Nu cred asta şi nici nu accept asta, ca punct de vedere.
Din punctul ăsta de vedere, dacă dânşii doresc, din partea mea să aibă tot sprijinul şi scuzele, dacă vreţi, în opinia unui etnic român.
În final, vreau să vă spun, doamna preşedinte, că dacă noi am căutat în arhive să vedem la ce-i ducea mintea pe bolşevici, un regim instalat sub putere militară sovietică, avem surpriza că unii care n-au citit arhive să ajungă la aceleaşi concluzii astăzi, fără să fie sub putere militară şi mână sovietică de fier. E surprinzător, cel puţin noi pomenim istoria ca să n-o uităm.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
* * *Domnul Florian Popa:
Mulţumesc, doamna preşedinte.
Vă reţin numai 20 de secunde. Dacă nu vorbea domnul general Bădălan, n-aş fi luat cuvântul. Sunt fiu de militar, sunt dascăl şi sunt cetăţean român. Şi vreau să amintesc Parlamentului că de 20 de ani încoace, toate sondajele de opinie, să amintesc colegilor mei din Parlament, au dat drept cu maximă încredere trei elemente importante ale neamului: armata, religia-biserica şi învăţământul. Şi e bine să nu le mai bălăcărim noi aici şi să facem ceea ce poporul român, care eventual ne-a trimis aici, apreciază cel mai mult.
Vă mulţumesc, domnule general. (Aplauze.)
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă mulţumesc.
Vă supun la vot întâi amendamentul comisiei.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
68 de voturi, pentru 115 împotrivă şi o abţinere. A fost respins.
Şi acum vă supun la vot amendamentul respins susţinut de PDL.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
117 voturi pentru, 68 împotrivă şi o abţinere.
Acum, vă supun la vot art.33 în ansamblul său, aşa cum a fost el amendat de dumneavoastră.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
113 voturi pentru, 63 împotrivă şi o abţinere.
Art.34 poz.59.
Există şi un amendament susţinut de comisie.
Domnul Mircovici. Vă rog.
Domnul Niculae Mircovici:
Doamna preşedinte,
La art.34 alin. (1), Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vă propune reformularea acestui articol, în sensul scoaterii cuvintelor "soldelor brute". Adică, să rămână numai "salarii brute lunare şi asimilate acestora".
Amendamentul a fost respins de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, plecând probabil de la considerentul că ori soldă, ori salariu, este totuna. Şi, de fapt, aşa cum s-a votat până acum legea, până la art.33, pe bună dreptate, am considerat că militarii sunt la fel de normal angajaţi ca oricare alt cetăţean. Şi, atunci, trebuie să primească aceleaşi drepturi.
Păi, dacă trebuie să primească aceleaşi drepturi, domnilor colegi, haideţi să le dăm şi aceleaşi obligaţii. Pentru că diferenţa între salariu şi soldă, de fapt, face diferenţa între militar şi orice alt angajat.
Orice angajat este plătit cu salariu, pe când militarul are o soldă, pentru că îşi pune viaţa 24 de ore din 24 la dispoziţia serviciului lui, iar obligaţia şi-o certifică inclusiv prin jurământul de care spunea domnul Bădălan, viaţa. Pentru că, altfel, nu am fi corecţi. Unii ar fi cu mălaiul şi alţii ar fi cu făina.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă supun la vot amendamentul susţinut de comisie.
Susţinut de comisie întâi şi pe urmă cel admis.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
169 de voturi pentru, 14 împotrivă şi 6 abţineri.
Şi acum vă supun la vot amendamentul respins al comisiei, susţinut de domnul Mircovici.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
75 de voturi pentru, 111 împotrivă şi 3 abţineri.
Vă supun la vot art.34, în ansamblul său.
Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
114 voturi pentru, 51 împotrivă şi 5 abţineri.
La poz.60, art.35, nemodificat de comisie.
Observaţii? Nu sunt. Adoptat.
La poz.61, art.36, există un amendament susţinut de comisie şi un amendament respins.
Doamna Boghicevici. Vă rog.
SĂ NU UITAȚI...MAI E PUȚIN ȘI VIN ALEGERILE...
marți, 28 septembrie 2010
Noi emisiuni de moneda la Banca Nationala!
Pentru a contracara efectele crizei Banca Nationala a emis o noua bancnota.
Asa cum stiti criza in Romania se va termina in anul 20??. Pentru a usura depasirea acestei perioade critice Banca Nationala a emis aceasta noua bancnota. Probabil, dupa aplicarea tuturor masurilor de austeritate, cel mai probabil de anul viitor, veti primi pensia in acest tip nou de moneda.
Asa cum stiti criza in Romania se va termina in anul 20??. Pentru a usura depasirea acestei perioade critice Banca Nationala a emis aceasta noua bancnota. Probabil, dupa aplicarea tuturor masurilor de austeritate, cel mai probabil de anul viitor, veti primi pensia in acest tip nou de moneda.
luni, 27 septembrie 2010
SĂ MAI ȘI ZÂMBIM! PENEȘ... CU ARCANUL
Pe drumul de costişă ce duce către NATO,În gândul lui, sergentul zicea c-a-mbulinat-o,De-o fi să sune goarna, să plece la război,Că-i sunt dotaţi colegii, cu puşti, din doi în doi,Aceşti pifani destoinici, mărşăluind cuminţi, Precum, odinioară, părinţii de părinţi.În salopete rupte, de să le plângi de milă,Tanchiştii, trei la număr, târăsc de o şenilăCe-o descălţase tancul departe de cazarmă,La nicio oră după ieşirea la alarmă,Artileriştii-înjură în timp ce, la fălcele,Se-nhamă, să urnească un tun din alea grele,Din urmă, două MIG-uri tractate-s la teren,Că-n rezervor, se pare, n-au strop de kerosen,Pe fluviu, în amonte de Giurgiu, abia trecTrei torpiloare trase spre NATO, la edec,De marinarii care n-au mai ieşit în largDe când avea şi stemă drapelul, pe catarg,Fanfara, încropită dintr-un tambur majorŞi-un trompetist, dă semnul s-o ia mai la picior,Căci, într-un punct strategic (ce doar pe hărţi există!),Vrea premierul Oastea s-o treacă în revistă. Apare premierul, semeţ ca un pandur,Privind spre militarii de foame rupţi în curŞi inima în pieptu-i bătea, mai să i-l spargă,Văzând pe Gabi Oprea pe o mârţoagă şargăŞi mult se minunează şi nici că-i vine-a credeCând stele, cu toptanul, pe umerii lui vede,Cascheta-i era spartă, tunica descusutăŞi-avea mai scurţi nădragii cu douăşcinci la sută,Lăsând în văzul lumii o gheată scâlciată,Dar fruntea lui teşită părea încoronatăCu străluciri de stele primite de pomană,În scurta-i carieră, de-acest distins Izmană,Căci bietul om, slab, palid, abia mai poate duceOpt stele ce, pe umeri, ca soarele străluce.Se miră Cabinetul, iar premierul, bravul,Se-nclină la ministru (precum îi e năravul)Şi-i zice cu blândeţe: „De unde vii, Găbiţă?”„Vin tocmai de la Şefu`.” „Şi cum e dânsul? „Criţă.” „Dar aste stele multe, cum, cine ţi le-a dat?”„Chiar şeful dumitale, doar nu le-oi fi furat.”„Şi pentru care fapte?” „Ştiu eu... Cică drept platăCă am trădat partidul, dar asta prima dată,Şi am venit la dânsul, cu trădători, cu tot.”„Dar ce rang ai, Găbiţă?” „Am rang de... mafiot!” ... Discursul de rigoare sfârşindu-l, premierulDă încă o dovadă că nu-i lipseşte flerul,Făcând el spre miniştri un semn cât mai discret,De-o parte-i şi de alta, întregul CabinetZâmbeşte, la comandă, şi dau toţi cu piciorulÎn Oastea umilită, precum întreg poporul..
DACA ZAMBETUL ESTE USOR-AMAR, E DIN VINA DE BOCBASESCISM !
col ILIE BÂTCĂ
DACA ZAMBETUL ESTE USOR-AMAR, E DIN VINA DE BOCBASESCISM !
col ILIE BÂTCĂ
sâmbătă, 25 septembrie 2010
ACEASTA SĂ FIE FAȚA ADEVĂRATĂ A CONDUCERII SCMD ?! RECUNOSC, LE-A LUAT CEVA TIMP SĂ ȘI-O ARATE !
Reciclatul tovărășel Pricina( din acest moment, nu-mi mai pot permite sa asociez gradul de colonel, obținut oricum altfel decăt adevărații truditori ai armatei române, cu acest nume) și-a precizat punctul de vedere în legătură cu recentele proteste ale polițiștilor din București . Și ne arată biciul din cui afirmând că cei care doresc sa participe la demostrații, alaturi de aceștia, sunt PROVOCATORI!?
Iată ce propagandează împricinatul PRICINĂ :
"Le amintim membrilor nostri de sindicat ca avem stabilita o strategie de actiune, adoptata prin consultari cu filialele si conducerile acestora." De care consultare o fi vorba? Dar , mai ales, cu care dintre filiale să fi comunicat pentru că spre țărănoaia ( citiți provincie ) demult n-a mai dat o vorbă ? Să ne bântuie insul pă-nserat și ne-o goli de gănduri și inițiative aplicabile și noi să nu știm ?
Mai zice ,,nudemultlăudătorul,, așa :
"Nu putem sa acuzam conducerea politica a tarii de actiuni neconstitutionale, de masuri ilegale, si noi, la randul nostru sa procedam in aceiasi termeni."
Păi tovarășu, noi nu acuzăm, mata o faci ! Zic unii, nu puțini, că o faci dintr-un oarece interes , altul decât al nostru…Noi constatăm ( și nu numai noi, dacă nu știai) neconstituționalități, mârșăvii ale acestei nefericite ceații ale poporului, pedelistuneperistudemeristă ( măi, și știam că somnul rațiunii naște monștri ).
Sugerați , șerpește, calm din partea noastră ! Acu vreo doji de ani mai zicea cineva : ,,CALMI !TOVARĂȘI, FIȚI CALM ! LINIȘTE ! ,, . Păi intovărășitule, știi vreun truc mata prin care să-ți gestionezi reacțiile în aceste momente de mare răvășire , altul decât cel prin să te dai cu-n gel de partid ( eventual adus cu vaporul de peste mări și țări sau , eventual, trimis prin căsuța tainică ceistică) ?! Hai , coboară ,,jos,, și liniștește un disponibilizat pe care nu-l bagă nici un angajator în seamă, el știind că are de hrănit acasă 2-3 copii, înca elevi la vreun liceu, precum și o soție, eventual părinți bolnavi…Știu că nu o vei face, măcar pentru că nu esti în această situație cu noi, nedisponibilizatule cocoțat ciudat in vârful SCMD… Păi, în situația asta, te-oi supăra dac-oi refuza calmul ?
Dacă poți fi sincer măi acceptatule, ce specie de șarpe te-a incolțit și te-a injectat ?E scăpat din crescătoria vreunui partid spre care ai fost ademenit ? Măcar culoarea acestuia( a șarpelui !), ne-o spui ?
Continuă preaumilul PRICInă :
“Avem incredere in justitia tarii, avem incredere in aceia care, in randul sindicatului, si-au asumat sarcina de a castiga salubru aceasta batalie.”
Ești pe dos și cânți fals tov-ule ! Doar acu ceva zile blamam justitia care si-a tras spuza pe turta ei și a păstrat pensiile neatinse și a considerat că este constituțional să se umble la pensiile militarilor. Nu noi boceam cu lacrimi cât pumnul dupa CEDO, ce naiba ?! Măi cetățene, noi eram măi frate, dă-o-n măsa de treabă... ! Dar vezi, noi atenți în afară nu ți-am văzut lacrimile de crocodil…! De mărie, de. ..Să fie învățătură de minte !
Vorbești de încredere ? Încrederea presupune onestitate, ea se bazează pe așteptări împlinite etc, etc…Deocamdată, nu cred că e cazul să ne-o ceri , destul că ți-am dat un cec în alb ! Cam e timpul să contabilizăm doar reușitele distinse, nu intenții !
Aici e tare de tot manfișistul :
“Suntem, in principiu solidari cu colegii nostri din Politia Romana.”
DomlePricină, ce naiba , iar suntem curve ? Păi nu erau polițiștii frații noștri până mai ieri-alaltăieri ?
Măi minorule, măi neam de trădători, ăia , ieri, nu de principiu aveau nevoie ci de noi acolo, alături de ei ! Nu înțelegi ? Sau te pomenești că, “in principiu”, om fi fost toti acolo ?De fapt, cred că nu am fost prezenți acolo , pentru că nu ne putem organiza, din păcate !
RUȘINICĂ PRICIN(IC)A !
P.S. M-am lămurit !Altă mărie (asociație) cu aceeași pălărie…Și totuși, chiar să nu putem mai mult ?!
A, să nu uit : toată admirația mea domnilor polițiști ! Față de Dumneavoastră mă simt dator...
CAM P-ACI SUNT BANII PENSIONARILOR
In general, arta de a guverna consta in capacitatea de a lua cat mai multi bani de la o parte de cetateni, pentru a o da altora.
> (Voltaire)
PD-L a dat un tun de 150 de milioane de euro, într-o singură lună, numai la nivelul Bucureștiului. Prejudiciul a fost făcut prin 4 firme: Euroconstruct Trading (Mircea Băsescu), Tehnologica Radion (Vasile Blaga), Eurovia Construct (Radu Berceanu) si Delta ACM (Elena Udrea)”. Totul se numește, în Codul Penal al României: DETURNARE DE FONDURI! Cum s-a ajuns la o asemenea gaură în Bugetul Bucureştilor? Simplu. „Activităţile de lucrări publice în Capitală au fost organizate şi împărţite discreţionar numai între firmele aflate sub controlul celor mai sus-menţionaţi, sub coordonarea lor nemijlocită, prin interemediul lui Gheorghe Udrişte, fostul director general la Direcţia Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), precum şi a lui Claudiu Bălan, fostul director al Administraţiei Străzilor. Trebuie precizat faptul că fostul director adjunct al Administraţiei Străzilor din mandatul lui Videanu, Cristian Olteanu, s-a sinucis în luna iunie 2008” – Raport SRI.
Cele 4 firme bucureştene aflate sub controlul baronilor PD-L care şi-au umflat conturile din banii pompaţi de la Primăria Generală, cu sprijinul nemijlocit al lui Oprescu sunt: "Euroconstruct Trading 98" SRL , condusă de către "gemenii" de la Golden Blitz - Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, dar controlată, printr-o firmă adiacentă, de fratele lui Traian Băsescu; "Tehnologica Radion" SRL, care îl are ca patron pe Theodor Barna, este abonată şi la fondurile Primăriei Sectorului 3, unde primar este pedelistul Liviu Negoiţă, finul lui Adriean Videanu și în care este acționar nimeni altul decât ministrul de Interne, Vasile Blaga; "Eurovia Construct International" SA, care este condusă de familia fostei senatoare PD-L, Cornelia Cazacu și controlată, prin alte societăți, de către ministrul Transporturilor, Radu Berceanu; "Delta ACM" are ca acţionari pe Florea Diaconu, iar director general este chiar fratele deputatului PD-L - Ştefan Pirpiliu, un personaj foarte apropiat și el de primarul Sectorului 3 - Liviu Negoiţă, iar alt acționar este firma NiroGrup, la rândul ei controlată de Udrea – Cocoș.
„Toate pachetele de întreţinere a străzilor din Bucureşti au fost împărţite celor 4 firme, cu caiete de sarcini făcute cu «dedicaţie» acestora şi cu preţuri exorbitante, astfel explicîndu-se, de exemplu, frezarea inutilă a asfaltului în bună stare de pe principalele bulevarde bucureştene pentru sume impresionante, dar cu un efort material sub pretextul aşa-ziselor "microfisuri" în covorul asfaltic. De asemenea, toate pachetele de reabilitare străzi, pasaje, artere de penetraţie, străpungeri şi supralărgiri scoase la licitaţie de PMB au fost împărţite celor 4 firme sus-menţionate în aceleaşi condiţii.
Majoritatea lucrărilor au fost începute fără contracte şi autorizătii, sau chiar înainte de a fi licitate, ulterior simulîndu-se îndeplinirea formalităţilor legale”, spun analiștii Servicului Român de Informații.
Un aspect foarte grav, care este evidenţiat de raportul SRI, vizează unele inginerii de amploare din sectorul păstorit de Liviu Negoiţă.
În Sectorul 3 al Capitalei, toate lucrările de parcări şi alei dintre blocuri au fost făcute cu bani de la Primăria Capitalei (ceea ce constituie deturnare de fonduri), lucrări executate de aceleaşi firme, prin încredinţări directe, fără licitaţii şi autorizaţii, pe baza relaţiei "naş-fin". O oarecare "prioritate" la atribuirea acestor contracte au avut-o "Tehnologica Radion" SRL şi "Euroconstruct Trading 98" SRL, susţinute în mod special de secretarul general al PD-L, Vasile Blaga.
Astfel, dacă "Tehnologica Radion" SRL, de exemplu, era, pînă acum 3 ani, o firmă de apartament, cu o cifră de afaceri derizorie şi fără lucrări similare, aceasta a ajuns în prezent, în condiţiile relatate, la o cifră de afaceri anuală de 200-250 milioane de euro.
Pentru exemplificarea aspectelor de mai sus, va prezentam numai cîteva exemple, din care rezultă fără echivoc un prejudiciu de peste 150 milioane de euro produs Bugetului Primăriei Municipiului Bucureşti. Prin Hotărîrea nr. 25 a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din 1/02/2009 se aprobă indicatorii tehnico-economici pentru "Supralărgirea Gh. Ionescu Siseşti - Ion Ionescu de la Brad", cu valoare totală de 22.138.038 de euro, rezultînd o diferenţă în plus de 58.510.200 de euro, "fără nici o schimbare a indicatorilor tehnico-economici", executantul acestei lucrări fiind "Tehnologica Radion SRL". Practic, lucrarea constă în supralărgirea a 4,6 km de stradă, în condiţiile în care, cu acest buget, se puteau realiza 16 km de autostradă (calculate la un preţ mediu de 5 milioane de euro/km).
Mai mult, pe data de 25.02.2009, Primăria Municipiului Bucureşti, condusă de Sorin Oprescu, mai dă firmei lui Theodor Bîrnă, "printr-un act adiţional nr. 2 la contract nr. 3151/2006 privind execuţia lucrărilor suplimentare", tot la obiectivul "Supralărgirea Gh. Ionescu Siseşti - Ion Ionescu de la Brad", nici mai mult, nici mai puţin decît 29.330.819,37 RON, adică vreo 7 milioane de euro. Practic, prin acest "supliment" financiar al lui Oprescu, cei 4,6 km de stradă au ajuns să coste 87 milioane de euro. Prin Hotărîrea nr. 22 a CGMB din 11/02/2009 se aprobă indicatorii tehnico-economici pentru "Reabilitarea unică pe Calea Moşilor, inclusiv Terminalul între Şos. Mihai Bravu şi Str. Bărăţiei", cu valoare totală de 39.220.068 de euro, iar în Hotărîrea nr. 189 din 26/02/2009 apar indicatori tehnici "noi" (de fapt aceiaşi din studiul de fezabilitate iniţial), cu valoare totală de 57.831.833 de euro. Mai mult, prin Hotărîrea nr. 5713/02/2009 se elimină un indicator tehnic (managementul de trafic), dar valoarea totală rămîne aceeaşi, de 57.831.833 de euro, executantul lucrării fiind "Tehnologica Radion SRL", cu o diferenţă în plus de 18.611.765 de euro. Cu toate că studiul de fezabilitate iniţial, în baza căruia s-au aprobat indicatorii tehnico-economici, cuprinde şi "amenajare terminal multimodal Sfînta Vineri", PMB mai "naşte" un proiect nou, distinct, cu denumirea "amenajare terminal multimodal Sfînta Vineri", căruia i se aprobă indicatorii tehnico-energetici prin Hotărîrea Nr. 182 a CGMB din 27/02/2009. Lucrarea a fost "cîştigată" prin licitaţie tot "Tehnologica Radion SRL", cu suma suplimentară, faţă de studiul iniţial, de 29.028.934.78 de euro, adică 8.911.144 de euro. După acelaşi model aplicat pe Calea Moşilor, s-a făcut şi "Reabilitarea unică pe Şos. Olteniţei, între Piaţa Eroii Revoluţiei şi limita administrativă a Municipiului Bucureşti". Prin Hotărîrea nr. 22 a CGMB din 15/02/2009 se aprobă indicatorii tehnico-economici cu valoare totală de 45.739.999 de euro, prin Hotărîrea nr. 23/02/2009 se modifică indicatorii tehnico-economic, ajungîndu-se la valoarea totală de 72.606.005 de euro. Ulterior, prin Hotărîrea nr. 57 din 25/02/2009, prin care se elimină un indicator tehnic (managementul de trafic), se ajunge la valoarea totală finală de 69.946.981 euro, cu o diferenţă în plus faţă de studiul iniţial de 24.206.982 de euro, executantul lucrării fiind "Euroconstruct Trading 98 SRL". Menţionăm că indicatorii tehnici "noi" se referă în special la lucrările din Intersecţia Piaţa Sudului, intersecţia de la Şura Mare şi bucla de întoarcere de la Romprim, fiind de fapt aceeaşi din Studiul de fezabilitate iniţial şi Certificatul de Urbanism nr. 517031 din 24/01/2009.
AM MAI FI FOST ATÂTA TIMP IN CRIZA DACĂ, MĂCAR O PARTE, ERA DOAR FICȚIUNE ?!
deștept ai mai fost măi Voltaire-ule...
vineri, 24 septembrie 2010
REACTII LA ACȚIUNEA DE PROTEST A CADRELOR MILITARE DIN ANCMRR OLT
Protest al cadrelor militare în faţa Prefecturii
Ciprian Traian Sturzu
SURSA :http://www.olt-news.ro/stiri/social/protest-al-cadrelor-militare-in-fata-prefecturii/
Protest al membrilor Membrii Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, filiala Olt, la Slatina
Membrii Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, filiala Olt, au protestat joi, în faţa Prefecturii, fiind nemulţumiţi de tăierile de salarii ale militarilor, a pensiilor speciale şi, în general, a măsurilor de austeritate impuse de Guvern.
Protestatarii au solicitat reprezentanţilor Prefecturii Olt să stea de vorba cu ei, lucru care nu s-a întâmplat, după care o delegaţie a cadrelor militare în rezervă şi retragere a mers la discuţii cu reprezentanţii Prefecturii, aceştia înaintând o notă de protest subprefectului Virgil Panduru.
Preşedintele asociaţiei, comandor (r) Vasile Bujor, a declarat că protestul vine ca urmare a nemulţumirilor militarilor, indiferent de grad, din cauza indiferenţei statului în ceea ce priveşte protecţia celor care l-au apărat de-a lungul istoriei, iar ‘acum cadrele militare în rezervă şi retragere sunt aruncate la gunoi, fără a li se respecta drepturile’. Bujor a mai afirmat ca manifestantii au participat la protest ,pentru ca au dorit să îşi exprime public nemulţumirea faţă de forma noii Legi a pensiilor.
La manifestarea de la Prefectura au fost prezenti militari în rezervă din Caracal, Corabia, şi bineînţeles Slatina. În timpul manifestărilor, protestatarii, care erau „înarmaţi” cu fluiere, bannere şi portavoce, au scandat: „Jos Guvernul! – Vrem Dialog! – Jos Legea 119/2010 – Menţinerea Legii 164/2001 – Vrem dialog cu Prefectul”. Liderii manifestanţilor s-au declarat nemulţumiţi şi de „subfinanţarea sistemului de apărare”, ei afirmând că dacă nu vor fi ascultaţi de Guvern vor continua formele luptei sindicale „până ce îşi vor recâştiga drepturile pierdute”.
„Guvernanţii noştri habar nu au de ceea ce înseamnă armata. Armata nu a ieşit decât o singură dată în stradă şi atunci a fost în 1989. De atunci şi până acum, noi nu am protestat. Acum nu mai putem. Este nedrept ce se întamplă. Dacă am ajuns să ieşim în stradă, înseamnă că este un lucru foarte grav. Este o umilinţă ceea ce se întamplă astăzi în ţară. Se vorbeşte de pensii nesimţite. Eu am fost comandor în aviaţia militară, am o pensie de 20 milioane lei vechi, asta consideră premierul Boc pensie nesimţită? Aceşti guvernanţi dorm, dar va fi vai de ei atunci când se vor trezi şi vor constata că lucrurile au scăpat de sub control”, a declarat Vasile Bujor, preşedintele filialei judetului Olt a A.N.C.M.R.R.
Militarii in rezerva au protestat fata de noua Lege a pensiilor
Aproximativ 100 de militari in rezerva si in retragere au protestat, ieri, in fata Prefecturii Olt, acestia fiind nemultumiti de noua Lege a pensiilor, care prevede trecerea militarilor in sistemul public de pensii.
Protestatarii fac parte din Asociatia Nationala a Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere (A.N.C .M.R.R), iar la manifestarea de la Prefectura au fost prezenti militari in rezerva din Caracal, Corabia, si bineinteles Slatina. In timpul manifestarilor, protestatarii, care erau „inarmati” cu fluiere, bannere si portavoce, au scandat: „Jos Guvernul! - Vrem Dialog! - Jos Legea 119/2010 - Mentinerea Legii 164/2001 – Vrem dialog cu Prefectul”. Liderii manifestantilor s-au declarat nemultumiti si de „subfinantarea sistemului de aparare”, ei afirmand ca daca nu vor fi ascultati de Guvern vor continua formele luptei sindicale „pana ce isi vor recastiga drepturile pierdute”. „Guvernantii nostri habar nu au de ceea ce inseamna armata. Armata nu a iesit decat o singura data in strada si atunci a fost in 1989. De atunci si pana acum, noi nu am protestat. Acum nu mai putem. Este nedrept ce se intampla. Daca am ajuns sa iesim in strada, inseamna ca este un lucru foarte grav. Este o umilinta ceea ce se intampla astazi in tara. Se vorbeste de pensii nesimtite. Eu am fost comandor in aviatia militara, am o pensie de 20 milioane lei vechi, asta considera premierul Boc pensie nesimtita? Acesti guvernanti dorm, dar va fi vai de ei atunci cand se vor trezi si vor constata ca lucrurile au scapat de sub control”, a declarat Vasile Bujor, presedintele filialei judetului Olt a A.N.C.M.R.R. Presedintele acestei asociatiei a mai afirmat ca manifestantii au participat la protest ,pentru ca au dorit sa isi exprime public nemultumirea fata de forma noii Legi a pensiilor.
Cristina Ciocan
sursa http://www.gazetaoltului.ro/gazeta_new/viewArticle.htm?id=8390
Cadrele militare în rezervă şi în retragere au protestat în faţa Prefecturii Olt
Cadrele militare în rezervă şi în retragere din judeţ au protestat ieri în faţa Prefecturii pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de măsurile luate de actuala guvernare în ceea ce priveşte recalcularea pensiile militare. Protestul a durat o oră, timp în care manifestanţii au strigat şi au scandat lozinci la adresa parlamentarilor şi premierului Emil Boc, solicitând un dialogul cu prefectul judeţului.
Câteva zeci de reprezentanţi ai cadrelor militare în rezerrvă şi în retragere din judeţul Olt au protestat ieri în faţa Prefecturii. Manifestanţii au dorit astfel să îşi strige nemulţumirea şi să atragă atenţia reprezentanţilor Guvernului în teritoriu asupra modalităţii în care Executivul le ştirbeşte drepturile dobândite după mulţi ani de muncă.
„Profund indignaţi de modalitatea în care instituţiile statului român, abilitate legal, răspund la solicitările structurilor organizatorice ale Cadrelor Militare în rezervă şi în retragere, adresate cu respectarea normelor constituţionale şi ale celorlalte acte normative, suntem nevoiţi să folosim calea unor proteste publice, pentru recunoaşterea drepturilor ce ne revin. Prin această formă de manifestare, considerăm că instituţia Prefectului va face demersurile necesare pentru rezolvarea doleanţelor noastre“, a declarat comandorul Vasile Bujor, reprezentantul cadrelor militare în rezervă şi în retragere din judeţ.
Vor menţinerea Legii 164
Protestatarii adunaţi ieri în faţa Prefecturii Olt au strigat încontinuu lozinci. Cel mai des utilizate au fost „Vrem dialog!“, „Vrem dreptate“, „Noi am construit, voi aţi jefuit“, „Nu omorâţi militarii“, „Jos Legea 119/2010“, „Menţineţi Legea 164“.
În opinia manifestanţilor, abrogarea legilor specifice serviciului militar şi includerea în sistemul unitar de pensii s-ar eluda privaţiunile şi specificitatea serviciului militar.
Prin aplicarea acestei legi, mai spun manifestanţii ar fi afectaţi pensionarii în vârstă de 35-47 ani, cu pensii anticipate, ca urmare a disponibilizărilor ordonate în urma restructurării masive a Armatei, pensionarii care au fost răniţi în serviciul de luptă sau în acţiunile militare, pensionarii proveniţi prin trecerea în rezervă a soldaţilor şi gradaţilor voluntari şi pensionarii pe caz de boală.
Participanţii la protest au mai afirmat că susţin măsura suspendării pensiilor mari, unele exagerate, dar legea să nu se aplice şi cadrelor militare disponibilizate la ordin, ca urmare a restructurării armatei.
„Dacă armata a ieşit în stradă înseamnă că este o chestiune foarte gravă“
Comandorul Bujor este de părere ca premierul Boc ar trebui să ţină cont de faptul că „armata a ieşit în stradă“ pentru a-şi cere drepturile.
„Probabil că domnul Boc nu era născut în ’89 când a ieştit armata în stradă. Este bine să ţină cont de lucrul acesta, de acţiunea de astăzi, pentru că nu este bine să iasă armata în stradă. După părerea mea, un Guvern responsabil, în momentul în care vede că o bucăţică din armată a ieşit în stradă, înseamnă că este o chestiune foarte gravă. Părerea mea este să ne cheme pe noi să fim consilierii lui şi să îl învăţăm ce înseamnă armata pentru România“, a mai declarat reprezentantul cadrelor militare în rezervă şi în retragere din judeţ.
Potrivit acestuia, în prezent, în ţară există aproximativ 84.000 de cadre militare care primesc pensie, iar pensia medie este de 40 de milioane de lei vechi.
După o oră în care şi-au strigat nemulţumirile, reprezentanţii cadrelor militare au fost primiţi de reprezentanţii Prefecturii Olt. Delegaţia protestatarilor le-a înmânat acestora o jalbă care va ajunge în scurt timp, speră ei, pe masa Executivului.
Andreea STAICU
Militarii în rezervă şi retragere au protestat împotriva recalculării pensiilor
Nemulţumirile românilor faţă de măsurile abuzive luate de Guvernul Boc se înmulţesc pe zi ce trece. Seria protestelor din faţa Prefecturii Olt a fost continuată ieri de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere Caracal. Militarii au venit la uşa prefectului, cerându-i să fie ascultaţi.
Peste 50 de cadre militare au scandat împotriva prefectului şi a celor din Guvernul Boc.
Pensia militară este ocupaţională şi nu contributivă
„Guvernanţii nici nu ştiu ce înseamnă armata. Ei trăiesc într-o altă lume. Noi am mai ieşit o singură dată în stradă, în decembrie ’89. Ar fi bine să ţină cont de lucrul acesta şi să ştie că nu este bine ca armata să mai iasă în stradă. După părerea mea, un guvern responsabil, când vede că o bucăţică din armată a ieşit să se manifeste în felul acesta, ar trebui să ştie că este o chestiune foarte gravă. După o viaţă dedicată armatei am o pensie de 20 de milioane. Se poate spune că este una nesimţită?! După recalculare vom rămâne cu nişte pensii mizerabile”, ne-a declarat comandorul în rezervă Vasile Bujor.
Militarii spun că nu cele aproximativ 80.000 de cadre militare în rezervă trag în jos bugetul României. „Cei care ne conduc ar trebui să se gândească la militarii activi, care nu ştiu cât vor mai suporta această situaţie. Includerea armatei şi pensionarilor ei în preconizatul sistem unic de pensii este total neavenită, nejustificată şi nu face decât să amplifice starea de nemulţumire a pensionarilor militari. Pensia militară este ocupaţională şi nu contributivă, aşa cum se întâmplă în toate armatele NATO şi în ţările UE”, mai spune comandorul în rezervă.
Militarii în rezervă ar putea dispărea
O altă nemulţumire este că se vrea dispariţia termenului de cadru militar în rezervă şi retragere.
„Când am intrat în armată am intrat cu un contract cu guvernul de atunci, care este şi acum în vigoare. Ştiam că vom ieşi cu o pensie medie, nu extraordinară cum s-au făcut afirmaţii eronate. Dacă va dispărea statutul de militar în rezervă, nu ştiu câţi dintre cei activi vor mai rămâne în armată. Îşi vor depune demisia şi îşi vor căuta de lucru în altă parte, pentru că nu îşi are rostul să mai tragă ponoasele serviciului militar, care presupune foarte multe privaţiuni”, ne-a declarat colonelul în rezervă Constantin Breazu.
200 de militari în rezervă au protestat la Slatina
Aproximativ 200 de militari în rezervă din orașele Slatina, Caracal și Corabia au protestat în această dimineață în fața Prefecturii Olt. Aceștia sunt nemulțumiți de noua Lege a pensiilor care prevede trecerea militarilor în sistemul public de pensii. Protestatarii fac parte din Asociația națională a cadrelor militare în rezervă și retragere din județul Olt . La protestul de astăzi desfășurat timp de o oră în fața prefecturii Olt au participat militari in rezerva din cele trei asociații din orașele Slatina, Caracal și Corabia.
Oamenii au protestat față de noile dispoziţii legislative privind pensiile militare şi apreciază că sub nicio formă nu trebuie semnate şi depuse formularele prin care se solicită recalcularea pensiilor. Protestatarii și-au manifestat nemulțumirea față de modul în care Guvernul României a adus la o stare de umilinţă incredibilă pilonii independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi ordinii constituţionale în stat - armata şi forţele de ordine.
Aceștia au criticat în mod vehement Legea 119 din 2010 precum și hotărârea de Guvern 735 din 2010 şi instrucţiunile de aplicare a acestor acte normative apreciind că aceste acte au un caracter neconstituţional, antieuropean, antidemocratic şi contrar principiului neretroactivităţii legii stipulat în Constituţie. Militarii în rezervă și retragere acuză de asemenea, batjocorirea şi umilirea fără limite a militarilor şi poliţiştilor rezervişti care au singura vină că au jurat pe viaţă să fie 24 de ore din 24 în slujba naţiunii şi au respectat şi respectă ad-literam contractul lor cu ţara.
Pe toată durata protestului militarii au solicitat prezența prefectului în rândurile lor pentru a discuta cu acesta. În cele din urmă o delegație a protestatarilor a fost primită de subprefectul județului, Virgil Panduru care le-a promis că nota de protest va fi înaintată forurilor superioare de la București.
sursa http://www.niuzer.ro/Olt/200-de-militari-in-rezerva-au-protestat-la-Slatina-1508688.html
Foştii militari au pichetat Prefectura
Peste 50 de foşti militari din mai multe localităţi ale judeţului,mare parte din Slatina şi Caracal, au protestat astăzi în faţa Prefecturii Olt, nemulţumiţi de faptul că pe viitor pensile lor se vor reduce substanţia. Prin lozincile scandate şi inscripţiile afişate, ei au vrut să le transmită guvernanţilor că sunt la limita răbdării şi că veniturile pe care le primesc nu sunt nici pe departe nesimţite. Foştii militari, membrii ai Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă sau în Retragere din judeţ le-au cerut guvernanţilor să ,,nu-I omoare” , diminuându-le pensile care abia de le ajung să-şi ducă viaţa. Protestul foştilor militari a durat o oră, încheindu-se la ora prânzului, după ce o delegaţie a lor a fost primită de subprefectul Virgil Panduru, căruia i-a înmânat o listă cu revendicări.
sursa http://www.olt-news.ro/
Slatina: „Nu omorâţi militarii!” Foştii luptători au ieşit în stradă
Crina Jilavu Joi 23 sep 2010
Foştii militari au ieşit în stradă să îşi apere pensiile
Zeci de bătrâini, foşti militari din Slatina şi Caracal s-au adunat în această dimineaţă în faţa Prefecturii Olt ca să le spună guvernanţilor că au ajuns în pragul sărăciei
„Nu omorâţi miltarii! Noi am construit, voi aţi jefuit”, au strigat fostele cadre militare ale căror pensii vor fi înjumătăţiţe. „Eu am fost pilot militar şi comandor. Am ceea ce se numeşte „o pensie nesimţită” de 2 000 de lei. Dacă îmi mai ia din ea, cu ce o să trîiesc, că sunt bătrân şi numai medicamentele mă costă câteva sute de lei”, a spus Vasile Bujor.
sursa http://stiri.astazi.ro/stire-slatina-nu-omorati-militarii-fostii-luptatori-au-iesit-in-strada-1943781.html
200 de militari în rezervă au protestat la Slatina
Evaluare utilizator: / 0
Cel mai slabCel mai bun
Aproximativ 200 de militari în rezervă din orașele Slatina, Caracal și Corabia au protestat în această dimineață în fața Prefecturii Olt. Aceștia sunt nemulțumiți de noua Lege a pensiilor care prevede trecerea militarilor în sistemul public de pensii. Protestatarii fac parte din Asociația națională a cadrelor militare în rezervă și retragere din județul Olt . La protestul de astăzi desfășurat timp de o oră în fața prefecturii Olt au participat militari in rezerva din cele trei asociații din orașele Slatina, Caracal și Corabia.
Oamenii au protestat față de noile dispoziţii legislative privind pensiile militare şi apreciază că sub nicio formă nu trebuie semnate şi depuse formularele prin care se solicită recalcularea pensiilor. Protestatarii și-au manifestat nemulțumirea față de modul în care Guvernul României a adus la o stare de umilinţă incredibilă pilonii independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi ordinii constituţionale în stat - armata şi forţele de ordine.
Aceștia au criticat în mod vehement Legea 119 din 2010 precum și hotărârea de Guvern 735 din 2010 şi instrucţiunile de aplicare a acestor acte normative apreciind că aceste acte au un caracter neconstituţional, antieuropean, antidemocratic şi contrar principiului neretroactivităţii legii stipulat în Constituţie. Militarii în rezervă și retragere acuză de asemenea, batjocorirea şi umilirea fără limite a militarilor şi poliţiştilor rezervişti care au singura vină că au jurat pe viaţă să fie 24 de ore din 24 în slujba naţiunii şi au respectat şi respectă ad-literam contractul lor cu ţara.
Pe toată durata protestului militarii au solicitat prezența prefectului în rândurile lor pentru a discuta cu acesta. În cele din urmă o delegație a protestatarilor a fost primită de subprefectul județului, Virgil Panduru care le-a promis că nota de protest va fi înaintată forurilor superioare de la București.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)