Libertatea de exprimare (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă. CONSTITUTIA ROMANIEI art.30
miercuri, 30 octombrie 2013
Curtea Constituţională: OUG de modificare a legii pensiilor, NECONSTITUŢIONALĂ
Curtea Constitutională a României a decis că sunt neconstitutionale dispoziiile art.III alin.(2) și (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Plenul CCR a luat în dezbatere, în ședința de marți , excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.III alin.(2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Gheorghe Gârbovan, Aurel Barz și Adrian Nicolae Ghilea în dosarele nr.3839/108/2013, nr.3840/108/2013 și nr.3838/108/2013 ale Tribunalului Arad — Secția civilă.
"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.III alin.(2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstituționale", se arată într-un comunicat al CCR.
Prevederile declarate neconstituționale stabilesc "(2) Indicele de corecție prevăzut la alin. (1) se aplică și punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis începând cu luna ianuarie 2011. (3) În situația persoanelor prevăzute la alin. (2), indicele de corecție se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență".
Alin. (1) la care face trimitere alin. 2 prevede că în anul 2013 indicele de corecție care se aplică punctajului mediu anual determinat conform prevederilor art. 95 din Legea nr 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, este 1,06.
Argumentația reținută în motivarea soluției pronunțate de plenul Curții Constituționale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Tribunalului Arad — Secția civilă.
sursa Compartimentul Relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale
PS
Art. III al ordonantei in cauza :
(1) In anul 2013, indicele de corectie care se aplica punctajului mediu anual determinat conform prevederilor art. 95 din Legea nr 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare. este 1,06.
(2) Indicele de corectie prevazut la alin. (1) se aplica si punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis incepand cu luna ianuarie 2011.
(3) In situatia persoanelor prevazute la alin. (2), indicele de corectie se aplica asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat in plata in luna intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
marți, 29 octombrie 2013
De interes pentru multi alti rezervisti! Aparatori de exceptie ai rezervistilor invoca "exceptia de neconstitutionalitate" a OUG nr. 1/2011 pe Art. 4 si pe Art. 20 din Anexa nr. 3!
,, In sfarsit, ceea ce nu au facut nici un partid si nici o organizatie de rezervisti, incearca Grupul de la Arges, prin aparatorul maestru-avocat Savu I.: atacarea la CCR a OUG nr. 1/2011, invocandu-se exceptia de neconstitutionalitate pe Art. 4 si pe Art. 20 din Anexa nr. 3!
"Se comunică intimaţilor Ministerul Apărării Naţionale şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, copii ale excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.4 din O.U.G. nr.1/2011 (aprobată prin Legea nr.165/2011) şi art.20 din Anexa 3 la OUG nr.1/2011, invocată de recurenţii-contestatori, cu menţiunea de a-şi exprima un punct de vedere scris cu privire la aceasta".
De ce nu au fost atacate niciodata respectivele articole care incalca in mod flagrant nu doar interesele a mii si zeci de mii de rezervisti cu pensii diminuate, cat si independenta Justitiei si deciziile autoritatii judecatoresti ca putere in stat? Ignoranta, interese obscure, altceva?
,,Art 4 Pensiile recalculate pe baza documentelor care atesta veniturile lunare individuale realizate pentru intreaga perioada care constituie stagiu de cotizare raman in plata in cuantumurile rezultate in urma recalcularii,,
Art 20 Pensiile prevazute la art 1 lit a) si b) din Legea 119/2010, ale caror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotarari definitive si irevocabile ale instantelor de judecata se revizuiesc , dupa caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii. ,,
De retinut: Curtea Constituţională poate fi sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate doar de către instanţa de judecată în faţa căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate sau direct, de către Avocatul Poporului. Părţile din proces nu pot sesiza direct Curtea Constituţională, ci pot invoca excepţia de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată. Actul de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate îl constituie doar încheierea instanţei de judecată (sau adresa însoțită de motivare trimise de Avocatul Poporului).
In concluzie, ne aflam in situatia in care apararea a invocat (sau va invoca) in fata instantelor de judecata "exceptia de neconstitutionalitate" a OUG nr. 1/2011, Art. 4 si pe Art. 20 din Anexa nr. 3! Mai departe: instantelor le revine datoria ca printr-o incheiere a instantei de judecata sa sesizeze CCR privind exceptia de neconstitutionalitate. Este un prim pas decisiv, care dupa cum bine se observa nu mai depinde doar de aparare care si-a facut datoria, ci depinde de instanta! Mai departe, daca exceptia de constitutionalitate ajunge in analiza CCR, procedura este descrisa aici (http://www.ccr.ro/Lista-ntrebrilor-frecvente). Din momentul expedierii incheierii instantei de judecata catre CCR, recursul se suspenda pana la pronuntarea CCR asupra exceptiei de neconstitutionalitate. Este asa de evident ca cele 2 articole incalca atat de vizibil autoritatea puterii judecatoresti, incat CCR nu ar avea motive sa nu le declare neconstitutionale! Ar mai fi o problema: declararea ca neconstitutionala a celor 2 articole nu ar fi doar in sprijinul rezervistilor de la Arges, ci in sprijinul a mii de rezervisti. Nu in ultima instanta, declararea ca neconstitutionala a celor 2 articole, ar "lovi" inclusiv in Legea nr. 119/2010, creand totodata o "bresa" care sa permita iesirea din "inghetare" a tuturor a celor care intra sub incidenta prevederilor Legii nr. 241/2013. Prin urmare procedura de la Arges de a ataca la CCR cele 2 articole din OUG nr. 1/2011, poate fi extinsa in toate actiunile in instante de catre cei interesati!
Bineinteles ca nu ne pronuntam asupra a ceea ce va urma! Speram ca in prima faza instantele sa dea curs primului pas - cel al sesizarii catre CCR. In mod normal, instantele nu ar avea niciun motiv sa nu dea curs unei astfel de sesizari intrugat se observa de la distanta ca articolele respective reprezinta o subminare de catre puterea legislativa si executiva a autoritatii judecatoresti. Sa avem succes! ,,
sursa: Asociatia Militarilor in Rezerva R-26500
PS Din surse, se pare ca membri ai acestei structuri, urmare a succesului obtinut in instante, au revenit inca din primavara lui 2013 la cuantumurile pensiilor avute inainte de revizuire-recalculare !
Aceeasi sursa releva ca, incepand cu luna octombrie, aceeasi castigatori in instante au inceput sa recupereze chiar si sumele pierdute pana la deciziile instantelor ! Daca lucrurile stau chiar asa, acesti camarazi merita admiratia noastra !
luni, 28 octombrie 2013
PONTA FACE IARASI...POANTE !
Pontanacu dixit :
"Rectificarea bugetară este miercuri, iar foarte probabil săptămâna viitoare cred că avem deja o primă formă a proiectului de buget, în aşa fel încât să-l trimitem Parlamentului la timp..... Din punctul meu de vedere - şi e şi punctul de vedere al ministrului Finanţelor -, nu mărim toate pensiile şi toate salariile cu 3 şi ceva la sută, ci încercăm să ne adresăm celor cu venituri mici şi unor categorii speciale...,,, !
Pai, don premier, doar vorbiram ca pensiile au statuata, la baza lor, contributivitatea transformata, in final, in puncte pensie. Marirea de care faceti vorbire se aplica acelor puncte agonisite, bre. Asta , conform legii sistemului unitar de pensii...
Vei fi avand matale alta filozofie, dar ai si lege in acest sens ? Aaa, daca ati vrut sa va referiti la pensiile magistratilor, care au alta schema de evaluare, e in regula !
S-apoi, fie vorba intre noi, ipocritule, pana unde se poate merge cu sustinerea oropsotilor pe care ii aveti la suflet doar in masura in care va bazati pe votul lor? Inteleg: ajutor la incalzire, ajutor la transport,ajutor la medicamente, ajutor la..ajutor , dar oare nu aveti cumva impresia ca acei bani orientati doar spre acestia sunt banii tuturor si utilizandu-i in acest domeniu in maniera asta ne egalizati ?! Mie mi se pare ca...cam asa stau lucrurile !
Preaministre, egalitate, DA, dar egalizare... un pic mai mai tarziu ! Eventual cu banii famigliei Dvs !
PS Oare cum i se mai spune d-lui Geana ? Cumva ,,Prostanacu,, ?! Mai sa fie, ca doar n-o fi vreo academie de d-astia in curtea pesedeului !? Am pretentii, ce naiba...
"Rectificarea bugetară este miercuri, iar foarte probabil săptămâna viitoare cred că avem deja o primă formă a proiectului de buget, în aşa fel încât să-l trimitem Parlamentului la timp..... Din punctul meu de vedere - şi e şi punctul de vedere al ministrului Finanţelor -, nu mărim toate pensiile şi toate salariile cu 3 şi ceva la sută, ci încercăm să ne adresăm celor cu venituri mici şi unor categorii speciale...,,, !
Pai, don premier, doar vorbiram ca pensiile au statuata, la baza lor, contributivitatea transformata, in final, in puncte pensie. Marirea de care faceti vorbire se aplica acelor puncte agonisite, bre. Asta , conform legii sistemului unitar de pensii...
Vei fi avand matale alta filozofie, dar ai si lege in acest sens ? Aaa, daca ati vrut sa va referiti la pensiile magistratilor, care au alta schema de evaluare, e in regula !
S-apoi, fie vorba intre noi, ipocritule, pana unde se poate merge cu sustinerea oropsotilor pe care ii aveti la suflet doar in masura in care va bazati pe votul lor? Inteleg: ajutor la incalzire, ajutor la transport,ajutor la medicamente, ajutor la..ajutor , dar oare nu aveti cumva impresia ca acei bani orientati doar spre acestia sunt banii tuturor si utilizandu-i in acest domeniu in maniera asta ne egalizati ?! Mie mi se pare ca...cam asa stau lucrurile !
Preaministre, egalitate, DA, dar egalizare... un pic mai mai tarziu ! Eventual cu banii famigliei Dvs !
PS Oare cum i se mai spune d-lui Geana ? Cumva ,,Prostanacu,, ?! Mai sa fie, ca doar n-o fi vreo academie de d-astia in curtea pesedeului !? Am pretentii, ce naiba...
ASTA ATITUDINE...
Exceptionala reactia conducerii asociatiei cadrelor
militare in rezerva si in retragere, cea care se considera ,,cea mai reprezentativa,,
, la recentele actiuni ale
romanilor-maghiari indreptate spre obtinerea autonomiei.
Se regasesc in aceasta
atitudine onoranta, constitutionala, profund romaneasca
principalele obiective de interes ale acestei organizatii de utilitate
publica, precum :
,,-Cultivă
valorile civice ale statului de drept..;
-
Promovează valorile fundamentale ale democraţiei, interesele şi simbolurile
naţionale ale României;
-
Contribuie la cultivarea tradiţiilor poporului...,,
Chiar
daca prin prezenta redusa a
participantilor s-a dus in penibil o parte din intentia organizatorilor acestui ,,Mare mars
al secuilor,, (conform spuselor
organizatorilor, desi erau asteptati peste 150.000 de participanti , au fost
prezenti doar a 100 000 maghiari… ), atitudinea transanta a
conducerii acestei mari organizatii a fostelor cadre militare era necesara. Cineva, echilibrat dar ferm, trebuia sa puna, pana la
urma, punctual pe ,,i,,, mai ales
in conditiile in care statul, dus cu mare pricepere in disolutie, nu-si mai
apara, demult, valorile.
Ei
bine, marturisesc ca a fost o chestiune care m-a mai racorit….
Fara
precedent a fost si mobilizarea mass-mediei interne si internationale care a
relatat, prin toate canalele, aceasta fireasca atitudine ferma !
Ceva mai jos veti gasi aceasta reactie a conducerii !
vineri, 25 octombrie 2013
DIN SUFLET, CELOR DEMNI DE TOATA ADMIRATIA, LA MULTI ANI !
Cu ocazia ZILEI ARMATEI ROMANE, membrii CLUBULUI PARASUTISTILOR MILITARI CARACALENI adreseaza tuturor ,,cetatenilor romani in uniforma,,un apel la un pios omagiu şi veşnică recunoştinţă inaintasilor nostri, pentru modul în care şi-au făcut datoria faţă de patrie.
Celor inca aflati in slujba tarii sub drapel le dorim sa fie la înălţimea aşteptărilor şi încrederii poporului.
Dumneavoastra, celorlalti camarazi de arme si fapte, va dorim sa aveti destul si ...coeziune !
La multi ani !
cu deosebita consideratie, membrii Clubului Parasutistilor Militari Caracaleni.
Celor inca aflati in slujba tarii sub drapel le dorim sa fie la înălţimea aşteptărilor şi încrederii poporului.
Dumneavoastra, celorlalti camarazi de arme si fapte, va dorim sa aveti destul si ...coeziune !
La multi ani !
cu deosebita consideratie, membrii Clubului Parasutistilor Militari Caracaleni.
joi, 24 octombrie 2013
MESAJ ANCMRR
Stimați membri ai ANCMRR ,,Alexandru Ioan Cuza”, mă adresez în primul rând vouă, dar și tuturor cadrelor militare în rezervă și retragere, pensionarilor militari și familiilor acestora.
La 25 Octombrie sărbătorim ziua ARMATEI ROMÂNIEI, zi cu deosebite semnificații istorice, patriotice și românești – împlinirea a 69 ani de la eliberarea ultimei brazde de pământ a Ardealului de Nord, ocupat pe nedrept de Ungaria Hortistă.
Ca buni creștini ce suntem, vă propun să aprindem în sufletele noastre candela recunoștinței pentru toți eroii neamului românesc , pentru toți militarii români care au căzut la datorie cu dragoste de țară și neam în timpurile trecute dar și în cele prezente în teatrele de operații.
Pentru cadrele militare în rezervă și retragere, pentru toți cei care au trăit și muncit din fragedă tinerețe și până la pensie sub jurământ de credință față de țară și popor, pe care-l respectăm și îndeplinim până-n ultimele clipe ale vieții, Ziua Armatei este o sărbătoare sfântă cu mare încărcătură emoțională, este o moștenire sacră și de credință.
În contextul acestei sărbători se cuvine să aducem omagiul nostru, cu mândrie și recunoștință și cadrelor militare în rezervă și retragere, tuturor pensionarilor militari care au fost prezenți trup și suflet în marile realizări ale României moderne și alături de eșalonul întâi al Armatei și-au adus contribuția hotărâtoare la instaurarea statului de drept și a democrației în România, având o contribuție determinantă în aderarea României în alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană.
Este un prilej minunat pentru a adresa felicitări, urări de sănătate și împliniri în viața militară dar și în cea de familie militarilor activi ,,ori unde se găsesc” , cadrelor militare în rezervă și retragere și familiilor tuturor, pentru o îmbătrânire activă, în liniște și bucurii.
Asigurăm toți membrii Asociației, toate cadrele militare în rezervă și retragere, pensionari și familiile acestora, că ANCMRR ,,Alexandru Ioan Cuza”, în deplin consens cu virtuțile exprimate prin deviza ,,PATRIE ONOARE DEMNITATE” își va onora obligațiile asumate prin STATUT și STRATEGIE, având permanent verticalitatea conduitei militare și civice.
SINCERE FELICITĂRI și
LA MULȚI ANI !
PREȘEDINTELE A.N.C.M.R.R.
General(r) Prof.univ.dr. Mihai ILIESCU
La 25 Octombrie sărbătorim ziua ARMATEI ROMÂNIEI, zi cu deosebite semnificații istorice, patriotice și românești – împlinirea a 69 ani de la eliberarea ultimei brazde de pământ a Ardealului de Nord, ocupat pe nedrept de Ungaria Hortistă.
Ca buni creștini ce suntem, vă propun să aprindem în sufletele noastre candela recunoștinței pentru toți eroii neamului românesc , pentru toți militarii români care au căzut la datorie cu dragoste de țară și neam în timpurile trecute dar și în cele prezente în teatrele de operații.
Pentru cadrele militare în rezervă și retragere, pentru toți cei care au trăit și muncit din fragedă tinerețe și până la pensie sub jurământ de credință față de țară și popor, pe care-l respectăm și îndeplinim până-n ultimele clipe ale vieții, Ziua Armatei este o sărbătoare sfântă cu mare încărcătură emoțională, este o moștenire sacră și de credință.
În contextul acestei sărbători se cuvine să aducem omagiul nostru, cu mândrie și recunoștință și cadrelor militare în rezervă și retragere, tuturor pensionarilor militari care au fost prezenți trup și suflet în marile realizări ale României moderne și alături de eșalonul întâi al Armatei și-au adus contribuția hotărâtoare la instaurarea statului de drept și a democrației în România, având o contribuție determinantă în aderarea României în alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană.
Este un prilej minunat pentru a adresa felicitări, urări de sănătate și împliniri în viața militară dar și în cea de familie militarilor activi ,,ori unde se găsesc” , cadrelor militare în rezervă și retragere și familiilor tuturor, pentru o îmbătrânire activă, în liniște și bucurii.
Asigurăm toți membrii Asociației, toate cadrele militare în rezervă și retragere, pensionari și familiile acestora, că ANCMRR ,,Alexandru Ioan Cuza”, în deplin consens cu virtuțile exprimate prin deviza ,,PATRIE ONOARE DEMNITATE” își va onora obligațiile asumate prin STATUT și STRATEGIE, având permanent verticalitatea conduitei militare și civice.
SINCERE FELICITĂRI și
LA MULȚI ANI !
PREȘEDINTELE A.N.C.M.R.R.
General(r) Prof.univ.dr. Mihai ILIESCU
COMUNICAT ANCMRR
COMUNICAT nr.27 din 23.10.2013
La iniţiativa domnului gl.(r) prof. univ. dr. Mihai ILIESCU, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, în perioada 15 – 18.10. 2013 o delegaţie a Asociaţiei Pensionarilor Militari din Republica Serbia (APMS) a făcut o vizită în România. Din delegaţia sârbă, condusă de către gl.lt.(r) Ljubomir DRAGANJAC, preşedintele APMS , au mai făcut parte: col.(r) Slobodam PEJOVICI, locţiitorul preşedintelui şi col.(r) Zvonimir PESIC, redactorul şef al revistei „ BOJNI VETERAN”, organul de presă al acestei Asociaţii.
Delegaţia ANCMRR a fost condusă de către preşedintele acesteia, gl.prof.univ.dr. Mihai ILIESCU. Din aceasta au mai făcut parte : Gl.lt.(r) Victor Dumitrescu, prim vicepreşedinte al ANCMRR, gl.mr.(r) Vasile DOMNU, vicepreşedinte, gl.bg.(r) dr.Marian BUCIUMAN, şeful departamentului relaţii internaţionale, gl.bg.(r) dr.Gheorghe CREȚU, vicepreşedinte, redactorul şef al Revistei „Rezerva Oştirii Române”, şi colonelul (r) Vasile Ilieş – consilier, însoţitorul permanent al delegaţiei sârbe .
Discuţiile oficiale dintre cele două delegaţii s-au axat în mod deosebit pe următoarele probleme : protecţia socială şi juridică a personalului militar în rezervă/retragere ; rolul relaţiilor şi activităţilor bilaterale, promovarea istoriei celor două ţări şi popoare şi ale armatelor acestora ; locul şi rolul relaţiilor transfrontaliere ; vizitele oficiale – o modalitate de realizare ale unor fructuoase relaţii de colaborare ; participarea la conferinţe, reuniuni , ceremoniale militare şi alte evenimente organizate de către părţi : organizarea de comun acord a unor evenimente sportive, turistice, culturale ; schimb de informaţii şi documente de interes reciproc ; necesitatea unor parteneriate cu ministerele apărării din fiecare ţară ; posibilităţi de accesare a unor fonduri europene; participarea celor două structuri organizatorice la Acordul privind Conferinţa Regională, iniţiată de către APMS cu prilejul sărbătoririi a 20 de ani de la înfiinţarea acesteia, Acod semnat de către toate delegaţiile participante la această sărbătoare.
Pe timpul vizitei în România, delegaţia sârbă a fost primită la Ministerul Apărării Naţionale de către domnul Sebastian HULUBAN, Secretar de Stat şi şeful departamentului pentru politica de apărare şi planificare . Domnia sa a subliniat rolul pe care-l are ANCMRR în promovarea intereselor cadrelor militare în rezervă/retragere şi rezultatele obţinute. A fost apreciată pozitiv vizita delegaţiei APMS în ţara noastră, care, printr-o coincidenţă fericită a avut loc în acelaşi timp cu vizita primului- ministru sârb în România. A fost de asemeni subliniat rolul asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere, ca interfaţă dintre M.Ap.N. şi societatea civilă şi necesitatea includerii în Carta Albă a apărării a acestora.
Totodată, Secretarul de Stat a vorbit despre importanţa participării ANCMRR la Acordul privind Conferinţa Regională iniţiat de către camarazii sârbi, care coincide în mod fericit cu preluarea de către România a preşedenţiei Sud-Est Europene.
Delegaţia sârbă a fost primită şi la Primăria Sectorului 2 de către delegaţia acesteia condusă de dl.Neculai ONȚANU, primar. Cu această ocazie au fost prezentate beneficiile pe care le are Protocolul încheiat între primărie şi ANCMRR.
Domnul Neculai ONȚANU s-a arătat interesat de colaborarea cu unul dintre omologii săi din Capitala Serbiei – Belgrad. Delegaţia sârbă a apreciat această iniţiativă şi a afirmat cu ocazia acestei primiri că va face demersurile ce se vor impune în acest sens.
Discuţiile finale s-au desfăşurat la Cercul Militar în ultima zi a vizitei 18.10. 2013, la acestea fiind invitaţi să participe şi alţi membrii din conducerea ANCMRR – gl.bg.(r) dr. Ion GANEA, gl.bg.(r) Victor CONSTANDA, col.(r) Traian NEGOIȚĂ şi lt.col.(r) Ion DANIEL.
Cu această ocazie, preşedintele ANCMRR, domnul gl.prof.univ.dr Mihai ILIESCU a subliniat faptul că propunerea APMS privind desfăşurarea celei de a 2-a Conferinţă Regională a reprezentanţilor rezerviştilor militari şi veteranilor să fie organizat de către ţara noastră va fi temeinic analizată împreună cu factorii de răspunde din M.Ap.N., partea sârbă urmând să primească la timp un răspuns pe această linie.
A fost apoi semnat Acordul de Colaborare dintre cele două structuri asociative, Acord ce va sta la baza relaţiilor dintre ANCMRR şi APMS. Cu acest ultim act s-a încheia într-o atmosferă de caldă prietenie vizita delegaţiei sârbe, un fructuos schimb de experienţă dintre ANCM RR şi APMS.
Pe timpul acestei vizite între cele două delegaţii s-a făcut schimb de cadouri simbolice. Totodată, domnul.gl.prof.univ.dr. Mihai Iliescu a acordat domnului gl.lt.(r) Ljubomir DRAGANJAC, preşedintele APMS – Emblema de Onoare a ANCMRR. În programul întâlnirii celor două delegaţii a mai fost prevăzut un dineu oferit de preşedintele ANCMRR la care a participat şi ataşatul în România a Republicii Serbia domnul.lt.col. Marco T. NOVAKOVICI .
Delegația sârbă a fost întâmpinată la graniță de către președintele filialei județene Mehedinți a ANCMRR , domnul gl.bg.(r) Ioan PANĂ, ocazie cu care oaspeții au luat cunoștință de câteva dintre obiectivele de interes ale orașului Drobeta Turnu Severin.
Totodată, oaspeții sârbi au vizitat obiective istorice, culturale şi turistice din Bucureşti şi din afara acestuia, obiective care i-au impresionat, dovadă fiind cuvintele de laudă cu privire la frumuseţile României.
Presa militară a fost prezentă la activităţile principale desfăşurate pe timpul acestei întâlniri.
BIROUL PERMANENT CENTRAL
Delegaţia ANCMRR a fost condusă de către preşedintele acesteia, gl.prof.univ.dr. Mihai ILIESCU. Din aceasta au mai făcut parte : Gl.lt.(r) Victor Dumitrescu, prim vicepreşedinte al ANCMRR, gl.mr.(r) Vasile DOMNU, vicepreşedinte, gl.bg.(r) dr.Marian BUCIUMAN, şeful departamentului relaţii internaţionale, gl.bg.(r) dr.Gheorghe CREȚU, vicepreşedinte, redactorul şef al Revistei „Rezerva Oştirii Române”, şi colonelul (r) Vasile Ilieş – consilier, însoţitorul permanent al delegaţiei sârbe .
Discuţiile oficiale dintre cele două delegaţii s-au axat în mod deosebit pe următoarele probleme : protecţia socială şi juridică a personalului militar în rezervă/retragere ; rolul relaţiilor şi activităţilor bilaterale, promovarea istoriei celor două ţări şi popoare şi ale armatelor acestora ; locul şi rolul relaţiilor transfrontaliere ; vizitele oficiale – o modalitate de realizare ale unor fructuoase relaţii de colaborare ; participarea la conferinţe, reuniuni , ceremoniale militare şi alte evenimente organizate de către părţi : organizarea de comun acord a unor evenimente sportive, turistice, culturale ; schimb de informaţii şi documente de interes reciproc ; necesitatea unor parteneriate cu ministerele apărării din fiecare ţară ; posibilităţi de accesare a unor fonduri europene; participarea celor două structuri organizatorice la Acordul privind Conferinţa Regională, iniţiată de către APMS cu prilejul sărbătoririi a 20 de ani de la înfiinţarea acesteia, Acod semnat de către toate delegaţiile participante la această sărbătoare.
Pe timpul vizitei în România, delegaţia sârbă a fost primită la Ministerul Apărării Naţionale de către domnul Sebastian HULUBAN, Secretar de Stat şi şeful departamentului pentru politica de apărare şi planificare . Domnia sa a subliniat rolul pe care-l are ANCMRR în promovarea intereselor cadrelor militare în rezervă/retragere şi rezultatele obţinute. A fost apreciată pozitiv vizita delegaţiei APMS în ţara noastră, care, printr-o coincidenţă fericită a avut loc în acelaşi timp cu vizita primului- ministru sârb în România. A fost de asemeni subliniat rolul asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere, ca interfaţă dintre M.Ap.N. şi societatea civilă şi necesitatea includerii în Carta Albă a apărării a acestora.
Totodată, Secretarul de Stat a vorbit despre importanţa participării ANCMRR la Acordul privind Conferinţa Regională iniţiat de către camarazii sârbi, care coincide în mod fericit cu preluarea de către România a preşedenţiei Sud-Est Europene.
Delegaţia sârbă a fost primită şi la Primăria Sectorului 2 de către delegaţia acesteia condusă de dl.Neculai ONȚANU, primar. Cu această ocazie au fost prezentate beneficiile pe care le are Protocolul încheiat între primărie şi ANCMRR.
Domnul Neculai ONȚANU s-a arătat interesat de colaborarea cu unul dintre omologii săi din Capitala Serbiei – Belgrad. Delegaţia sârbă a apreciat această iniţiativă şi a afirmat cu ocazia acestei primiri că va face demersurile ce se vor impune în acest sens.
Discuţiile finale s-au desfăşurat la Cercul Militar în ultima zi a vizitei 18.10. 2013, la acestea fiind invitaţi să participe şi alţi membrii din conducerea ANCMRR – gl.bg.(r) dr. Ion GANEA, gl.bg.(r) Victor CONSTANDA, col.(r) Traian NEGOIȚĂ şi lt.col.(r) Ion DANIEL.
Cu această ocazie, preşedintele ANCMRR, domnul gl.prof.univ.dr Mihai ILIESCU a subliniat faptul că propunerea APMS privind desfăşurarea celei de a 2-a Conferinţă Regională a reprezentanţilor rezerviştilor militari şi veteranilor să fie organizat de către ţara noastră va fi temeinic analizată împreună cu factorii de răspunde din M.Ap.N., partea sârbă urmând să primească la timp un răspuns pe această linie.
A fost apoi semnat Acordul de Colaborare dintre cele două structuri asociative, Acord ce va sta la baza relaţiilor dintre ANCMRR şi APMS. Cu acest ultim act s-a încheia într-o atmosferă de caldă prietenie vizita delegaţiei sârbe, un fructuos schimb de experienţă dintre ANCM RR şi APMS.
Pe timpul acestei vizite între cele două delegaţii s-a făcut schimb de cadouri simbolice. Totodată, domnul.gl.prof.univ.dr. Mihai Iliescu a acordat domnului gl.lt.(r) Ljubomir DRAGANJAC, preşedintele APMS – Emblema de Onoare a ANCMRR. În programul întâlnirii celor două delegaţii a mai fost prevăzut un dineu oferit de preşedintele ANCMRR la care a participat şi ataşatul în România a Republicii Serbia domnul.lt.col. Marco T. NOVAKOVICI .
Delegația sârbă a fost întâmpinată la graniță de către președintele filialei județene Mehedinți a ANCMRR , domnul gl.bg.(r) Ioan PANĂ, ocazie cu care oaspeții au luat cunoștință de câteva dintre obiectivele de interes ale orașului Drobeta Turnu Severin.
Totodată, oaspeții sârbi au vizitat obiective istorice, culturale şi turistice din Bucureşti şi din afara acestuia, obiective care i-au impresionat, dovadă fiind cuvintele de laudă cu privire la frumuseţile României.
Presa militară a fost prezentă la activităţile principale desfăşurate pe timpul acestei întâlniri.
BIROUL PERMANENT CENTRAL
SALUTARI ARGESENE
Sunt onorat sa fiu mesagerul unor bravi camarazi argeseni care, in aceste fericite momente prilejuite de ZIUA ARMATEI ROMANE, isi indreapta gandurile si spre membrii filialei ANCMRR Olt.
Iata-le mesajul pe care va invit sa-l primiti cu toata deschiderea :
Cu prilejul ZILEI ARMATEI ROMANIEI, membrii Biroului Permanent ai Filialei Județene Argeș „POSADA”, vă felicită pentru rezultatele obținute de-a lungul carierei și vă urează atât dumneavoastra, cât și familiilor, sănătate, prosperitate și împliniri !
LA MULȚI ANI FERICITI !
PREȘEDINTELE FILIALEI JUDEȚEANE ARGEȘ „POSADA”
Colonel ( rtg.)
L a u r e n ț i u D O M N I Ș O R U
Scrisoare dschisă domnului prim ministru VVP
21 octombrie 2013 Scris de Marin Neacsu
,, Domnule Prim Ministru Victor-Viorel Ponta,
Urmăresc cu deosebit interes şi mândrie proletară (ca şi domnul Zgonea, mâna dumneavoastră dreaptă, cea cu care vă scărpinaţi din când în când în ureche, ca să nu vă răniţi ca domnul Băsescu, băgând beţişorul invers) toate discursurile dumneavoastră şi aşa cum ne-a învăţat conducătorul nostru şi al dumneavoastră preaiubit înaintaş tovarăşul Nicolae Ceauşescu, am conspectat cu conştiinciozitate toate cuvintele dumneavoastră pline de înţelepciune. Pot să raportez cu mândrie că din când în când îmi mai arunc ochii pe însemnări şi fac o sinteză a indicaţiilor venite din puţul gândirii dumneavoastră sistematizând şi clarificând pentru mine şi posteritate nestematele gândirii dumneavoastră. Aşa s-a întâmplat şi în acest weekend când am făcut o trecere în revistă a celor mai recente perle ale spiritului dumneavoastră şi recunosc că în prostia mea de om simplu neîncercat în lupta politică, nu am reuşit să pătrund în adâncul sensurilor genialelor dumnevoastră panseuri aşa că m-am decis să vă scriu pentru a mă lămuri. Subiectul ultimelor intervenţii ale dumneavoastră a fost după cum cred că ştiţi, exploatarea gazelor de şist, a aurului de le Roşia Montana şi cutremurele din localitatea Izvoarele. Ca cetăţean devotat conducerii de partid şi de stat, vă rpg să mă lămuriţi cu privire la unele aspect pe care nu le-am înţeles, pentru a putea şi eu la rândul meu să contracarez aşa cum cereaţi dumneavoastră miniştrilor acum câteva zile, pe duşmanii de clasă şi extremiştii care se pun în contra planurilor dumneavoastră.
1. Aţi declarat dumneavoastră că avem nevoie de extracţia gazelor de şist ca să ne cucerim independenţa energetică. Legat de această declaraţie, stimate prim ministru, toţi extremiştii mă întreabă, şi eu nu le pot răspunde:
- Cine a făcut evaluarea acestor zăcăminte, ce firmă, ai cui specialişti şi dacă aţi verificat informaţia din mai multe surse, sau dacă aţi cerut şi o altă verificare din partea unei alte firme, pentru a confirma sau infirma datele?
- Cine garantează că datele prezentate de cei care au făcut evaluarile sunt reale?Dacă dumneavoastră, primul ministru vă daţi cuvântul că datele sunt corecte şi că dacă îi lăsăm pe prietenii de la Chevron sau de aiurea să ne găurească pământul, noi o să trăim bine şi o să scăpăm de gazul rusesc care ne otrăveşte sufletele şi ne încălzeşte odăile, eu mă voi lua de gât cu toţi cei care nu vă lasă să dormiţi sau să mergeţi la Bruxelles;
- Care va fi cantitatea de gaze extrasă şi cât la sută va intra în centralele noastre? Duşmanii de clasă afirmă că noi am primi cam 3% din cantitatea extrasă adică atât cât să ne asigure pe 50 de ani independenţa brichetelor celor 5 milioane de fumători care astfel nu vor mai fi nevoiţi să cumpere brichete noi umplute cu gaz rusesc şi vor putea să şi le reîncarce pe cele vechi din gazul românesc care va face ţigarea mai sănătoasă şi vor realiza şi economii la bani;
- Este adevărat că dacă va începe exploatarea de gaze de şist românii vor bea numai bere şi vin ? Unii spun că astfel vom scăpa de grija apei care va fi folosită numai de cei care scot gazele cu ea şi fiecare român va bea numai alcool. Este adevărat că astfel vom scăpa de grija apei pe viaţă ? Dacă e aşa, e foarte bine pentru că astfel nu vor mai fi cutremure cum sunt la Izvoarele, din cauza apei rele după cum afirmă miniştii dumnevoastră şi seismologii. Dacă este aşa atunci să fiţi siguri că veţi fi sprijinit în demersul dumneavoastră de toţi românii şi vom lupta până la ultima picătură de apă împotriva eco-anarhiştilor şi extremiştilor care vor să ia coniacul de la gura copiilor noştri. Am doar o nedumerire: dacă nu vom mai avea apă în pământ sau va fi contaminată, viile şi prunii noştri cu ce vor creşte? Poate până atunci găsiţi dvs o soluţie, vorbiţi cu cei de la FMI să ne dea şi apă că ei are de toate şi nu e mare lucru să ne dea şi nişte apă pentru pruni. Nu e ici o problem o să plătim cu aurul de la Roşia Montana în prima lună, apoi mai vedem noi ce mai vindem;
2. Domnul ministru Costoiu a firmat şi dumnevoastră aţi confirmat că exploatările de petrol şi gaze prin metoda fracturării hidraulice nu sunt cauza cutremurelor, că este tehnic imposibil şi l-aţi concediat pe şeful IGR pentru că a luat în calcul această ipoteză. Foarte bine, aşa îi trebuie dacă vorbeşte prostii. Dar uitaţi că eco-anarhiştii ăştia nu îmi dau pace şi mă îndeamnă să vă întreb:
- Ce procedeu foloseste Chevron în România încât exploatarea gazelor de sist nu va provoca cutremure, dar provoacă în SUA, Polonia, Canada, Spania, si toate ţările care explorează sau exploatează gaze şi petrol prin acestă metodă? Vă rog mult stimate şi iubite prim ministru să îmi spuneţi cum se face că în toată lumea toţi specialiştii au constatat că există aceste efecte, dar la noi este imposibil tehnic. Nu e aşa că aveţi puteri supranaturale şi puteţi controla acest fenomen şi astfel românii dumneavoastră dragi nu vor păţi niciodată ce păţesc alte naţiuni anarhiste? Nu e aşa că toţi specialiştii din toate ţările sunt proşti numai ai noştri sunt deştepti şi ştiu ce nu ştiu altii? Bravo domnule prim ministru, îmi place cum gândiţi, îmi place că astfel demonstraţi tuturor că şcoala românească nu scoate tâmpiţi, aşa cum spun unii care nu iubesc acest popor;
3. Aţi afirmat, citez,: “Am văzut că e un grup extremist care încearcă să creeze o provocare şi violenţă la Câmpeni, în apropierea celor de la Roşia Montana. Vom avea grijă ca să nu lăsăm manifestarile extremiste şi violente să se întindă şi vom lua măsuri imediat”
Nu pot să nu remarc cu satisfacţie spiritul dumnevoastră de observaţie deosebit de dezvoltat, cum reuşiţi dumneavoastră să previzualizaţi ceea ce serviciile de informaţii şi organele reuşesc să descopere abia după ce îi atenţionaţi dumneavoastră şi să ia măsuri în consecinţă. Aproape că îl întreceţi pe domnul preşedinte care are câteva experienţe în domeniu, reuşind să prevadă câteva dosare spectaculoase încă înainte ca DNA să viseze la ele. Aveţi stofă de preşedinte stimate domnule prim ministru. Dar ca să pot face faţă întrebărilor celor care nu cred în puterile dumnevoastră extrasenzoriale, vă rog să mă lămuriţi şi pe mine:
- Ce înţelegeţi dumneavoastră prin extremist sau grup extremist?
- Unde aţi văzut acest grup, şi ce aţi făcut în acel moment? Bănuiesc că imediat ce i-aţi văzut pe anarhişti aţi sunat la 122 sau aţi chemat imediat SRI să îi identifice şi aresteze nu ? Dacă aţi procedat aşa, ne puteţi da detalii, câţi au fost, cum se numeau, ce strigau sau cum îi provocau la violenţă pe cetăţenii de bună credinţă?
- Ce măsuri veţi lua împotriva acelor extremişti şi dacă i-aţi văzut personal, de ce nu aţi luat măsuri pe loc, dându-le astfel posibilitatea să scape? Dacă vă vor acuza duşmanii politici de favorizarea infractorului? Ce veţi face cu respectivii extremişti după ce îi identificaţi ,vor fi şi ei demisţi şi îşi vor pierde locurile de muncă aşa cum aţi luat măsuri împotriva “extremistului” Marincea sau li se vor rupe picioarele cum s-a întâmplat cu “anarhistul” Ionuţ Şandru, cel care a avut proasta inspiraţie să iasă din casă ca să intraţi dumneavoastră în guvern?
- Când deputatul Cernea a fost bruscat de mineri la Roşia Montana, lucru văzut de toată ţara la tv, DE CE NU AŢI ANUNŢAT PE POST CĂ AŢI VĂZUT UN GRUP EXTREMIS LA Roşia Montana, de ce nu aţi cerut ministrului de interne să îi identifice pe vandali aşa cum aţi procedat în cazul ministrului Barbu?
- De ce sunt consideraţi extremişti, neo- anarhişti cei care luptă pentru sănătatea noastră? Să înţeleg că medicii care ne tratează în spitale şi încearcă să ne vindece sunt eco-anarhişti sau anarhişti pur sânge?
- Dacă românii care sunt împotriva exploatării gazelor de şist, sunt extremişti, nu e aşa că veţi cere întreruperea relaţiilor diplomatice, economice şi politice cu toate guvernele care au interzis exploatarea gazelor de şist în ţările lor? Aşa le trebuie mama lor de eco-anarhişti, că prea şi-au luat-o în cap. Noi românii nu vrem ca ţara noastră să fie confundată cu cele ale căror guverne s-au anarhizat şi nu urmăresc bunăstarea cetăţenilor lor. Propun să organizăm o demonstraţiei de protest la ambasadele Franţei, Bulgariei, Danemarcei, Olandei, Cehiei, Austriei, Germaniei, etc etc care au interzis sau au pus condiţii de mediu exploatării gazelor de şist;
- Dacă românii care cer interzicerea exploatării gazelor de şist, sunt cumpăraţi de ruşi şi Gazprom, atunci asta înseamnă că ăştia sunt bogaţi rău de tot dacă au reuşit să cumpere Franţa, Danemarca, Olanda, Wesfalia-Renania de Nord, Virginia, New Jersey, Ohio, New York, Pennsylvania nu ? De unde au comuniştii ăştia atâtţia bani iar noi, sub măreaţa conducere a UE murim de foame? Nu contează, foarte bine, să luptăm împotriva imperialiştilor ruşi care nu se mai satură şi cumpără tot. O să ne alăturăm puhoiului de mineri din Roşia Montana şi o să protestăm cu ei în muzeul Roşia Montana. Am auzit că s-au luat măsuri s-au introdus televizoare, s-a tras cablu, s-au adus jocuri de şah, table, remi, cărţi de joc să băgăm un 66 că doar nu o să stam aşa ca şobolanii nu ? Unii din ei nu ştiu decât popa prostu, dar lasă că merge şi aşa chiar dacă nu suntem toţi popi. Să îmi spuneţi când veniţi pe la noi, să vă ţin un loc la masă.
4. Aţi recomandat membrilor guvernului să caute soluţii pentru cetăţenii din Izvoarele, propunând relocarea sau mai bines pus strămutarea lor, ca pe vremea stalinistă.“Rog şi Ministerul de Interne, şi Ministerul Administraţiei, să fiţi pregătiţi în continuare dacă putem şi avem cum să-i ajutăm pe oamenii de acolo, inclusiv să vedem dacă-i convingem, dacă vor să-i relocăm, însă asta se poate face doar în dialog cu oamenii respectivi, sau repararea caselor. Vreau să-mi faceţi clar o propunere pentru următoarea şedinţă de guvern”
Extraordinar, minunată idée, numai dumneavoastră în mărinimia dumneavoastră vă puteaţi gândi la aşa ceva. Îmi amintesc de un prieten al lui tata mare care a fost şi el la fel ajutat, convins şi relocate la bărăgan de înaintaşii dumnevoastră. Tot aşa pentru că era extremist şi nu voia el să intre în coperativă. Superbă idée, sunteţi giugiuc!
Dar iarăşi sunt puţin în încurcătură şi nu ştiu cum să îi contracarez pe cei care mă întreabă, când Chevron şi celelalte 9 companii despre care vorbea preşedintele Băsescu vor începe explorarea şi exploatarea pe toată zona de sud a ţării ce veţi face cu cetăţenii din zonă, o să îi strămutaţi şi pe ei ? Dacă nu, o să vă învinuiască de discriminare şi tratament inegal, dacă da, UNDE ÎI VEŢI TRIMITE? În Spania, Italia, Franţa? La Ardeal să nu vă gândiţi că dacă veţi pune în aplicare şi regionalizarea ţării,(aşa cum vă cer patrioţii din UDMR) s-ar putea să nu primească viză. Deci domnule Prim Ministru, rog şi eu să luaţi măsuri din timp, să nu vă prindă exploatarea gazelor de şist aşa cum ne prinde în fiecare an iarna, nepregătiţi.
5. Acuma o întrebare, dar nu din măreţele dumneavoastră opere ci din ceea ce spun extremiştii ăia vânduţi ruşilor. Vorbeşte lumea pe la ţară, – e adevărat, lume needucată care în loc să îşi vadă de muncă, citeşte opere nealese de pe internet,-că cică procesul de exploatare prin fracturare hidraulică pentru fiecare sondă îşi pierde randamentul între 60-90% în primele 6 luni de exploatare ceea ce ar impune introducerea altor sonde în permanenţă. Este adevărat? Eu stau şi mă întreb, chiar dacă ar fi aşa, de ce se sperie lumea, că doar asta e de bine. Înseamnă că vom avea sondă lângă sondă, o treime din România ar arăta ca un arici şi asta e bine , pentru că toată lumea ştie că nici vulpea nu se pune cu ariciul din cauză că nu poate să îl prindă că se înţeapă .La noi la ţară, lumea zice că vulpea impinge ariciul la apă ca să se desfacă şi să îl mănânce dar la noi nu o să se poată aşa ceva că nu o să mai avem apă nu ? Doamne cum găsiţi dumneavoastră stimate şi iubite prim ministru, soluţii la toate. Cred că în curând se va schimba şi tematica folclorului autohton. Pe timpul înaintaşului dumenvoastră se cânta un cântec “b m-am născut printre morminte. Datorită înşelepsei politici a domniei voastre se va cânta “ m-am născut printre sonde , sau m-am născut la un cutremur!” Înălţător, ba nu, abisal!
Cam astea sunt problemele şi întrebările la care nu ştiu cum să răspund extremiştilor şi eco-anarhiştilor. Ce spuneţi, mă scoateţi din încurcătură? Vă rog eu mult, haideţi că dau un zaibăr făcut de anul ăsta, până încep exoploatările şi în Oltenia şi se contaminează şi Izvarna. A, să nu uit, uite un vecin mă întreabă de câteva zile ce ştiu despre tehnica prospectării terenului prim metoda cutremurelor induse cu nişte cutiuţe mici? Eu habar nu am şi nu ştiu de ce mă întreabă, dar mă gândesc că îl intrebaţi dumneavoastră pe ministru ăla deştept care le ştie pe toate şi spune el, că îmi place cum spune el “tehnic exclus!” Are şarm băiatu, să îl pupaţi din partea lui Bella căteluşa mea că l-a văzut şi a zis că e frumuşel, ridică coadă de câte ori îl vede la tv.
Şi în final, dar nu înainte de a vă asigura de stima şi dragostea noastră adică a mea şi a lui Bella şi de sprijinul nostru necondiţionat, din partea lui Bella care vă urmăreşte cu ochii umezi de fiecare dată, o întrebare, legată de exploatările de la Roşia Montana, şi din toată ţara:
DE CE ACUM, DE CE CHEVRON ŞI RMGC, DE CE ÎN CONDIŢIILE ASTEA?
Vă pupă Bella, eu vă salut tovărăşeşte!,,
preluare http://www.in-cuiul-catarii.info/2013/10/21/scrisoare-deschisa-domnului-prim-ministru-vvp-5474
PS Merge vorba-n targ ca pe viitor nu vom mai cumpara gaz de la rusi ci il vom lua mai ieftin p-al nostru ...de la americani ! Asa o fi, te pui cu intelepciunea omului de la tara ?
miercuri, 23 octombrie 2013
CUPA ,,25 OCTOMBRIE,,
Timp de 2 saptamani, in organizarea impecabila a ANCMRR Olt, in Caracal s-a desfasurat Cupa ,,25 Octombrie,, .
Competitia, care a angrenat un numar impresioant de rezervisti militari, a cuprins urmatoarele discipline : sah, rebus, table, biliard, minifotbal,fotbal-tenis, tenis de masa, tenis de camp si pescuit stationar.
Si de aceasta data PARASUTISTII REZERVISTI Caracaleni, intr-o alcatuire numeroasa si echilibrata, si-au surclasat adversarii, dealtfel extrem de valorosi, din randul carora s-au evidentiat membrii ARPIA(FOSTII AVIATORI).
Iata echipa membrilor Clubului Parasutistilor, cea care a invins in 6 din cele 9 probe sportive organizate, castigand astfel cupa pusa in joc : col Dediu Marian,lt col Plaiasu Costel, lt col Grozea Marian, lt col Stefanescu Smarandache, lt col Vaduva Marian,lt col Pavel Ion, cpt Stroie Gheorghe,mr Stanca Nicolae, mr Dascalu Costinel, col Gioaba Viorel, plt adj sef Ghiurca Mihai, plt adj sef Nedeianu Marin, plt adj Copilescu, plt adj Rosca Vali si col Enache Constantin.
Clasemente finale :
-minifotbal ; locul 1 echipa Clubului Parasutistilor; locul 2 echipa ARPIA
-fotbal-tenis: locul 1 col Enache C si plt adj sef Ghiurca M (Clubul Parasutistilor); locul 2 ltcol ing Bichir Ion si slt Breahna Gheorghi; locul 3 lt col Plaiasu C si cdor Mihai Valentin
-biliard :locul 1 col Dediu S; locul 2 col Enache C (ambii membri Clubul Parasutistilor); locul 3 cdor Mihai Valentin
-rebus-locul 1 lt col Vaduva Marian (Clubul Parasutistilor);locul 2 mm Banut Dumitru
-table-locul 1 cpt Stroie Gheorghe (Clubul Parasutistilor); locul 2 cdor Mihai Valentin; locul 3 col Enache Constantin (Clubul Parasutistilor)
-pescuit stationar;locul 1 lt col Grozea Marian; locul 2 col Enache C ; locul 3 col Dediu Sorin (toti membri Clubul Parasutistilor)
-sah-locul 1 mm pr Banut Dumitru; locul 2 slt Breahna Gheorghi; locul 3 mm Andrei Floreasah
-tenis de camp-locul 1 col Rosianu Nicolae; locul 2 ag sef pr Stanca Vasile; locul 3 lt col Plaiasu Costel (Clubul Parasutistilor)
-tenis de masa-_locul 1 mm pr Andrei Florea; locul 2-cpt Stroie Ghe ; locul 3 col Enache Constantin(ultimii 2 membri Clubul Parasutistilor).
Felicitari organizatorilor si competitorilor !
Onoare armatei romane !
Competitia, care a angrenat un numar impresioant de rezervisti militari, a cuprins urmatoarele discipline : sah, rebus, table, biliard, minifotbal,fotbal-tenis, tenis de masa, tenis de camp si pescuit stationar.
Si de aceasta data PARASUTISTII REZERVISTI Caracaleni, intr-o alcatuire numeroasa si echilibrata, si-au surclasat adversarii, dealtfel extrem de valorosi, din randul carora s-au evidentiat membrii ARPIA(FOSTII AVIATORI).
Iata echipa membrilor Clubului Parasutistilor, cea care a invins in 6 din cele 9 probe sportive organizate, castigand astfel cupa pusa in joc : col Dediu Marian,lt col Plaiasu Costel, lt col Grozea Marian, lt col Stefanescu Smarandache, lt col Vaduva Marian,lt col Pavel Ion, cpt Stroie Gheorghe,mr Stanca Nicolae, mr Dascalu Costinel, col Gioaba Viorel, plt adj sef Ghiurca Mihai, plt adj sef Nedeianu Marin, plt adj Copilescu, plt adj Rosca Vali si col Enache Constantin.
Clasemente finale :
-minifotbal ; locul 1 echipa Clubului Parasutistilor; locul 2 echipa ARPIA
-fotbal-tenis: locul 1 col Enache C si plt adj sef Ghiurca M (Clubul Parasutistilor); locul 2 ltcol ing Bichir Ion si slt Breahna Gheorghi; locul 3 lt col Plaiasu C si cdor Mihai Valentin
-biliard :locul 1 col Dediu S; locul 2 col Enache C (ambii membri Clubul Parasutistilor); locul 3 cdor Mihai Valentin
-rebus-locul 1 lt col Vaduva Marian (Clubul Parasutistilor);locul 2 mm Banut Dumitru
-table-locul 1 cpt Stroie Gheorghe (Clubul Parasutistilor); locul 2 cdor Mihai Valentin; locul 3 col Enache Constantin (Clubul Parasutistilor)
-pescuit stationar;locul 1 lt col Grozea Marian; locul 2 col Enache C ; locul 3 col Dediu Sorin (toti membri Clubul Parasutistilor)
-sah-locul 1 mm pr Banut Dumitru; locul 2 slt Breahna Gheorghi; locul 3 mm Andrei Floreasah
-tenis de camp-locul 1 col Rosianu Nicolae; locul 2 ag sef pr Stanca Vasile; locul 3 lt col Plaiasu Costel (Clubul Parasutistilor)
-tenis de masa-_locul 1 mm pr Andrei Florea; locul 2-cpt Stroie Ghe ; locul 3 col Enache Constantin(ultimii 2 membri Clubul Parasutistilor).
Felicitari organizatorilor si competitorilor !
Onoare armatei romane !
INDEMNIZATII CE...INDEAMNA LA MEDITATIE
Dreptatea socială a lui Ponta
Invocand ,,condiții grele, vătămătoare, de uzură fizică și psihică“ in care au muncit membrii Corpului Diplomatic, pensiile acestora vor crește sub forma unor „prime” acordate de stat.
Astfel, membrii Corpului diplomatic și consular aflati la pensie la finele lunii august 2010 vor primi din partea Guvernului începând cu anul viitor o indemnizatie lunară de până la 3.571 lei, decizie argumentată de Executiv prin necesitatea unei compensări bănești pentru „vicisitudinile“ suportate de aceștia.
Cu alte cuvinte, foștii diplomați deveniți acum pensioanari vor lua cu până la 1.000 de dolari în plus la pensiile extrem de generoase pe care, probabil, le au deja aceștia. Totul se face prin Ordonanță de Urgență....
„Membrii Corpului diplomatic și consular al României, cu o vechime neîntreruptă de cel puțin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, care la data de 31 august 2010 erau pensionari, pot beneficia de o indemnizatie diplomatică în cuantum lunar de maximum 3.571 lei“, este decizia Guvernului.
vezi http://lege5.ro/Gratuit/gm3tmmztgi/ordonanta-de-urgenta-nr-96-2013-privind-acordarea-de-drepturi-unor-membri-ai-corpului-diplomatic-si-consular-al-romanieihttp://lege5.ro/Gratuit/gm3tmmztgi/ordonanta-de-urgenta-nr-96-2013-privind-acordarea-de-drepturi-unor-membri-ai-corpului-diplomatic-si-consular-al-romaniei
Sa fie o legatura directa intre uzura acestor diplomati si imaginea grosolana pe care o are Romania, in general, dar si in special, in afara ?
Aceeasi legatura s-ar putea face si cand este sa vorbim despre investitiile straine uriase atrase in spatiul carpato-danubiano-pontic , evident, prin lobby-ul sanatos al acelorasi membri ai Corpului Diplomatic?!
Cumva aceiasi insi respectabili or sta si la originea scandalurilor legate de voturile etrangerilor la prezidentiale ?
Sau , or avea acestia vreo legatura directa cu ridicolul in care este pusa cultura originala romaneasca ori de cate ori se organizeaza vreun vernisaj, expozitie, zile ale culturii romanesti etc etc ?
Si cand te gandesti la :
-amorul porcos care i-a avut ca protagoniști pe doi angajați din MAE, fostul ambasador și ministrul de Externe, Teodor Baconschi și ambasadoarea Manuela Vulpe.
(câteva ani mai târziu, teologul și familistul convins, Teodor Baconschi a devenit între timp om politic al renașterii dreptei românești);
- cazul consulului român de la Chișinău, Ion Nuică, care la cei circa 60 de ani ai săi, a fost surprins uzându-se din plin cu o „Miss Dracula“ de numai 23 de ani ;
-Corina Drăgotescu, angajată part-time pe 1.500 de dolari lunar la Consulatul României de la Los Angeles,
cum dreaku sa nu te apuce compatimirea la gandul uzurii fizice si psihice a acestor diplomati, in general ?
Aia da uzura fratilor, nu cea a pilotilor, scafandrilor, parasutistilor, radiolocatoristilor, tanchistilor etc etc etc Vedeti ca nu stiti nimic ?!
zile mai bune !
Invocand ,,condiții grele, vătămătoare, de uzură fizică și psihică“ in care au muncit membrii Corpului Diplomatic, pensiile acestora vor crește sub forma unor „prime” acordate de stat.
Astfel, membrii Corpului diplomatic și consular aflati la pensie la finele lunii august 2010 vor primi din partea Guvernului începând cu anul viitor o indemnizatie lunară de până la 3.571 lei, decizie argumentată de Executiv prin necesitatea unei compensări bănești pentru „vicisitudinile“ suportate de aceștia.
Cu alte cuvinte, foștii diplomați deveniți acum pensioanari vor lua cu până la 1.000 de dolari în plus la pensiile extrem de generoase pe care, probabil, le au deja aceștia. Totul se face prin Ordonanță de Urgență....
„Membrii Corpului diplomatic și consular al României, cu o vechime neîntreruptă de cel puțin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, care la data de 31 august 2010 erau pensionari, pot beneficia de o indemnizatie diplomatică în cuantum lunar de maximum 3.571 lei“, este decizia Guvernului.
vezi http://lege5.ro/Gratuit/gm3tmmztgi/ordonanta-de-urgenta-nr-96-2013-privind-acordarea-de-drepturi-unor-membri-ai-corpului-diplomatic-si-consular-al-romanieihttp://lege5.ro/Gratuit/gm3tmmztgi/ordonanta-de-urgenta-nr-96-2013-privind-acordarea-de-drepturi-unor-membri-ai-corpului-diplomatic-si-consular-al-romaniei
Sa fie o legatura directa intre uzura acestor diplomati si imaginea grosolana pe care o are Romania, in general, dar si in special, in afara ?
Aceeasi legatura s-ar putea face si cand este sa vorbim despre investitiile straine uriase atrase in spatiul carpato-danubiano-pontic , evident, prin lobby-ul sanatos al acelorasi membri ai Corpului Diplomatic?!
Cumva aceiasi insi respectabili or sta si la originea scandalurilor legate de voturile etrangerilor la prezidentiale ?
Sau , or avea acestia vreo legatura directa cu ridicolul in care este pusa cultura originala romaneasca ori de cate ori se organizeaza vreun vernisaj, expozitie, zile ale culturii romanesti etc etc ?
Si cand te gandesti la :
-amorul porcos care i-a avut ca protagoniști pe doi angajați din MAE, fostul ambasador și ministrul de Externe, Teodor Baconschi și ambasadoarea Manuela Vulpe.
(câteva ani mai târziu, teologul și familistul convins, Teodor Baconschi a devenit între timp om politic al renașterii dreptei românești);
- cazul consulului român de la Chișinău, Ion Nuică, care la cei circa 60 de ani ai săi, a fost surprins uzându-se din plin cu o „Miss Dracula“ de numai 23 de ani ;
-Corina Drăgotescu, angajată part-time pe 1.500 de dolari lunar la Consulatul României de la Los Angeles,
cum dreaku sa nu te apuce compatimirea la gandul uzurii fizice si psihice a acestor diplomati, in general ?
Aia da uzura fratilor, nu cea a pilotilor, scafandrilor, parasutistilor, radiolocatoristilor, tanchistilor etc etc etc Vedeti ca nu stiti nimic ?!
zile mai bune !
marți, 22 octombrie 2013
Proiectele de explorare a gazelor de șist vor fi puse în aplicare și în județul Olt?
După Pungești (Vaslui), urmează Comănița (Olt)?
,,...Surse demne de încredere ne-au informat că o operațiune similară se pregătește și în județul Olt, în comuna Teslui, satul Comănița. Sunt aici trei puncte de lucru, pe care sunt amplasate diferite utilaje ale unor firme din Mureș, Prahova, Bihor și Olt care, sub pretextul dezafectări sondelor ori a căutării de noi pungi de petrol, muncesc de zor…
Nu suntem în măsură a da un verdict privind natura operațiunilor pe care le efectuează aici firmele respective, însă – în mod preventiv – ne punem întrebarea: Nu cumva acești ocupanți „binevoitori” vor să reediteze aici, la noi, la Comănița Tesluiului, episodul Pugești de la Vaslui? Ținând cont că la Comănița nu mai este petrol, parcul petrolier fiind dezafectat, oare ce caută acești „băieți deștepți” la noi în Olt, nu cumva gaze de șist?...,,
Americanii încep lucrările din Baza Deveselu
Construcţia facilităţii americane din Baza Deveselu va demara săptămâna viitoare. Sursele Gazeta Nouă susţin că evenimentul va fi marcat de o ceremonie la care sunt aşteptaţi premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării Mircea Duşa. Baza de la Deveselu va avea doua facilităţi, una civilă - „Navy Facility” -, care va cuprinde structuri administrative, de la restaurant la sala de fitness şi clinica medicală pentru cei maximum 250 de americani care s-ar putea afla în bază, şi cea militară propriu-zisă - „MDA Facility“ -, unde vor fi interceptorii. În ceea ce priveşte contractele pentru construcţia facilităţii MDA, acestea au valori cuprinse între 150 şi 250 de milioane de dolari, iar pentru cea de-a doua construcţie, între 25 şi 100 de milioane de dolari. Contractele vor avea preţuri fixe, cu excepţia contractului de servicii, care va avea şi o parte de preţuri variabile. Contractul de servicii va fi încheiat pe patru ani, valoarea lui anuală fiind cuprinsă între 25 şi 50 de milioane de dolari. Construcţia facilităţii de la Deveselu ar trebui să dureze doi ani.
Facilităţile MDA vor cuprinde toate lucrările de infrastructură pentru întreaga suprafaţă a perimetrului militar american. Deoarece acest contract va conţine unele informaţii clasificate, contractorul general al acestuia va fi obligat să deţină o autorizaţie de securitate. Contractorul general va putea însă subcontacta anumite lucrări. Celălalt contract va include toate facilităţile Forelor Navale ale SUA, cu o infrastructură mai redusă în perimetrul elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA. Contractorul general nu va avea nevoie să deţină o autorizaţie de securitate pentru acest contract.
Lucrările realizate, până acum la baza de la Deveselu, au fost făcute de Armata Română, în regie proprie.
INTREBAREA ZILEI
Oare cu ce siraguri de margeluse , oglinjoare, panze colorate o veni don Ponta de la licurici, pentru a demara expoatarea gazelor de sist precum si extractia de aur de la Rosia Montana ?
Sau va veni cu vestea ca se vor ridica in curand (sic!) vizele ?
Sau va veni cu vestea ca se vor ridica in curand (sic!) vizele ?
luni, 21 octombrie 2013
PUPINCUR-ISM DAVVERO !
„Indiferent cine şi ce merite îşi atribuie, este exclusiv meritul SCMD, care a păstrat dialogul şi a găsit înţelegere la domnii Victor Ponta, Crin Antonescu, Mircea Dusă, Radu Stroe, George Maior la care s-a adăugat, din 2 martie a.c., sprijinindu-ne decisiv în momentele cheie şi dl. Gl. (r) dr. Gabriel Oprea.,,
PS Recunoasteti personagiul ?
PS Recunoasteti personagiul ?
vineri, 18 octombrie 2013
Pensiile vor fi indexate cu inflatia din 2012, nu din 2013
In acest sens, citeaza Mediafax, premierul Ponta a declarat la inceputul sedintei:
"Avem cea mai mica inflatie, in scadere, insa pensiile o sa creasca, totusi, cu cat am zis, anul viitor, cu aproape 3%...". Ministrul Muncii a intervenit mentionand ca este vorba de oindexare cu 3,75%.
Raspunsul premierului a venit dupa lamurirea adusa de ministrul Muncii:
"Bine.
Dam, ca, slava Domnului, la pensie chiar trebuie dati bani, dar auzeam cu «inflatia galopanta». «Inflatia galopanta» e 1,8, e cea mai mica, cred, din foarte multe timpuri".
Cu o saptamana inaintea acestor declaratii, premierul Ponta a afirmat ca exista resurse bugetare pentru indexarea pensiilor cu un procent care va depasi rata inflatiei pe anul in curs!?
"Vom reusi anul viitor sa indexam si pensiile. Nu s-a taiat nicio pensie, dimpotriva, o sa creasca pensiile, s-au indexat anul acesta cu rata inflatiei si anul viitor vor fi indexate cu mai mult decat rata inflatiei, pentru ca inflatia la sfarsitul anului va fi foarte mica.
PS Nu cred ca ministereasa va ramane neurecheata pentru replica data, mai ales ca omul tocmai isi propusese sa fie si el marnimos cu amarstenii.Deh, asa stie primul vataf al tarii legea..
PROPUNERE INTERESANTA !
Intr-un moment de mare neinspiratie a prim-ministrului care califica amaratii aia de tzarani din Vaslui drept ,,ANARHISTI,, , aflu ca societatea civila solicita Societatii Romane de Televiziune introducerea in grilele de programe a unei emisiuni intitulate "Ora pensionarului".
Nu va asteptati ca printre initiatori sa fie ANCMRR. Nu, din pacate...
Logic ar fi fost ca si factiunea militara a societatii civile sa fi solicitat ca, in cadrul emisiunilor ,,Armata TV,, , ,,Pro Patria,,, sa fie alocate ceva minute si rezervistilor militari. Ce tare ar fi fost !
zile mai inspirate !
PS Parca don prim ministru, acum ceva timp, si nu prea mult, avea alta opinie in legatura cu manifestantii din Piata Universitatii care demonstrau impotriva neromanilor aia portocalii, blocand caile de acces in actiunile lor...Cata ipocrizie !
Nu va asteptati ca printre initiatori sa fie ANCMRR. Nu, din pacate...
Logic ar fi fost ca si factiunea militara a societatii civile sa fi solicitat ca, in cadrul emisiunilor ,,Armata TV,, , ,,Pro Patria,,, sa fie alocate ceva minute si rezervistilor militari. Ce tare ar fi fost !
zile mai inspirate !
PS Parca don prim ministru, acum ceva timp, si nu prea mult, avea alta opinie in legatura cu manifestantii din Piata Universitatii care demonstrau impotriva neromanilor aia portocalii, blocand caile de acces in actiunile lor...Cata ipocrizie !
joi, 17 octombrie 2013
O FILIALA A REZERVISTILOR CE MERITA TOATA ADMIRATIA !
miercuri, 16 octombrie 2013
Sa ii salutam pe rezervisti romani instruiti in Germania!
In timp ce diversi pseudo-lideri ai unor organizatii de rezervisti s-au facut pres in fata politicului dezonarand intrega Armata Romana, ofera lectii de vedetism militar pe la o televiziune sau alta in pantofi cu gaurele si cu parul valvoi sau trag sfori defavorabile intregului corp al Rezervei Armate Romane salvandu-si doar propriile interese, o mana de rezervisti campineni a reusit sa prezinte imaginea unei altfel de Rezerve a Armatei! Rezervistii campineni si-au imbracat uniformele mozaic si s-au prezentat in Germania, in schimb de experienta la omologii lor din Bundeswehr. Nu doar intr-o simpla vizita, ci si la instruire! Dupa nume, parte (poate chiar toti) din rezervistii campinei mentionati in materialul de mai jos, apartin formal ANCMRR. De remarcat totusi ca semnatarul materialului nu face nicio referire la tutela ANCMRR sau a unei alte organizatii, si probabil nu intamplator. Acesta foloseste denumirea "Asociatia Rezervistilor din Campina" si semneaza in numele "Filialei Campina a Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere". Cei care am avut contacte cu armatele altor state, stim prea bine ca la un moment dat militarii isi gasesc afinitati comune indiferent de natie si isi prezinta deschis problemele. Asa ca nu ramane decat sa intuim ca la acest moment rezervistii din Bundeswehr cunosc cu precizie ce s-a intamplat si inca se intampla Armatei Romane!
Rezervisti romani in misiune in Germania |
"La invitatia Ministerului Apararii din Republica Federala a Germaniei si a Asociatiei Rezervistilor din Achern, landul Baden-Wurttemberg, cu aprobarea Ministrului Apararii Nationale, o delegatie de 9 militari in rezerva, condusa de colonel Marian Dula si formata din general de brigada Constantin Malaescu, coloneii Viorel Bondoc, Dan Busila, Lucian Cercel, comandorul Florea Petrisor, locotenet-coloneii Gheorghe Nedelcu, Constantin Stoian, maiorul Paul Olaru, a efectuat o misiune militara in unitati militare, precum si obiective culturale din landul Baden-Wurttemberg, in perioada 1-6.10.2013.
Conform planului activitatilor din cadrul stagiului de pregatire a rezervistilor romani in Germania, in ziua de 1 oct 2013, s-a efectuat o întalnire de lucru, in Stuttgart, la Comandamentul Militar al Landului Baden-Wurttemberg (Landeskommando BADEN-WÜRTTEMBERG). Delegatia de 9 rezervisti romani, însotita de membri ai Asociatiei Rezervistilor din Achern, asociatie aflata in parteneriat cu rezervistii romani din Campina, a fost întampinata de locotenent colonel Simmel, Comandant adjunct si sef al Statului Major, care se afla la comanda. Dupa o scurta vizita in cladirea comandamentului, in sala de protocol s-a desfasurat activitatea de informare despre misiunile, obiectivele si structura Comandamentului Militar al Landului Baden-Wurttemberg. Apoi s-a prezentat spatiul de lucru al compartimentului de Situatii, unde cativa operatori primeau informatiile si solicitarile, le prelucrau si luau deciziile corespunzatoare, raportand totul comandantului. Împreuna cu rezervistii romani s-a simulat o situatie, la care s-au propus cateva solutii.
Instruirea rezervistilor germani si romani s-a efectuat in cazarma General-Dr.-Speidel-Kaserne. O surpriza placuta a fost includerea, de catre organizatori, in echipa de patru instructori care urma sa faca pregatirea in comun, a unui militar activ de origine romana, locotenentul Drusca. Ofiterul are contract pe 13 ani cu Armata germana si in ultimii trei ani a schimbat 11 unitati militare, dupa fiecare forma de pregatire de specialitate. Intr-una din pauze ne-am mai întalnit cu un alt militar provenit din Romania, locotenentul Pana. La sfarsitul sedintei de pregatire, seful delegatiei romane, colonel Marian Dula, a oferit cadouri simbolice echipei de instructori.
Delegatia de 9 ofiteri in rezerva romani, însotita de 6 militari in rezerva germani au vizitat cimitirul din Niderbühl, de langa Rasttat. Maiorul Josef Gombola (Germania) a prezentat un scurt istoric al cimitirului si al parcelei de onoare unde sunt inhumati prizonieri romani, care proveneau dintr-un lagar din timpul primului razboi mondial, in anii 1917-1918. Din cauza muncii extenuante au fost internati intr-un lazaret, apoi au decedat.
Rezervistii romani si germani au depus garoafe pe cele 10 cruci, care au înscrise numele celor 28 de militari romani. In fata stelei funerare centrale s-a pastrat un moment de reculegere, apoi s-a dat onorul de catre toti militarii. In Acordul de Parteneriat semnat de Asociatia Rezervistilor din Campina si Asociatia Rezervistilor din Achern s-a prevazut comemorarea eroilor celeilalte parti la datele traditionale din fiecare tara.
In afara pregatirii militare, rezervistii campineni au facut vizite in Karlsruhe, Baden-Baden, inclusiv la celebrul Casino, capela mortuara a domnitorului Mihail Sturza, muzeul de aviatie germano-canadian, muzeul si pista de încercari UNIMOG, orasul Achern, primaria orasului Achern, dar au participat si la Sarbatoarea vinului din Sasbachwalden.
Presedintele Filialei Campina a Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere
Colonel in rezerva
sursaL http://r-26500.blogspot.ro
Decembrie 1989: Marturii inedite - General-colonel (r) dr. Constantin Olteanu
Fara sa fiu un fan al celui ce se intituleaza,, istoric militar,, , d-l AMS, si fara sa ma numar printre cei care l-au adulat pe fostul ministru al apararii, generalul colonel(rtr) CO (primul este, cel mult , un mic pitic istoric speculant, cel de-al doilea, un ministru sub care armata ,,intregului popor,, devenise de nerecunoscut , si stiti la ce ma refer...), va propun spre analiza un pasaj dintr-un interviu luat ultimului si care-si propune sa faca dezvaluiri incendiare in legatura cu evenimentele din decembrie 1989. Nu voi insista prea mult, lasandu-va pe Dvs sa trageti concluziile in legatura cu modul in care a fost organizat si a functionat un sistem caruia , cei mai multi dintre Dvs , v-ati dedicat cu toata fiinta... Barfe, cumetrii, ipocrizii etc etc etc |
,,........Continuăm seria de
interviuri inedite din colecţia istoricului Alex Mihai
Stoenescu, în legătură
cu evenimentele din decembrie 1989 şi din 1990, cu o
discuţie realizată în
luna august 2005 cu General-colonel (r) dr. Constantin
Olteanu, fost ministru
al Apărării Naţionale (martie 1980-decembrie 1985);
prim-secretar şi
primar general al Capitalei (decembrie 1985-mai 1988);
secretar al CC al PCR
şi şef al Secţiei propagandă şi presă (mai 1988–
octombrie 1989); şeful
Secţiei relaţii externe a CC al PCR (octombrie 1989-
decembrie 1989); în
prezent, profesor asociat Universitatea „Spiru Haret” . În
acest număr prezentăm
prima parte a interviului.
Alex Mihai Stoenescu:
Domnule general, aş vrea să discutăm câteva
probleme foarte
concrete. Când ne-am întâlnit în holul Universităţii mi-aţi spus
ceva despre penetrarea
sovietică în Armată. Asta mă interesează. Asupra
problemei generale a
socialismului, la care v-aţi referit atunci, eu am altă
opinie: Gorbaciov a
fost influenţat de Occident, unii afirmă că a fost recrutat...
Constantin Olteanu:
Dacă Gorbaciov nu se lăsa influenţat de
Occident, cum aţi spus
dvs.., socialismul, ca sistem, exista şi acum.
AMS: Era mai rău,
domnule general.
CO: Aveţi dreptate.
Totul depinde însă de modul în care este perceput
fenomenul.
AMS: Domnule general,
îmi vin din ce în ce mai multe semnale că
sovieticii reuşiseră
să penetreze destul de sus în Armată. Aţi fost ministru al
Apărării, aţi avut
acces la dosarele astea....
CO: Când abordăm acest
subiect delicat, trebuie să avem în vedere că
nu numai serviciile
secrete sovietice ţinteau acest obiectiv, ci şi alte servicii
străine. Atitudinea
sovieticilor, avantajele lor în realizarea acestui scop pot să
fie mai bine înţelese
dacă avem în vedere fenomenele specifice armatei
române, precum:
diviziile formate din prizonierii români pe teritoriul URSS;
existenţa
consilierilor sovietici în armata noastră; formarea şi pregătirea unor
cadre în şcolile şi
academiile militare sovietice; traducerea şi introducerea
regulamentelor
militare sovietice în armata română. Apartenenţa Armatei
române la Tratatul de
la Varşovia, începând cu 1955, a creat posibilităţi şi
facilităţi noi pentru
sovietici de a ajunge în situaţia să cunoască problemele militare care îi
interesau. Spre deosebire de occidentali, care acţionau
împotriva sistemului
socialist, sovieticii aveau alte interese. Până la un moment
dat, organele se
spionaj sovietice au urmărit să cunoască poziţia României în
unele probleme ale
Alianţei şi s-o influenţeze în interesul lor. De la un timp,
sovieticii au acţionat
pentru folosirea unor generali şi ofiţeri români recrutaţi de
ei, nu pentru
înlăturarea regimului politic din România, ci numai a conducerii
ţării, în frunte cu
Nicolae Ceauşescu, cu alta, care să se alinieze fără condiţii
Moscovei.
AMS: E clar! Să considerăm
că imaginea pe care aţi prezentat-o este
cea a condiţiilor
generale.
CO: În legătură cu
dosarele la care v-aţi referit, vă rog să reţineţi că
aceste dosare se aflau
la organele de contrainformaţii militare care, după cum
bine ştiţi, erau
structuri ale Departamentului Securităţii Statului. Dar eram
informat în legătură
cu unele cazuri. Când au început să fie îndepărtaţi cei cu
studii în URSS, ei
s-au orientat spre URSS pentru protecţie. Acesta a fost un
criteriu pentru noi,
care trezea o bănuială. Nu toate informaţiile se confirmau,
dar existau suspiciuni
întemeiate că fenomenul se petrecea. Se ştia că foştii
generali Ioan Şerb şi
Nicolae Militaru, ambii cu studii militare în URSS,
fuseseră racolaţi de
serviciile secrete sovietice. Activitatea lui Şerb a fost
documentată de
organele de contrainformaţii militare, iar el a fost judecat şi
condamnat pentru
spionaj în favoarea unei puteri străine. În ceea ce-l priveşte
pe generalul Militaru,
despre care s-a fabulat mult, vreau să vă relatez câteva
aspecte cunoscute de
mine. Din perioada când eram la Secţia pentru probleme
militare şi justiţie a
CC al PCR am cunoscut, de la organele de contrainformaţii
militare, că generalul
Militaru, atunci comandantul Armatei a 3-a de la Cluj
(din 1980, Armata a
4-a) era suspectat de relaţii cu sovieticii şi lucrat, dosarul
lui având mai multe
denumiri conspirative, ultima fiind „Corbul”, probabil
pentru că generalul
avea o culoare mai întunecată a tenului. Generalul Vasile
Milea îmi relata că în
perioada cât era el şef de stat major la Armata a 3-a,
generalul Militaru,
comandantul lui, comitea unele imprudenţe care accentuau
suspiciunea. Pus în
faţa unor probe incontestabile, în primăvara anului 1978,
generalului Militaru i
s-a luat comanda Armatei a 2-a (Bucureşti), la
propunerea generalului
Ion Coman, ministrul Apărării la acea dată. El s-a
autodenunţat în scris,
recunoscând că a colaborat cu organele GRU sovietice. A
fost numit adjunct al
ministrului Construcţiilor Industriale, iar în anul 1984,
trecut în rezervă.
Vă ofer un exemplu din
care rezultă relaţiile lui Militaru cu sovieticii.
În decembrie 1974,
generalul Ion Gheorghe a fost eliberat din funcţia de şef al
MStM şi numit
prim-vicepreşedinte la Capitală. Până când a fost numit generalul Ion Coman pe
funcţia lui Gheorghe, Militaru m-a chemat la el, la
Comandamentul Armatei
2, şi mi-a spus următoarele: „Măi Costică, eu o să
merg şeful MStM.”.
I-am răspuns: „Ştiu că s-au înaintat câteva propuneri,
însă... nu figuraţi!”
Reluând argumentarea, Militaru îmi spune: „Este sigur,
pentru că mi-a spus
ataşatul militar sovietic. Iar tu – a continuat el – o să iei
comanda Armatei 2, că
tot n-am reuşit asta când te-am propus la comanda
Diviziei 57 tancuri”.
Despre această chestiune nu am discutat cu nimeni,
pentru că erau lucruri
periculoase. Cum adică... ştii de la ataşatul militar
sovietic că vei fi
numit la conducerea MStM, când România era o ţară
independentă!?
AMS: Nicolae Ceauşescu
era informat asupra amănuntelor acestor cazuri?
CO: Sunt convins că
era ţinut la curent cu ce se ştia. În plus, trebuie
precizat că, potrivit
reglementărilor vremii, nici un general nu putea fi luat în
lucru de Securitate
decât cu aprobarea lui Nicolae Ceauşescu, pe baza unei
documentări
convingătoare, pentru a se evita abuzurile. Pe parcurs, Nicolae
Ceauşescu era informat
asupra evoluţiei cazului respectiv. Tot de la organele
de contrainformaţii
militare cunosc faptul că, pornindu-se de la faptele celor
doi generali cu
funcţii importante în Armată, Şerb şi Militaru, suspiciunea s-a
extins asupra tuturor
celor care aveau studii militare în URSS, ceea ce s-a
reflectat, între
altele, în supravegherea lor, precum şi în politica de promovare a
lor în funcţie şi în
grad. Reacţiile lui Ceauşescu i-au pus în gardă pe sovietici,
iar aici apare un
fenomen mult mai complex. Fie că au fost informate, fie că au
constatat prin
mijloace proprii, organele de resort sovietice au operat schimbări
în tactica lor,
orientându-se şi spre alţii, care nu aveau studii în URSS. Despre
această reorientare a
tacticii sovieticilor am aflat, de asemenea, de la organele
noastre de
contrainformaţii militare. În încheierea acestui comentariu, vreau să-mi
exprim convingerea că
nu toţi care au făcut studii sau au avut misiuni în
străinătate s-au
pretat la această atitudine dezonorantă, înjositoare, de a fi, cum
spunea Titu Maiorescu,
„spion străin în ţara ta”. Dar trebuie să subliniez şi că
nu orice general cu
studii în ţară era absolvit de pericolul de a fi racolat. Aşadar
criteriul studiilor nu
este mereu valabil, criteriul real fiind cel dat de categoria
de observaţii privind
„relaţiile cadrelor militare cu străinii”.
AMS: Domnule general,
să trecem la Vasile Milea. Circulă informaţii
despre legăturile lui
timpurii şi suspecte cu sovieticii. Este important să
analizăm acest caz
pentru a înţelege comportamentul lui din decembrie 1989.
CO: Într-adevăr. N-am
fost informat de organele în drept că a avut o
colaborare condusă, să
spun aşa...
AMS: Dirijată de
sovietici, printr-o acţiune de racolare.
CO: Aş putea să mă refer însă la anumite
elemente de apropiere,
relatate mie chiar de
defunctul general, altele deduse din unele fapte. În câteva
rânduri el mi-a spus
că, în timp ce era comandantul Diviziei 9 de la Constanţa,
avea relaţii foarte
apropiate cu consilierii sovietici, întâlnindu-se de multe ori
cu ei şi în afara
programului. Conform legilor şi regulamentelor, pe care Milea
le cunoştea bine, aşa
ceva nu era permis. Şi, este posibil ca, în asemenea
împrejurări,
sovieticii să fi acţionat cu elemente care puteau fi interpretate
drept tentative de
racolare. După părerea mea, termenul în care s-a încadrat
chestiunea asta a fost
că s-a realizat „o apropiere”. După aceea eu am avut două
dovezi, pe care însă
nu i le-am raportat lui Ceauşescu.
AMS: De ce?
CO: De ce? Pentru că
eu aflasem chiar de la generalul Milea povestea
episodului din 1962 de
la Piteşti. Se produsese o răscoală în câteva sate din
Argeş, din cauza
colectivizării, şi Ceauşescu s-a dus la Piteşti să rezolve
situaţia. Colonelul
Vasile Milea, comandantul Şcolii de ofiţeri de tancuri din
garnizoană, a fost
convocat la Comitetul regional de partid, unde se afla
Nicolae Ceauşescu,
atunci secretar al CC al PCR. Ceauşescu i-a cerut lui Milea
să folosească
tancurile pentru rezolvarea situaţiei create. O cerinţă care nu
putea fi refuzată.
Milea s-a conformat. Probabil că sunt şi exagerări. Nu s-a
intervenit, dar atunci
s-au cunoscut Ceauşescu şi Milea. A rezultat că
Ceauşescu se simţea
legat de episodul ăsta.
AMS: Adică era
omul care scotea imediat tancurile, ca în decembrie
1989, fără să mai
întrebe de lege.
CO:( ironic) Aşa ar
rezulta. O să încep însă cu a doua dovadă, pentru că se
leagă bine de ce
spuneam mai devreme. Într-o discuţie din octombrie 1985... Eram
la Snagov, chemaţi de
Ceauşescu, eu, Postelnicu şi Homoştean (la acea dată,
ministru de Interne,
n.a.). Ceauşescu avea pe cineva în audienţă şi am zis: „Hai să
nu stăm în picioare,
să ne aşezăm să bem o cafea, să stăm puţin până ne cheamă
înăuntru”. Ne aşezăm
şi, în timpul discuţiilor, Postelnicu îmi spune: „Măi, nea
Costică... – aşa
vorbea el, avea un caracter urât, nu era atât de tâmpit cum s-a spus,
pe cât era de viclean
şi îngâmfat – „Măi, nea Costică, cine îl împinge pe Milea
ăsta?”. Era clar că îl
aveau în atenţie şi studiau penetrarea.
AMS: Asta,
petrecându-se în septembrie-octombrie 1985, însemna că ei
aveau semnale despre
intenţia de a vă schimba din funcţie şi a-l pune pe Milea.
CO: Da, pentru că
schimbarea s-a întâmplat în decembrie. O să vă
povestesc. Şi răspund,
pomenindu-i câteva nume dintre apropiaţii lui Ceauşescu.
„Eşti pe fază,
domnule!” – mi-a răspuns Postelnicu. Milea ştia să-şi facă relaţii în
interesul lui. Aceştia
îl împingeau în faţa lui Ceauşescu, plus situaţia de la Argeş.
AMS: Ce funcţie avea în momentul ăla?
CO: Prim-adjunct al
ministrului şi şef al MStM. Eu lucram bine cu el,
era cooperant, dar nu
stăpânea suficient problemele din zona politico-militară.
Atunci completează şi
Homoşteanu: „Tov. Olteanu... – îl ştiam de când
era prim secretar la
raionul Sebeş... – , tov. Olteanu, când discutaţi cu
tovarăşul, să nu
spuneţi ceva negativ despre Milea, că ţine la el”. Ştiam despre
ce e vorba, mi-a spus
chiar Milea, cu colectivizarea, şi am făcut o asociaţie de
idei. Schimbarea
plutea în aer, era doar o chestiune de timp.
A doua dovadă, o
iau invers, se
consumase în 1983, cu ocazia aplicaţiei de la Neptun, pe hartă,
fără trupe, la care
participau sovieticii şi bulgarii.
AMS: Să precizăm că,
începând din 1968, România nu accepta
desfăşurarea de trupe
ale Tratatului de la Varşovia, pentru aplicaţii, pe teritoriul ei.
CO: Se cunoaşte lucrul
ăsta.
AMS: Copiii ăştia
născuţi în libertate nu ştiu.
CO: Da, aveţi
dreptate. Dar, dacă citesc, află. În anul 1983 pregăteam
aplicaţia din
primăvară cu Frontul român, pe care o desfăşuram pe hartă, în
staţiunea Neptun. Şef
de stat major era generalul Paul Cheler, iar comandantul
frontului era
generalul Ion Hortopan. Aplicaţia era condusă, ca şi precedentele,
de ministrul Apărării
al României. Partea română elabora concepţia aplicaţiei şi
toate documentele
desfăşurării acesteia, pe care le puneam de acord cu
Comandamentul Forţelor
Armate Unite, cu partea sovietică, pentru că participa
cu o armată în
compunerea Frontului român, precum şi cu partea bulgară, care
şi ea participa cu o
armată în compunerea frontului comandat de români.
Pentru punerea de
acord a concepţie elaborate de partea română cu armata
sovietică şi cu armata
bulgară, a fost trimis la bulgari generalul Nicolae
Eftimescu, ca să
discute cu ei elementele de colaborare. Iar la Moscova, la
Comandamentul Forţelor
Armate Unite, unde comandant şef era mareşalul
Viktor Kulikov, iar
şeful de stat major era generalul Anatoli Gribkov, s-a
hotărît să meargă
generalul Vasile Milea, având în vedere că noi făcuserăm
nişte schimbări în
concepţie. În discuţiile cu Milea eu am ridicat problema:
„Dom’ne, chiar aşa, de
când am început aplicaţiile avem aceeaşi concepţie,
mereu?”. Repetarea
unor concepţii osificate nu contribuia la pregătirea
participanţilor. În
timpul elaborării concepţiei aplicaţiei am discutat cu generalul
Milea, care era şeful
MStM atunci. Şi am convenit că nu putem merge la infinit cu
aceeaşi concepţie, să
mai schimbăm ceva, în sensul îmbunătăţirii ei.
AMS: Vi s-a părut că
sovieticii făceau deliberat asta? Adică nu
schimbau concepţia
pentru a ţine Armata română într-un stadiu de pregătire, să
spunem, stereotip şi
previzibil
CO: Se poate gândi şi
aşa, însă mai mult dezvăluia atitudinea lor
formală faţă de
aplicaţii. Dar la elaborarea acestei concepţii noi trebuia să
privim lucrurile în
lumina doctrinei militare naţionale, să ţinem seama de cele
două armate –
sovietică şi bulgară –, precum şi de faptul că la aplicaţie luau
parte mareşalul
Kulikov, generalul Gribkov şi ministrul Apărării bulgar,
generalul de armată
Dobri Djurov. Adevărul este că noi făceam pregătirea, prin
această formă, în
primul rând pentru noi.
AMS: Da, dar la nivel
strategic...
CO: Domnule Stoenescu,
în cadrul aplicaţiei la care m-am referit se
rezolvau şi probleme
strategice importante. De altfel, Frontul, în terminologia
rusească, folosită
atunci şi de noi (grup de armate) este o structură strategică.
Potrivit cutumei,
ministrul Apărării român prezenta mai întâi lui Nicolae
Ceauşescu, comandantul
suprem al Forţelor Armate ale României, textul şi harta
cu aplicaţia. De
obicei, Ceauşescu nu citea textul. Privea harta şi asculta
explicaţiile
ministrului, după care se pronunţa. În acest mod procedam şi cu
aplicaţiile pe care le
desfăşuram în ţară, la nivelul Armatei. După ce a fost de
acord, i-am cerut lui
Ceauşescu aprobarea ca la Moscova să meargă generalul
Vasile Milea, din
motivele arătate mai sus.
AMS: Modificările
propuse.
CO: Da. Nicolae
Ceauşescu a fost de acord şi a semnat raportul
prezentat de mine.
Făceam raport scris înainte şi el aproba sau nu. Dar,
important era să ştie.
Iar Ceauşescu îmi spune, după ce aprobă, spre
surprinderea mea:
„Bine, măi, să se ducă, dar să-i spui să nu bea!”. Nu i-am
spus lui Milea, a
murit şi nu i-am spus, mi-a fost jenă. Nu ştiu la ce s-a referit,
la faptul că Milea bea
şi el ca orice om. Ştiţi cum era: când n-are ce să spună
despre o persoană,
zice ceva ori că e afemeiat, ori că bea...
AMS: Dar le cam bea,
domnule general!
CO: După ce m-am
întors de la Nicolae Ceauşescu, am discutat cu
generalul Milea
problemele cu care pleca la Moscova. El nu a respectat însă în
întregime ce am
stabilit. S-a dus la Moscova, la comandantul şef al Forţelor
Armate Unite şi la
şeful de Stat Major, generalul de armată Anatoli Gribkov.
Împreună au discutat
concepţia. Nici mareşalul Kulikov şi nici generalul Gribkov
n-au avut obiecţii.
Apoi generalul Gribkov i-a propus lui Milea să meargă şi la
mareşalul Nikolai
Ogarkov, care era şeful Statului Major General al armatei
sovietice. Eu vă spun
ceea ce mi-a relatat Milea când a venit, ca atitudine, şi cu ce
a venit înapoi de
acolo, în legătură cu aplicaţia. Mi-a spus că mai întâi mareşalul
Ogarkov nu i-a primit,
că i-a ţinut pe la uşă, pe urmă i-a primit şi, foarte arogant şi
supărat: „Ce căutaţi
la mine? Ia să vedem, ce aveţi acolo? Ce e cu asta? Să vă
duceţi numai până aici
şi vă opriţi. Nu prelucraţi tot”. Ştiţi cum făceau...
Sovieticii foloseau
această expresie – prelucrare.
AMS: Să explicăm că
era vorba de adâncimea misiunii în aplicaţie.
CO: Da. Cum arătam,
românii trebuiau să lupte pentru a ocupa o serie
de obiective din
câmpul tactic-operativ, inclusiv poziţii fortificate, iar acum
rezulta ca sovieticii
să ocupe restul ţării respective, capitala şi alte oraşe mari.
Aşa rezulta. Eu am
asociat acest fapt cu ce spusese mareşalul Dmitri Ustinov,
ministrul Apărării al
URSS, cu un an în urmă, în timpul aplicaţiei din Bulgaria
(1982), că „ocuparea
Strâmtorilor a devenit o chestiune de actualitate”.
Problema care s-a
ridicat a fost: de ce a acceptat generalul Milea? El trebuia să
spună atunci că nu
este mandatat să modifice radical concepţia aplicaţiei şi
apoi să informeze
Bucureştiul. Decizia de a implica România într-o astfel de
acţiune, chiar numai
pe hartă, aparţinea factorului politic.
AMS: Lucrurile astea
vi le-a comunict Milea prin telefon de acolo?
CO: Nu la telefon, ci
după ce s-a întors de acolo. Eu nu mi-am dat
seama de ce Milea a
cedat şi a acceptat ceea ce i-au spus ei. Şi atunci i-am spus
lui Milea: „Nu sunt de
acord cu asta. Iei legătura cu ei, îi comunici
mareşalului şi ălora
cu care ai vorbit că eu nu sunt de acord. Şi să arătăm
toată desfăşurarea”.
Aşa s-a comunicat mareşalului Kulikov şi generalului
Gribkov că noi vom
desfăşura aplicaţia după concepţia pe care o elaborasem.
AMS: Vă întreb: atunci
s-a întâmplat incidentul acela, că a avut o
problemă la masă, s-o
fi îmbătat, nu ştiu, dar l-au dus la spital şi a fost internat
vreo două zile?
CO: Nu ştiu de acel
incident şi dacă a avut loc atunci. Dacă l-au dus la
un spital, atunci
putea fi racolat. Eu l-am auzit pe Ceauşescu, într-o altă ocazie:
„Dacă a fost internat,
e clar, acolo s-a făcut racolarea”.
AMS: Din informaţiile
mele, Postelnicu i-a raportat incidentul ăsta lui
Ceauşescu şi i-a spus
că Milea a fost racolat. Unii spun că exagera Postelnicu.
CO: Probabil că a fost
aşa, pentru că translatorul colabora indubitabil
cu ei. Ar fi fost
nişte proşti să nu aibă Securitatea om în toate aceste
împrejurări.
AMS: Asta era în 1983?
CO: Da. A doua
chestiune... în 1985, în aprilie, a fost o aplicaţie pe
hartă, pe zonă,
condusă de mareşalul Kulikov, care a cuprins armatele din
Tratat, mai puţin
nemţii şi cehoslovacii. Şi a venit şi la noi, chiar acolo la
hotelul din strada
Haiducului, să asculte o parte din hotărâre, care ne revenea
nouă. Partea de
informare, adică prezentarea situaţiei operativ-strategice,
trebuia s-o facă
Marele Stat Major, nu trebuia s-o fac eu. Eu stăteam cu ăla acolo şi ascultam,
din partea Armatei române. Şi le-am spus înainte, le-am
recomandat: „Vă
adresaţi mie, nu mareşalului. Eu sunt conducătorul
aplicaţiei. Mareşalul
doar vine să asiste”. În plus, mareşalul era locţiitorul
ministrului Apărării
al URSS.
AMS: De-asta nu prea
vă iubeau ăia.
CO: Milea şi cu
Chiţac s-au adresat întâi mareşalului! Numai generalii
Milea şi Chiţac,
dintre toţi generalii care au raportat, s-au adresat întâi
mareşalului sovietic.
AMS: Să precizăm un
lucru, pentru că cititorii nu au cum să înţeleagă.
Darea raportului este
o chestiune de recunoaştere a comandantului, a
superiorului tău,
căruia i te subordonezi. Prin gestul lor, care pentru neiniţiaţi
nu înseamnă mare
lucru, cei doi generali români îl considerau comandant pe
mareşalul sovietic.
CO: Pentru o Armată,
mai ales la nivelul cel mai înalt, aşa ceva este
inadmisibil. Mareşalul
a văzut că eu mă uit urât la ei, a intervenit şi mi-a spus:
„Dar sunt şi eu un om,
sunt comandantul forţelor Tratatului!”. Era
comandantul şef al
forţelor Tratatului de la Varşovia. Am răspuns sec: „Eu ştiu
ce sunteţi, dar sunt
eu ministrul Apărării şi conduc această aplicaţie. Iar ei
sunt subordonaţii
mei”.
AMS: Dur. Dialogul
ăsta a avut loc de faţă cu toată lumea, acolo la
Haiducului?
CO: Da, acolo. Kulikov
s-a iritat, era vizibil supărat. Bine, mai aveau ei
reproşuri la adresa
mea cu problema din Polonia, din decembrie 1981, cu aplicaţia
din Bulgaria, din 1982
ş.a. în care i-am contrat dur. Vă pot confirma, fără să fac
din asta un merit
deosebit, ci doar actul de militar şi om al datoriei, că îl
informasem pe Nicolae
Ceauşescu despre cele petrecute la aplicaţia din Bulgaria
din 1982, iar el a
mi-a spus atunci oarecum tulburat: „Ai fost şi tu prea dur”.
AMS: Nu vă plăceau
deloc sovieticii.
CO: Probabil că nu mă
plăceau.
AMS: Nu credeţi că au
lucrat ca să-l promoveze pe Milea?
CO: Nu aveam de unde
să ştiu, dar era clar că în acea fază Milea era
împins. Pe urmă mai
avusesem probleme cu ei în 1984, în decembrie, la
Budapesta, cu 30 de
ani de la Tratat, unde au vrut să facem aşa, şi noi ne-am
opus. Eu nu m-am dus
la Ceauşescu să-i spun ca un şcolar: „Uitaţi ce-au cu
mine ăştia şi ce face
Milea”, deşi Coman, generalul Coman, fără să-i fi spus
eu, voia să-l schimbe
pe Milea. Era periculoasă treaba, nu ştiai ce reacţie va
avea Ceauşescu în
legătură cu Milea...
AMS: Recomandarea lui Homoştean.
CO: Nu mi-a stat în
fire să vorbesc negativ la adresa colaboratorilor
mei. Nu vreau nici
acum să merg prea departe.
AMS: O să spun eu
atunci: Coman a venit la dvs.. şi v-a spus, imediat
ce a aflat de
manevrele pentru promovarea lui Milea: „Dom’ne, nu vrei să
scăpăm de ăsta, nu
vrei să-l dăm dracului în altă parte?”.
CO: Fără să-i fi spus
eu ceva, a fost iniţiativa lui. Problema era că eu nu
ştiam pe cine îmi
aduce la MStM. Nu riscam. Şi atunci i-am spus: „Nu, hai să-l
mai lăsăm”. Singurul
care mi-a vorbit într-un mod foarte brutal despre Milea şi
foarte neprietenesc,
şi necamaraderesc şi neomenesc a fost Militaru.
AMS: Ca să vezi!
CO: În 1983 a venit la
mine Militaru; lucrase la Cluj unde era şef de
stat major Milea şi
Militaru era comandant de armată. Şi Militaru a venit la
mine şi mi-a spus: „Ce-l
ţii, bă, p-ăsta aici? Nu e bun de nimic”. Mi-a
displăcut. Să ne
înţelegem: Milea era un ofiţer bun, am colaborat bine cu el, dar
acolo unde politicul
se amestecă în Armată încep problemele. Eu nu am vrut să ridic
această problemă în faţa
lui Ceauşescu. Când mi-a spus Postelnicu: „Vezi că îl
împinge să-ţi ia
locul”, eu am răspuns: „Cine m-a numit are dreptul să şi revoce
ordinul, să mă
schimbe. Nu pot să mă duc şi să previn această chestiune”. Ştiţi
ce i-am spus lui
Ceauşescu la schimbarea mea? Că, m-a întrebat ce părere am.
I-am spus: „Cred că
veţi avea cu el probleme politico-militare”. Atunci, Nicolae
Ceauşescu a afirmat:
„Va trebui să-l ajutăm!”. Eu nu am pus în discuţie că nu se
pricepe la probleme
militare, că nu era corect, dar i-am spus că va avea probleme la
limita dintre
aspectele politice şi cele militare, unde se îmbină lucrurile astea. Şi,
vedeţi, exact asta s-a
întâmplat în ’89! Unde se îmbină politicul cu militarul s-a
încurcat situaţia.
„Şi şef de Stat Major ar trebui un general tânăr”. Zic: „Cel mai
tânăr general acum
este generalul Guşă Ştefan, 46 de ani, comandantul Diviziei 6
tancuri, dar să ştiţi
că nu
are nici minte şi nici faţă pentru funcţia asta”.
Pregătirea şi
experienţa lui au ieşit în evidenţă la Timişoara în decembrie 1989,
când, ducându-se la
Divizia 18 Mc., a dovedit că el face ce ştie şi nu ce trebuie, în
calitate de şef al MStM.
AMS: Ce reacţie a avut
Ceauşescu?
CO: S-a supărat. A
replicat: „Lasă, că o să găsim noi unul care să
corespundă”. Decizia
era însă luată.
AMS: Era cumva propus
de Elena Ceauşescu, aşa cum se zvoneşte?
CO: Nu cred, nu. Cred
că Milea l-a propus. L-a avut elev la Piteşti,
apoi comandant de
pluton la Şcoala militară, îl cunoştea, era un tanchist foarte
capabil. Probabil că
la mijloc era şi problema din trecut. Precizez încă o dată că povestea din
Argeş mi-a fost relatată de Milea însuşi. Ceauşescu i-ar fi cerut să
intervină cu
tancurile, s-a dus, dar au fost folosite doar ca mijloc de presiune,
nu s-a acţionat.
Important este, aşa cum îmi povestea el, că Nicolae Ceauşescu
a reţinut
promptitudinea lui. Coincidenţă sau nu, peste doi ani colonelul Milea
a fost numit
comandantul Diviziei 6 tancuri de la Târgu Mureş, odată cu
înaintarea lui la
gradul de general.
AMS: Au mai existat
momente care v-au atras atenţia în relaţia
Ceauşescu-Milea,
relaţia care s-a finalizat prin crimele din decembrie 1989?
CO: Da. Au existat. În
anul 1973, la sfârşitul unei convocări pe armată,
care a avut loc la
Academia Militară, Nicolae Ceauşescu l-a întrebat pe
generalul Ion Ioniţă,
pe atunci ministru al Apărării: „Pe cine îmi dai, Ioniţă, să
pun şef de Stat major
la Gărzile patriotice? Pe Militaru sau pe Milea?” Ioniţă
a zis: „Militaru” şi,
după cum se ştie, a fost numit Milea. Îngăduinţa, poate
simpatia lui Nicolae
Ceauşescu faţă de generalul Milea... a rezultat şi într-un
incident petrecut în
anul 1984.
AMS: Cazul Cipru?
CO: O chestiune destul
de gravă, după părerea mea. O chestiune cu
conotaţii politice
internaţionale. Incidentul s-a petrecut în timpul vizitei
generalului Vasile
Milea în Cipru, partea greacă. În fapt, lucrurile s-au petrecut
astfel: într-o zi a
anului 1984 am fost chemat la Nicolae Ceauşescu. Am intrat
direct în cabinet, cum
procedam de obicei, întrucât membrii CPEx nu erau
anunţaţi pe vremea
aceea. Când m-am apropiat de masa lui de lucru, Nicolae
Ceauşescu mi-a
fluturat o hîrtie prin aer şi m-a întrebat: „Ce este cu asta?”
„Nu ştiu ce conţine” –
am răspuns. Era posibil ca, punându-mi întrebarea
astfel, să fi urmărit
să afle dacă sunt în posesia documentului şi nu cumva nu i-am
raportat conţinutul
lui. Fără să-mi dea hârtia, Ceauşescu a început să-mi explice că
este o scrisoare
oficială de protest adresată lui de Rauf Denktaş, preşedintele
părţii turce a
insulei, scrisoare care îl viza pe generalul Milea. „Ce-a căutat
Milea în Cipru?” – m-a
întrebat Ceauşescu. Eu i-am spus că a efectuat o vizită
în Egipt, la invitaţia
omologului său, în fruntea unei delegaţii militare, iar la
înapoiere delegaţia
s-a oprit în Cipru, în partea greacă a insulei, pe baza
invitaţiei şefului
Marelui Stat Major al armatei Greciei. Acţiunea avea
aprobarea lui
Ceauşescu. Privind scrisoarea, şeful statului mi-a spus că în
scrisoare se arată că
într-o seară, în timpul vizitei, când delegaţia militară
română se afla la un
local din apropierea liniei de demarcaţie a zonelor greacă
şi turcă, generalul
Milea ar fi spus ofiţerilor greci care-l însoţeau: „De ce nu-i
aruncaţi în mare pe turcii
ăştia şi să eliberaţi insula, că e grecească?”. Pe loc
mi-am dat seama de
dimensiunea incidentului. Apoi, Ceauşescu, uitându-se pe
scrisoare mi-a citit
ce reclama liderul ciprioţilor turci, care se întreba retoric: „Cum este
posibil ca un demnitar militar român, care deţine o funcţie atât de
importantă să facă
asemenea aprecieri?”.
AMS: Angajase
statul... Şi l-a iertat pentru chestia asta?!
CO: După ce Nicolae
Ceauşescu s-a oprit din explicaţii, i-am raportat
că nu cunosc nimic din
acest incident, dar mă voi interesa, deoarece împreună
cu Milea a fost acolo
şi tovarăşul Ilie (generalul Ilie Ceauşescu). La auzul
acestui răspuns,
Ceauşescu s-a arătat susprins: „A fost şi Ilie în delegaţie?”.
Da, i-am confirmat eu,
după care l-am întrebat: „Ce facem acum, îi răspundem
lui Denktaş?”. El a
făcut semn de dezaprobare cu mâna. Am înţeles că
lucrurile se opreau
aici.
AMS: În timpul acestui
dialog, Ceauşescu a făcut vreo apreciere la
adresa lui Milea?
CO: Nu. În afară de
ceea ce v-am relatat, nu. Numai studierea
documentului citat,
aflat în arhive, poate contribui la reconstituirea exactă şi
completă a acestui
incident diplomatic. Eu nu am văzut conţinutul scrisorii, ci
doar au auzit ce mi-a
spus Ceauşescu. Însă am asociat imediat şi acest gest de
iertare cu momentul
1962, la care trebuie să adăugăm şi faptul că fusese
implicat şi Ilie
Ceauşescu în el. După ce m-am înapoiat la minister, i-am
chemat la mine pe cei
doi generali: Vasile Milea şi Ilie Ceauşescu. Le-am
relatat ce-mi spusese
comandantul suprem. Generalul Ilie Ceauşescu s-a arătat
surprins, spunând că
el nu-şi aminteşte nimic despre o asemenea problemă, în
schimb generalul Milea
era profund marcat. Probabil că realizase gravitatea
faptului şi l-a
cuprins teama.
AMS: Era un fel de
confirmare a autenticităţii incidentului.
CO: Da. În ce mă
priveşte, i-am luat apărarea generalului Milea, nu am
comentat incidentul în
faţa lui Ceauşescu, nu m-am arătat nici măcar nemulţumit
că nu-mi raportase
cazul, cum cereau regulamentele militare. Ceauşescu nu a
revenit şi lucrurile
s-au oprit aici. Vreau însă să revin asupra unui aspect, care este
legat de tema
conversaţiei noastre. Au fost două momente deosebite. Ion Coman,
care era secretar al
CC al PCR şi şef al Secţiei pentru probleme militare şi justiţie
şi care cunoştea
foarte bine activitatea din MStM, al cărui şef fusese, mi-a spus în
două rânduri că a
observat unele scăderi în actul de conducere a MStM şi dacă nu
ar fi cazul să ne
gândim la o schimbare.
AMS: Voia să-l schimbe
pe Milea de acolo.
CO: Da, de la
conducerea MStM. Eu am ezitat de fiecare dată,
deoarece nu ştiam,
între altele, care va fi reacţia lui Ceauşescu. Vreau să fiu
bine înţeles: atât
Coman, cât şi eu eram animaţi numai de dorinţa de a
îmbunătăţi situaţia de
la MStM.
AMS: Acesta ar fi unul din momente. Al doilea?
CO: Al doilea este
legat de Nicolae Militaru. V-am povestit cum a
venit şi mi-a vorbit
despre Milea pe un ton injurios. Culmea este că Milea
vorbea întotdeauna
foarte politicos despre el. L-am respins pe Militaru atunci,
spunându-i că lucrez
bine cu Milea. A doua a fost însă şi mai şi! Mă trezesc că
vine la mine Militaru
şi îmi cere să intervin la Ceauşescu pentru a-l numi, n-a
zis şeful MStM – unde
era Milea – ci „măcar în funcţia de comandant al
armatei din
Bucureşti”, pe care o mai comandase până în anul 1978. L-am
ascultat, nu i-am
promis nimic, eu ştiind bine că drumul reîntoarcerii lui în
Armată era blocat, din
vina lui, cum vă spuneam înainte. A revenit în 1989 în
Armată, în condiţiile
şi din motivele care se cunosc. Deşi au trecut mai bine de
două decenii, nu am
făcut cunoscut nimănui până acum aceste probleme
interne ale Armatei.
Ele au existat, au fost, unele, deosebit de grave şi probabil
că undeva au avut o
influenţă asupra erorilor din decembrie. Gândul meu este
şi acum la Armată.
Pentru ea am hotărât să vorbesc.
AMS: Domnule general,
nu vreau să conducem discuţia spre o zonă
greu de înţeles pentru
profani. Unii ar putea interpreta relatările dvs.. despre
cazul Milea ca fiind
generate de faptul că Ceauşescu v-a schimbat din funcţie şi
l-a pus pe el. De
aceea, fac precizarea că dumneavoastră aţi fost promovat în
funcţiii după plecarea
de la minister, devenind prim secretar şi primar general
al Capitalei, secretar
al CC al PCR şi şef al Secţiei propagandă şi presă, şi şeful
Secţiei relaţii
externe a CC al PCR, până în decembrie 1989. Acestea erau
funcţii foarte mari în
partid, care pe scara ierarhiei puterii din România
comunistă nu se
comparau cu funcţia de ministru. Chiar şi al Apărării! Aceeaşi
greşeală se face şi în
cazul Nicu Ceauşescu, pentru faptul că a fost trecut de la
UTC la judeţul Sibiu.
Era un salt imens, lumea nu ştie, o promovare
importantă. Ideea că
de la UTC puteai să ajungi în vârful partidului este o
copilărie. Am primit
informaţii că plecarea de la MApN v-a afectat, dar am
cercetat şi am aflat
că în realitate era vorba de eventualitatea pierderii calităţii
de militar, de
general.
CO: În 1985, Nicolae
Ceauşescu mi-a spus: „Tu vei rămâne general
activ”. Am fost trecut
în rezervă în ianuarie 1990.
AMS: Vreau să vă
întreb, până la momentul numirii dvs. la Capitală, în 16
decembrie 1985 – ştiu
data pentru că am citit cartea despre Bucureşti –, aţi mai
avut vreun semnal că
urmează să fie numit Milea în locul dumneavoastră? Fie din
cauza relaţiei lui cu
Ceauşescu, fie pentru că îl împingeau sovieticii din spate?
CO: Da, au mai fost
câteva semnale. Unul a fost cel dat de Homoştean.
Altul a fost în lunile
premergătoare lui decembrie 1985. Generalul Milea a fost
programat să ia
cuvântul în numele Armatei la una dintre şedinţele Marii Adunări
Naţionale şi la o
plenară a Consiliului Naţional al FDUS, împrejurări unde, de
regulă, era programat
titularul Ministerului Apărării Naţionale. La ultima acţiune,
de pildă, că tot aţi
adus vorba de Nicu Ceauşescu, probabil din cauza emoţiei,
Milea s-a încurcat la
citirea unei fraze, producând ilaritate în sală. Nicu Ceauşescu,
aflat în dreapta mea,
a intervenit atunci şi a spus cu voce tare. „E grea limba
română”. Eu cred că
promovarea lui Milea a fost o dorinţă mai veche a lui Nicolae
Ceauşescu, însă a
făcut-o în momentul în care l-a considerat apt.
AMS: Eu ştiu, dar
cititorii nu cunosc realitatea asupra incidentului de la
Moscova în care aţi
fost implicat. De aici s-a speculat – şi acesta este motivul
principal pentru care
insist asupra schimbării dvs.. cu Milea – că s-a încercat
racolarea dvs. acolo
şi, mai mult, că aţi transmis sovieticilor mesaje ale Elenei
Ceauşescu pentru
răsturnarea lui Nicolae Ceauşescu. Este o fabulaţie. În
realitate, sovieticii
nu au acceptat prezenţa lui Ilie Ceauşescu în delegaţia
Armatei române, pe
care a primit-o Andrei Gromîko, la Moscova, în decembrie
1985, din motive
strict protocolare. Nicolae Ceauşescu a găsit un moment
nepotrivit pentru
schimbare, făcând loc speculaţiilor.
CO: Îmi place să cred
că cei care au fabulat pe seama înlocuirii mele de
la conducerea MApN,
după vizita în URSS, în decembrie 1985, îşi vor
reconsidera punctul de
vedere citind acest episod. Dar nu este exclus ca
Nicolae Ceauşescu să
fi ales înadins acel moment – îl cunoşteam destul de
bine, era capabil –,
fiind oricum hotărât să facă schimbarea, pentru a crea
confuzie. Dacă a fost
aşa, acum se ştie că a reuşit.
AMS: Credeţi într-o
relaţie apropiată Milea-Guşă?
CO: Nu trebuie
exagerat. Guşă ţinea foarte mult la Milea, îl respecta, se
cunoşteau de mult, îl
propusese şef al MStM. După aceea, Milea venea la mine
şi se plângea de Guşă, neînţelegerile fiind
puse pe seama contradicţiilor dintre
generaţii. Ce să-i
spun? Venea Guşă altă dată... M-am întâlnit, de exemplu, o
dată cu el la Focşani,
în 1988, la 1 decembrie, când s-au aniversat 70 de ani de
la Marea Unire, şi
Guşă era din partea Armatei. „Tovarăşe secretar, nu mă
înţeleg cu Milea. Uite
ce-mi face, mă freacă, mă pune la tot felul de lucruri...”
AMS: Haideţi, domnule
general, că Milea are bulevard în Bucureşti şi
străzi în câteva
oraşe!
CO: Staţi, domnule
Stoenescu, pentru că este o chestiune: Păi ce treabă
e asta, după 15 ani nu
ştii de ce a murit generalul Milea şi a doua zi îl declari
erou şi îi pui numele
pe bulevarde? Nu se poate, domnule. Aici este
diversiunea. Nu ştii
de ce-a murit, dar este erou? Cum?! Ştim de ce a murit
Tutankamon acum trei
mii de ani şi nu ştii de ce a murit Milea în mijlocul unui
număr mare de ofiţeri?
Nu se poate, domnule. Neclarificarea cestui caz este o pată şi la adresa
Procuraturii, care, după opinia mea, tergiversează nejustificat
răspunsul. Sau, poate,
ştiu eu...
AMS: Aveţi dreptate.
Este o comandă politică. Nimeni nu vrea să se
pună rău cu Armata.
CO: Pe de altă parte,
cine a crezut că, prin ce s-a întâmplat cu Milea,
Armata va avea o altă
atitudine, că a ţinut la el... Nu este adevărat. Asta este
formula: să omori
şeful Armatei. Bălcescu, în 1848, a tras toată armata de
partea sa. Câtă era.
Când a văzut pe colonelul Solomon că îl trădează, a luat
măsuri împotriva lui,
dar avea deja armata de partea lui. Deci nu e cazul ăsta.
Cei care susţin că
moartea, încă misterioasă, a generalului Milea a avut drept
urmare trecerea
Armatei de partea revoluţiei fac un calcul greşit. Prin logică,
asta dezvăluie că până
atunci Milea se opunea.... Şi după moartea generalului
Milea, Armata a
executat ordinele succesorului său. Armata s-a retras în
cazărmi. Să se spună
însă clar cine a ordonat ieşirea ei din nou în stradă şi
pentru ce, asta este
chestiunea importantă acum.
AMS: Sinuciderea sau
omorârea lui Milea o discutăm mai târziu. Ce-mi
puteţi spune de
Eftimescu? Este şi el bănuit de legături cu sovieticii (n.a.: gl.
Eftimescu era
locţiitorul şefului MStM în 1989,)
CO: Mi s-a spus şi
mie, dar după evenimente. Înainte de a fi ministru al
Apărării, cât şi în
acea perioadă, nu am avut informaţii în acest sens.
AMS: Logofătu?
CO: Ei, cazul ăsta o
să vi-l expun cumva indirect. Cititorii vor trage
concluziile. Mă refer
la o întâmplare din 1991. Mă întâlnesc cu el, ne plimbăm
prin Parcul Herăstrău
şi îl întreb: „Cum ai făcut dom’ne chestia aia de la
Academie?” „Dom’ne,
zice, eu am văzut că în curtea Academiei, unde este
ieşirea din tunelul
acela care leagă..., ştiţi, care leagă Casa Poporului de
Palatul Cotroceni, ei
bine, de-acolo mi-a ieşit o blondă... „Hai, dom’ne, îţi baţi
joc de mine?”
AMS: O fi fost vreo
rusoaică.
CO: „Hai, dom’ne, îţi
baţi joc de mine?”. „Nu, dom’ne, era o blondă
aşa şi avea şi un
pistol... şi, şi ... şi a dispărut. În momentul ăla eu m-am dus pe
la minister să
raportez”. Şi-mi spune: „Eu atunci m-am dus la minister, pe la
Eftimescu, să văd ce e
pe acolo...” Şi a ajuns adjunct al ministrului Apărării. A
ajuns adjunct al
ministrului Apărării şi şef al Securităţii, aşa că nu s-a mai
întors la Academie.
Hai, dă-o dracului! Rezultă că blonda lui Logofătu era pe
post de terorist în
decembrie 1989! Problema delicioasă este că te duci aşa... pe
la minister, îi spui
ministrului: „Tov. Militaru, am văzut o blondă” şi ăla pune
repede mâna pe tine şi
te face adjunctul lui.
AMS: Domnule general,
să ştiţi că a fost publicată cartea generalului
Mihai Chiriac de la
Academie, unde arată că aveau la cursuri ofiţeri cercetaşi şi
s-au gândit să formeze
o grupă profesionistă, să-i captureze pe teroriştii care tot
trăgeau prin preajma
Academiei. Nu omorau pe nimeni. Mai treceau şi nişte
Lada cu numere
sovietice prin faţă. Şi ei, când au încercat să acţioneze să-i
captureze pe terorişti, au
primit telefon de la Logofătu cu ameninţarea
plutonului de execuţie
dacă ies din Academie să-i prindă pe ăia.
CO: Am văzut şi eu în
carte pasajul ăsta. Era circ. Logofătu era locţiitorul
comandantului
Academiei, n-a fost niciodată comandant înainte de 1989.
AMS: Ce funcţii
avusese în relaţiile cu sovieticii?
CO: El a fost
locţiitorul şefului Direcţiei Operaţii din MStM şi s-a
ocupat de legăturile
cu Tratatul de la Varşovia. A fost antrenat în toate
intimităţile relaţiei
Armatei noastre cu Tratatul de la Varşovia. Mie mi-a spus
generalul Ion
Tutoveanu, care trăieşte şi acum, are peste 90 de ani... culmea e
că la revoluţie s-a
dus şi el spre Televiziune, dar când a văzut venind tancurile
cu Dinescu şi
Caramitru s-a retras.
AMS: Dar dvs. ce
informaţii aţi avut despre legăturile lui Logofătu şi
ale altora cu
sovieticii?
CO: Nu am avut eu
probele în faţă. O simplă bănuială nu contează.
Securitatea putea să
aibă probele.
AMS: Şi nu vă informa:
„Păziţi-vă!, Feriţi-vă!”
CO: Nu mă informa,
pentru că lucrau ei, era treaba lor, se duceau,
raportau pe linia lor,
dacă o făceau. Ministrul Apărării era informat cu ceea ce
se considera că
trebuie să ştie.
AMS: Aici cred că este
un loc unde Securitatea a ratat misiunea.
CO: Este posibil.
AMS: Domnule general,
ce discutăm noi aici ţine de penetrarea
sovietică în Armata
noastră. Nu ne jucăm nici cu regimurile politice, nici cu
poveştile politice.
CO: Absolut serios!
AMS: Admitem că
problemele specifice, să le spunem aşa, legate de
activitatea acestei
categorii de cadre, cum le-aţi numit: „care aveau relaţii cu
străinii”, erau
raportate lui Ceauşescu. Şeful statului v-a cerut vreodată să luaţi
măsuri cu privire la
aceste cadre?
CO: Da. Nicolae
Ceauşescu era avizat asupra acestor tentative de
penetrare. El este cel
care a cerut conducerii MApN ca unii să fie scoşi de la
comanda marilor
unităţi, să fie numiţi în funcţii în economia naţională, iar alţii au fost
trimişi la Academia Militară. Pentru că lucraseră mult timp cu ei, faptul
că arătau o anumită
afinitate faţă de ei, faptul că erau împinşi înainte pentru a
ocupa funcţii cheie.
Eu odată i-am spus lui Ceauşescu: „Tovarăşe Ceauşescu,
eu nu pot să mai
trimit ofiţeri la academiile sovietice, să facă studii în URSS,
că aţi interzis, dar
numindu-i pe cei care au făcut studii acolo, la conducerea
Academie să-i înveţe
pe ai noştri, e cam acelaşi lucru”. „Măi, zice, tu ai
dreptate. Măi, zice,
caută să-i mai răreşti, să-i mai împrăştii”. A fost o
înţelegere între
Ceauşescu şi mine. Nu am discut-o cu nimeni. Aici este cazul
să vă spun că unii
dintre aceştia au fost trecuţi în rezervă, la pensie, pe baza
rapoartelor personale
prin care au cerut acest lucru chiar ei. Prin urmare n-aş
putea spune că a fost
o campanie.
AMS: Vă pot spune că
v-a simţit Securitatea. Din momentul acela au
început să fie extrem
de atenţi şi favorabili în ce vă priveşte.
CO: E posibil, nu am
cum să ştiu.
AMS: Ştiu eu, pentru
că ceea ce spuneţi dvs. aici se confirmă cu alte
informaţii pe care le
am. Astea nu sunt poveşti de tabloide.
CO: Nu vă contrazic.
Hai să termin cu Logofătu! Este interesant ce mi-a
spus el atunci, prin
1991. Era Stănculescu ministru şi l-a trimis în concediu, iar
când s-a întors deja
scoseseră decretul cu trecerea lui în rezervă.
AMS: Probabil în
preajma lui aprilie. Atunci Stănculescu pleca de la
minister, vorbim de
1991, şi înainte să plece a făcut o listă cu ofiţerii aduşi sau
promovaţi de Militaru,
ca să îi dea afară. Şi i-a dat.
CO: Şi l-a primit
Stănculescu: „Măi, Gigi, bine ai venit, ia şi tu şi citeşte
ăsta”. Şi i-a dat
Monitorul Oficial în care era trecerea lui în rezervă. Şi ăla, cinic.
Lăudându-l generalul
Nicolescu pe Logofătu, lăudându-l ceilalţi, despre care
Securitatea afirma că
sunt agenţi ai sovieticilor, eu am devenit bănuitor. Mi s-a
spus după decembrie
1989, că ăsta, Nicolescu, era un fel de rezident al GRU. Mi-a
reproşat Ilie
Ceauşescu la un moment dat că de ce nu l-am depistat, că a fost
rezidentul agenturii
sovietice. Eu de unde să ştiu, domnule?
AMS: Una din gravele
erori ale Securităţii. Ce funcţie avea Nicolescu
ăsta?
CO: Era adjunct al
ministrului.
AMS: Vai de capul
nostru!
CO: Era pe postul de
adjunct din 1969.
AMS: Din 1969!!! Era
pe funcţia asta din 1969? De douăzeci de ani?
CO: Da.
AMS: Vai de capul
nostru! Vai de capul nostru! Şi de ce sector
răspundea?
CO: Era adjunct cu
probleme economice, i se cerea să rezolve
probleme astea cu
implicarea armatei în economia naţională. Dar, mai
important, el era
locţiitorul comandantului şef al forţelor armate unite din
Tratatul de la Varşovia
pentru armata română.
AMS: Ce dezastru a
fost în armată!
CO: În celelalte
armate aliate întreaga conducere era cu studii în URSS.
Pe generalul Nicolescu
aşa l-am găsit, aşa l-am lăsat. În timpul lui Milea s-a
pensionat, iar în 1989
a fost chemat de Militaru, cu lotul celor şcoliţi în URSS
şi făcut consilierul
lui. Şi vedeţi că chemarea în activitate a acestei categorii de
generali în vârstă,
pensionaţi, a fost şi o autodemascare. La generalul Lavric
Gheorghe s-au dus toţi.
Altă figură dubioasă.
AMS: Ce era ăsta?
CO: Generalul Lavric
Gheorghe era locţiitorul comandantului
Infanteriei şi
Tancurilor. A venit la mine la un moment dat, că fiica lui era
medic şi ginerele lui
inginer, au fugit în America... trimişi de ruşi, să ne
înţelegem, că nu
suntem proşti să nu înţelegem lucrurile astea. Nu ştiu ce i-a
determinat pe ei,
poate că ştiau prea multe şi le-au trimis rudele afară. Alea
puteai să le deduci,
nu erau dovezi, dar sigur că băteau la ochi.
AMS: Plus că aveau
rude afară, în America, şi rămâneau pe posturi.
CO: Sigur, sigur,
interveneau pentru ei. Puteai să deduci, că cine dracu
să vină şi să-ţi dea
tabelul cu agenţii sovieticilor? Mai auzeam, mai spunea
Coman odată, că ăla
n-a fost agent... Cum naiba? Ce, aveai tabelul cu ei, ca să
te uiţi pe el şi să
spui ăsta nu este?
AMS: Grave erori ale
Securităţii în această chestiune, domnule general,
ale Direcţiei de
Contrainformaţii militare! Nu credeţi?
CO: Asta este! Dar
cazul lui Nicolescu este chiar dramatic. În calitate
de consilier al lui
Militaru a fost trimis la Buzău pentru a ancheta ce s-a
întâmplat în zilele
când eu am mă aflam acolo, la Comandamentul Armatei 2
(22-31 decembrie
1989). El mi-a relatat în 1991. Era supărat că Militaru nu
luase măsuri împotriva
generalului Ion Dândăreanu, care-mi fusese gazdă. Ne-am
despărţit în aprilie
1992, pentru totdeauna. Când ne-am luat la revedere, Nicolescu
mi-a spus: „Domnule
general, dvs.. trebuie să vă înapoiaţi la Jilava, ştiu că nu
este plăcut şi nici
uşor, dar de acolo vă veţi întoarce. Eu – a mai zis el –
trebuie să merg la
Spitalul militar şi nu ştiu dacă am să mă mai întorc”. Aşa a
fost. El a murit în spital.
Se bănuia un cancer pulmonar. Cunoscutul cardiolog,
profesor dr. general
Vasile Cândea, cu care se afla în relaţii de prietenie şi care l-a îngrijit în
spital, mi-a spus: „Mă întrebaţi de ce a murit aşa repede
generalul Nicolescu?
Vă răspund: cred că a vrut să moară. A refuzat să ia
medicamentele indicate
şi să se mai hrănească, şi după opt zile a murit”.
„Cam suspect”, am zis
eu. „Este posibil să fi avut ceva de ascuns” – a încheiat
Cândea. Adaug eu: generalul
Nicolescu poate figura pe lista celor care au murit
lăsând o umbră de
suspiciune.
AMS: Soarta spionilor,
a trădătorilor de ţară. Care mai erau agenţi,
domnule general?
CO: Militaru, care a
scris despre asta şi a recunoscut, s-a autodenunţat.
Şerb a fost, iarăşi,
caz cunoscut. Ăştia doi erau comandanţi de armate în 1968,
Militaru la Cluj şi
Şerb la Bucureşti.
AMS: Nu, eu vorbesc în
1989. Mai existau de-ăştia în conducerea
Armatei? Viceamiralul
Dinu, şeful DIA, ce era cu el?
CO: Nu cunosc fapte.
Pot să vă spun că în 1985, prin noiembrie,
Postelnicu mi-a spus:
„Vedeţi că o să-l chemăm pe Dinu să avem o discuţie cu
el”. Fără să precizeze
de ce. Eu, cunoscându-l, am fost coleg cu Dinu de şcoală
militară... şi i-am
spus: „Măi, vezi că o să te cheme Postelnicu”. Nu l-am mai
întrebat după aia dacă
s-a dus la Postelnicu sau nu. Eu am plecat la Capitală şi nu
mai cunosc ce s-a
întâmplat.
AMS: Probabil că le-a
oferit colaborarea ca să-l lase în pace.
CO: Dinu Dar lucruri ascunse are.
AMS: E normal, având
în vedere funcţia.
CO: Viceamiralul
Ştefan Dinu i-a succedat în funcţie generalului
Dumitru Dumitru, un
tip inteligent, stilat, absolvent al Academiei de artilerie
de la Leningrad,
considerat un foarte bun profesionist. L-am întâlnit de mai
multe ori în anul
1991. Între subiectele abordate subliniez două: a) mi-a
povestit că în
decembrie 1989, „Am fost – zicea el – în punctele fierbinţi, aşa
ca să văd cum se
desfăşoară”, b) mi-a propus să merg cu el la Moscova, să mă
ia şi pe mine acolo... „Dacă nu vreţi să
mergeţi la Moscova să luaţi
legătura...”. „Hai
dom’ne, fii serios, ce să caut eu acolo?”
AMS: În 1991?
CO: Da, voia să mă
ducă să iau legătura cu ăsta, care conducea Partidul
Comunist... Ziuganov.
Mi-am manifestat nedumerirea şi l-am refuzat.,,
VITRALII - LUMINI ŞI
UMBRE, an IV, nr.16, septemb
Abonați-vă la:
Postări (Atom)