1. Care e situaţia Tezaurului de la Moscova
1) La nivel oficial, adică de la stat la stat, situaţia este complet îngheţată, asta după gafa incredibilă a lui Cristian Diaconescu din februarie 2009, când a minţit opinia publică cu informaţia că a discutat cu Lavrov despre reluarea lucrărilor Comisiei Mixte, dar, de fapt, tema Tezaurului nu a fost discutată la intâlnirea oficială Lavrov - Diaconescu ! La nivel privat, situaţia este înfloritoare ! Dar în favoarea altora, nu a românilor ! Proiectul restituirii Tezaurului a fost predat de ruşi, în februarie 2006, către firma olandeză Ajeka Investment Bergambacht B.V., cu indicaţia ca Tezaurul, mai exact proiectul „componentei de metale preţioase” să fie predat, integral, adică 93,4 tone de aur, către BNR. Până în noiembrie 2006 olandezii au făcut mai multe oferte către BNR, prin adrese înregistrate la registratura BNR, prin care olandezii ofererau cele 93,4 tone de aur, fără comision, fără discount şi fără nici o pretenţie financiară din partea BNR sau a statului român, dar BNR - ul nu a răspuns la nici una din ele ! Atunci olandezii au deschis în decembrie 2006 o procedură judiciară, prin Ministerul Justiţiei din Olanda, care a decis să acţioneze prin trei căi diferite, astfel: au deschis o procedură de solicitare de înfiinţare, către Ministerul Justiţiei din România, a unei comisii rogatorii româno-olandeze, prin Procuratura din Rotterdam şi Tribunalul din Dordrecht. Ministerul Justiţiei din România însă a respins, în două rânduri această solicitare. A doua cale a fost prin ambasada României de la Haga. Olandezii au predat actele originale de restituire a Tezaurului ambasadorului României din Olanda, dar acesta a returnat olandezilor, după 7 zile, actele originale, motivând că proiectul respectiv este un proiect privat, iar ambasada României nu poate accepta imixtiunea într-un proiect privat ! Ulterior ambasadorul român din Olanda a fost ridicat in funcţie, el devenind secretar de stat la MAE ! A treia cale a fost prin DHL, procuratura din Rotterdam trimiţând setul de acte direct către Mugur Isărescu. Acesta a semnat de primire dar n-a dat curs solicitării olandezilor, astfel că după trecerea termenului legal de 30 de zile, stabilit de Tribunalul din Dordrecht, olandezii au intrat, legal, în posesia „refuzului oficial” al autorităţilor româneşti de a prelua cele 93,4 tone de aur. Cu acest „refuz” în mâna lor olandezii au primit o parte din aurul BNR – ului, l-au gajat apoi în favoarea unor bănci elveţiene, au luat un credit nesperat de mare, cu care au construit două spitale, o creşă, o gradiniţă, o şcoală pentru infirmi şi vreo 4 complexe de cămine şi locuinţe sociale, toate în Olanda, în parteneriat cu diferite consilii locale şi municipale din Olanda. Toate documentele care certifică aceste lucruri sunt publice şi pot fi consultate liber.
2. Ce se mai aude despre datoria Germaniei?
Descoperirea lui Radu Golban a făcut ceva vâlvă, dar cei care s-au speriat cel mai tare de consecinţele acestei descoperiri au fost germanii, care au tratat problema foarte serios. Românii însă au aruncat problema în derizoriu, nedorind să supere pe unul din factorii decizionali ai Comisiei Europene. De aceea, cu 7 zile înainte de vizita lui Angela Merkel la Bucureşti, cei doi miniştri de externe ai României şi Germaniei, au semnat un „Addendum” la „Nota de Discuţii” pe care Angela Merkel ar fi urmat să le aibă în România cu autorităţile de la Bucureşti şi Cluj, prin care aşa-zisă problemă a creanţei BNR faţă de Casa Germană de Compensaţie să nu fie abordată de ambele părţi, cel puţin până la încheierea actualului mandat de preşedinte al lui Traian Băsescu ! O cursă abil ţesută de ambele servicii de informaţii de la Berlin şi Bucureşti, fiindcă această creanţă nu mai poate fi solicitată Germaniei după anul 2012, când se va prescrie ! Factorul de decizie în această problemă a fost Traian Băsescu, care a preferat să obţină sprijinul decisiv al Germaniei în obţinerea aprobării ajutorului Germaniei pentru intrarea României în spaţiul Schengen, în aprilie 2011, contra renunţării la tema soldului. Singura problemă ramasă nerezolvată o constituia încăpăţânarea şi îndârjirea lui Radu Golban în dovedirea realităţii acestei teme. Omul trebuia compromis, într-un fel sau altul. Dar era mai greu, fiindcă omul e curat, n-are trecut dubios, n-are probleme cu justiţia, nu are amante şi nici vicii ascunse. Văzând că Radu Golban e cam „prea insistent” serviciile noastre, în cooperare cu serviciile de informaţii germane, i-au întins o cursă lui Radu Golban. L-au chemat la Bucureşti, l-au plimbat pe la televiziuni, pe la Preşedinţie, BNR şi Ministerul Finanţelor, după care i-au aruncat „nada” şi i-au propus, prin portavocea Cotrocenilor, recte Radu Moraru, să devină consilier al lui Ialomiţianu la Ministerul Finanţelor, urmând ca apoi însuşi Radu Golban să rezolve problema soldului, din postura de consilier al Ministrului Finanţelor ! Se spera ca, în acest fel, Radu Golban ar fi lucrat sub controlul zilnic al serviciilor româneşti, fiind apoi mult mai uşor de „corupt”. Radu Golban, nefiind la curent cu manevrele serviciilor specializate în astfel de diversiuni subtile, a muşcat momeala şi a revenit urgent la Bucureşti, aşteptând să-şi ia postul în primire. Dar între timp a intervenit acordul lui Băsescu cu Merkel şi varianta compromiterii lui Radu Golban nu-şi mai avea rostul, fiind considerată o pierdere colaterală, neimportantă. Aşa că totul a cazut, iar Ialomiţeanu a primit ordin să-l respingă imediat pe Radu Golban, „să-i dea cu flit”, chiar în prima zi lui „de muncă” la minister. Sigur că totul a fost o strategie eşuată, dar Radu Golban nu a gustat „gluma” şi acum se războieşte cu Radu Moraru pentru a-l face pe acesta să-i plătească daunele suferite. În ceea ce priveşte soarta acestui sold problema nu mai poate fi rezolvată la nivel de state, deoarece înţelegerea Băsescu – Merkel a pus capac acestei teme. Singura variantă rămasă ar fi una non-oficială, poate una a societăţii civile, eventual a implicării unor mari firme internaţionale de recuperări de dauneşi creanţe, dar şansele sunt extrem de mici, fiindcă timpul rămas până în 2012 este foarte scurt...
Zice domnia Sa :
„Indiferent de evoluţia programelor de dotare a armatei (...), obiectivul major trebuie să fie buna instruitre pentru utilizarea echipamentelor pe care le avem acum”, a precizat preşedintele. „Nu avem dreptul să ne îmbătăm cu vise, să sperăm că vom aduce cele mai nou tehnologii. (...) Este esenţial ca armata să aibă sentimentul că cel puţin nu este nedreptăţită în comparaţie cu alte categorii sociale”!!!
Danila, unul dintre cei mai tineri generali din Armata romana, are 45 de ani, este casatorit si are o fiica.
- s-a nascut la 14 mai 1965, in Targu Neamt, judetul Neamt.
- a absolvit Liceul Militar “Stefan cel Mare” din Campulung Moldovenesc;
- a urmat cursurile Scolii Militare de Ofiteri de Aviatie “Aurel Vlaicu” şi a fost brevetat pilot militar.
- în perioada 1987-1998, a indeplinit succesiv funcţii de pilot, pilot-sef, instructor de zbor si comandant patrula.
- în perioada 1998-2000, a urmat cursurile Academiei de Inalte Studii Militare, Facultatea Interarme. Dupa terminarea studiilor, a fost numit in functia de ofiter I in biroul operatii la Grupul 95 Aviatie Vanatoare;
- din anul 2001 a fost comandant escadrila la Centrul 95 Trecere pe Avioane Supersonice, apoi la Baza 95 Aeriana.
- între anii 2005-2008, a indeplinit functia de sef sectie metodica pregatirii de zbor in Statul Major al Fortelor Aeriene.
- în aprilie 2008, a fost numit comandant al Bazei 95 Aeriene, iar in septembrie, acelasi an, comandant al Bazei (Flotilei) 90 Transport Aerian.
- a obtinut succesiv calificările de pilot si instructor de zbor pe avionul de lupta, iar din anul 2009 a inceput zborul pe avionul de transport C-130 Hercules.
- în anul 2005, a urmat Cursul postuniversitar de perfectionare in conducerea marilor unitati operative din Fortele Aeriene, la Colegiul de Razboi;
- în anul 2007 a urmat cursul principal “Probleme actuale ale securitatii nationale” la Colegiul National de Aparare.
- în perioada 2006-2009, a fost doctorand in stiinte militare, obtinand titlul stiintific de doctor in 2009, cu lucrarea “Securitatea aeriana in contextul globalizarii”.
- la 25 octombrie 2009, a fost avansat la gradul de general de flotilă aeriană;
- de la 1 octombrie 2010, a început activitatea în Statul Major General, îndeplinind funcţia de Locţiitor al şefului Statului Major General;
- la 1 decembrie 2010, a fost avansat la gradul de general-maior.
De asemenea, viitorul şef al Armatei a primit mai multe ordine şi distincţii, printre care: Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler; Ordinul „Virtutea aeronautică” în grad de Cavaler; Semnul Onorific „În Serviciul Armatei” pentru 20 ani de activitate, Emblema Onoarea Armatei României şi Emblema de Onoare a Statului Major General.
Foarte probabil să asistăm la câteva mişcări spectauloase în organigrama Statului Major General. Zvonurile anunță aducerea generalului locotenent Dan Ghica în SMG pe o funcţie de locţiitor al generalului maior Dănilă şi posibila numire a generalului maior Valeriu Nicuţ în funcţia de şef al Statului Major al Trupelor de Uscat.
Deși se evidențiază că instalarea lui Dănilă în fruntea SMG are , printre altele, drept fundament principiul rotației la comanda SMG ( un vax pentru d-l băsescu), cel mai probabil a fost primul pas în urma căruia cei din MApN şi-au dat seama că amiralul Marin s-a opus nominalizări generalului locotenent Dan Ghica sau a generalului locotenent Ioan Sorin pentru preluarea funcţiei de şef al SMG. Nu a contat faptul că cei doi sunt militari cu o carieră deosebită, inclusiv în teatrele de operaţii din Afganistan şi Irak. Al doilea pas a fost făcut pe 1 Decembrie 2010, cînd generalul Dănilă a fost avansat la gradul de general maior-două stele, chit că prima stea o obţinuse cu numai un an în urmă.
Oricum, avem ocazia să asistăm la o comedie de cel mai prost gust : vom avea în premieră un aviator la conducerea Armatei României, dar riscăm să rămînem fără avioane de vânătoare capabile să execute serviciul de Poliţie Aeriană conform cerinţelor NATO !
O primă neșansă a noului şef al Statului major General este aceea că acesta îşi preia misiunea la sfârşitul unui an bugetar dificil pentru armată.Dacă mai adăugăm și puternicile suspiciuni legate de faptul că acesta era , până mai ieri, un neica nimeni printre decizionalii armatei, nejustificând astfel specatculoasa ascensiune din uitimul an ( pare ,,cscut,, pentru această funcție...două grade luate intr-un an de zile, doctorand-la timp, ), faptul că prin instalarea acestuia se încalcă grosolan art 74/ legea 80/1995 , noul șef SMG având în subordine generali mai înstelați decât el (...La numirea în funcţii se va respecta principiul potrivit căruia ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii să nu fie subordonaţi altora cu grade mai mici...,,), lucrurile nu încep sub auspicii grozave !
Sigur, că legat de ultimul aspect, d-l președinte are o soluție tip... băsescu,, : să-i mai dea o stea pe 1 ianuarie 2011 ca să îl pună pe picior de egalitate cu cei care sunt deja generali locotenenţi. Dar ar fi o premieră ca un general să fie avansat de două ori la un interval de o lună, chiar dacă lunile sunt în ani diferiţi (decembrie 2010-ianuarie 2011) !
Dom-le Dănilă- Făt Frumos, din partea mea, baftă ! Nu te grăbi , totuși , să-ți iei gradele prea repede (dă bine puțin bun simț), că nu mai sunt decât doua , iar mata mai ai de stat prin armată ! Nu știu dacă mă înțelegi dar ar cădea nasol la excepționalul dvs CV faptul că , în cei zece-cinșpe ani de șapcă pe care-i mai ai , să primesti cele două grade în primii 1-2 ani și dup-aia ... ciciu !
Asta, dacă nu te va trimite cumva comandantul tău suprem, după ce vei servi ,cu profesionalism ,firma sa portocalie,, , ambasador pe ici-pe colo...
V-aţi întrebat vreodată de ce L119/2010 are nevoie de două HG pentru aplicare?
1.Hotărârea Guvernului nr. 737/2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 528 din 29 iulie 2010 are ca obiect de reglementare stabilirea metodologiei de recalculare a unor categorii de pensii de serviciu prevăzute prin Legea nr. 119/2010.
Referirile din hotărâre privesc:
• pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
• pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;
• pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;
• pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;
• pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;
• pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.
Acestea sunt vestitele pensii speciale
Pensii platite din Fondul de pensii constituit prin contributie.
2. HG nr. 735/2010 - recalcularea pensiilor militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor
Aceste pensii sunt platite din bugetul statului si constituie articole bugetare ale MApN, MAI si SRI cuprinse in legea bugetului de stat. Bugetul de stat este alcatuit din taxe si impozite si nu prin contributie.
Asadar legarea pensiilor militare de “contributivitate” este o diversiune pentru a “lega” si aceste pensii de bunul plac al celor care conduc guvernul adica de “punctul de pensie”
Pensiile de asigurari sociale se platesc din Fondul de pensii constituit prin contributie- se bazează pe contributie-este vorba de soldaritatea sociala după principiul “eu am plătit pentru cei dinaintea mea, tu plăteşti pentru mine, în viitor alţii vor plăti pentru tine”. Distrugerea acestui principiu prin distrugerea fondului de pensii şi prin obligarea populaţiei să cotizeze la fonduri private de pensii(administrate de cine si in folosul cui?garantate de cine?) nu fac decât să şubrezeacă şi mai mult statul în forma actuală.
Confuzia este intarita si de faptul ca populatia face cu greu distinctie intre pensii speciale si pensii dupa legi speciale.
Bineinteles ca L164 si L179(care definesc pensiile militare de stat si pensiile de stat ale politistilor) sunt legi speciale dar nu afecteaza Fondul de pensii fiind platite de la buget.
Pensiile speciale sunt constituite tot dupa legi speciale dar se platesc din Fondul de pensii si de aici inechitatea fata de ceilati pensionari.
Confuzia intre categoriile de pensii este intretinuta tocmai pentru a crea tensiuni sociale. Mai exact intre pensionarii civili(de asigurari sociale) pensionarii militari(buget) pe de o parte si lucratori si pensionari(indifferent ce fel ) pe de alta parte. Aceste tensiuni servesc drept pretext pentru tot felul de măsuri aberante cum sunt si astfel de legi.
sursa :laurențiu domnișoru
Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere (ACMRR) din SRI a depus o petiţie la Parlamentul European în care cere renunţarea la recalcularea pensiilor militarilor şi la includerea acestora în sistemul de pensii de stat unic, aceste măsuri fiind neconstituţionale. Corina Crețu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare a Parlamentului European, a declarat pentru De Ce News că au existat numeroase interpelări în PE împotriva acestor măsurilor anti-sociale. Referitor la situaţia actuală a petiţiei, europarlamentarul social-democrat Victor Boştinaru ne-a declarat că s-a primit avizul şi se aşteaptă să fie introdusă pe lista de dezbateri.
ACMRR din SRI a depus o petiţie la Parlamentul European în care reclamă faptul că textul Proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice este, sub numeroase aspecte, esenţial neconstituţional, vădit nelegal, discriminatoriu, întocmit cu încălcarea gravă a normelor obligatorii ale Comunităţii Europene, cu nesocotirea practicii constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Ei cer renunţarea la recalcularea neconstituţională a pensiilor miltarilor şi la intenţia de includere a acestora în sistemul de pensii unic de stat.
„Este o problemă pe care am urmărit-o cu atenţie şi m-am referit de câteva ori în plenul Parlamentului European şi în interpelările către Comisia Europeană la măsurile anti-sociale, adesea cu încălcarea legilor naţionale şi a normelor europene, ale actualului guvern, care a ignorat cu bună-ştiinţă faptul că recalcularea pensiilor este neconstituţională şi că sistemul de pensii militare nu poate fi inclus în sistemul de pensii de stat unic”, a declarat pentru De Ce News Corina Crețu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare a Parlamentului European.
„Petiţia ACMRR din SRI se află încă în discuţia Comisiei, a primit aviz favorabil şi urmează să fie introdusă pe lista de dezbatere şi are şanse de reuşită pentru că aduce în discuţie încălcarea prea multor prevederi legale”, ne-a explicat europarlamentarul Victor Boştinaru, membru social-democrat în Comisia de Petiţii a PE.
Peste 100 de oraşe americane ar putea intra în faliment în 2011, din cauza problemelor cu care se confruntă băncile, a declarat analistul american Meredith Whitney, cea care a previzionat contractarea pieţelor de credit, scrie The Telegraph.
Conform publicaţiei, oraşe precum Detroit sau Madrid au probleme în a-şi achita datoriile.
Analistul a atras atenţia că datoriile locale şi cele ale statelor americane sunt în prezent cea mai mare problemă cu se confruntă economia americană. Aceasta a subliniat că există riscul ca economia americană să nu îşi revină.
"După problemele de pe piaţa imobiliară, aceasta este a doua mare problemă a SUA şi cu siguranţă cea mai mare ameninţare adusă economiei americane", a declarat Whitney postului de televiziune CBS.
"Nu am niciun dubiu că vom vedea multe intrări în default pentru obligaţiunile municipale. Apreciez că 50 până la 100 de oraşe vor intra in faliment - chiar mai multe. Asta înseamnă datorii de mai multe sute de miliarde de dolari".
Oraşele şi statele americane au datorii de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari.
Administraţiile locale europene- datorii de 1,3 miliarde de euro
În Europa împrumuturile contractate de administraţiile locale şi regionale s-ar putea ridica în acest an la 1.300 miliarde euro.
Săptămâna trecută agenţia de rating Moody's a atenţionat că ar putea retrograda ratingurile acordate oraşelor Florenţa şi Barcelona şi ar putea tăia ratingul regiuni Basce din nordul Spaniei.
Ratingul Lisabonei a fost redus de Standard&Poor's în acest an, în timp ce obligaţiunile emise de Napoli şi Budapesta au rating apropiat de nivelul "junk".
Datoriile Istanbulului sunt deja considerate "junk".
Datoriile administraţiilor locale din România, 2,63 de miliarde de euro
La 30 septembrie 2010, datoria publică locală din România se ridica la 11,29 miliarde lei (2,63 miliarde euro), reprezentând aproximativ 6% din totalul datoriei publice, din care 10,53 miliarde lei este datorie directă iar 750 milioane lei este datorie garantată.
Administraţiile locale din România nu vor intra însă în faliment şi vor fi mereu "salvate" de stat, a declarat pentru gândul prim vicepreşedintele PDL Theodor Stolojan. "Nu avem legislaţie ca SUA, care să permită falimentul unui oraş sau commune. Ar trebui însă să avem o astfel de legislaţie. Orice unitate teritorială care nu reuşeşte să se susţină din venituri proprii ar trebui să dispară şi să se comaseze cu alta. În România sunt peste 2.800 de commune, dintre care mai bine de jumătate ar trebui să dispară", a declarat Stolojan.
RAPORTUL CONFIDENŢIAL AL BĂNCII MONDIALE. Cum am putea avea autostrăzi în România
România nu are nicio strategie în domeniul transporturilor, plăteşte foarte scump întreţinerea drumurilor, are "servicii de transport şi infrastructură sub aşteptările românilor şi standardele europene", se arată într-un raport al Băncii Mondiale care analizează activitatea şi performanţa ministerului Transporturilor şi a câtorva companii de stat din subordinea instituţiei, precum CFR Călători, CFR Marfă, CFR SA şi Compania Naţională de Drumuri
Potrivit experţilor BM, în domeniul Transporturilor, România suportă consecinţele unor reforme începute în anii trecuţi şi neterminate. Banca Mondială atrage atenţia asu-pra lipsei de politici cuprinzătoare în sectorul Transporturilor. Banca Mondială recomandă în evaluare ca ministerul Transporturilor să pregătească o strategie naţională de transport pe termen mediu care să includă o anvelopă de resurse financiare realiste pentru anii dificili care urmează.
Ministerul Transporturilor
• "MT şi autorităţile din subordine nu au fost capabile să utilizeze banii puşi la dispoziţie de UE pentru Transporturi, şi există o probabilitate foarte mare ca doar o fracţiune din aceste fonduri să fie folosite înainte de 2013", mai spun oficialii BM.
Ce recomandă Banca Mondială
• Ministerul Transporturilor ar trebui să nu administreze singur aceste companii de stat pe care le are în subordine şi ar trebui să îşi împartă responsabilităţile cu un alt minister;
• Potrivit raportului, managerii gene-rali ai companiilor de stat ar trebui aleşi în funcţie de performanţele personale şi să fie angajaţi în baza unor contracte de management pe o perioadă determinată care să cuprindă target-uri de performanţă clare;
• MT trebuie să transfere spitalele şi instituţiile spitaliceşti pe care le are în subordine ministerului Sănătăţii;
• MT trebuie să stabilească o înţele-gere anuală de performanţă cu Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi cu perspective multianuale şi anvelopă bugetară;
• MT trebuie să ceară companiilor din sub-ordine un business-plan anual care să fie fezabil financiar şi în concordanţă cu înţelegerea de performanţă;
• MT trebuie să raţionalizeze pro-gramul de investiţii şi să amâne sau chiar să elimine proiecte, pentru a economisi bani necesari pentru cofinanţarea pro-iectelor UE;
• Numărul angajaţilor numiţi politic, care sunt estimaţi a fi 20 în prezent, trebuie redus la un minimum necesar;
Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi
• Mentenanţa periodică a drumurilor şi investiţiile de reabilitare costă în România, în medie, 40.000 de euro pe kilometru. De asemenea, şi întreţinerea de rutină a drumurilor este plătită foarte scump, cu 14.000 de euro pentru un kilometru. Pentru a sublinia dimensiunea problemei studiul BM face referire la un alt document al aceleiaşi instituţii, realizat în şase state europene. Acolo costurile pentru întreţinerea de rutină a unui kilometru de drum, pentru vară şi iarnă, variază între 3.000 şi 9.000 de euro.
• Raportul BM punctează şi "numărul substanţial" de personal plătit de CNADNR, în special în birourile sale regionale, unde există un exces de muncitori necalificaţi.
Ce recomandă Banca Mondială
• "Nu e nicio îndoială că reţeaua de drumuri a CNADNR poate fi manageriată cu o mai mare eficienţă, fără a se compromite rezultatul final", subliniază reprezentanţii Băncii Mondiale.
Autostrada Sibiu-Piteşti, nesustenabilă pentru România
• "Portofoliul de proiecte din domeniul transporturilor reflectă lipsa de strategie", remarcă realizatorii studiului BM. Lista de proiecte însumează câteva secţiuni de autostrăzi a căror valoare totală este estimată la 14,8 miliarde de euro şi au un plan de execuţie perioada 2010-2015.
• În plus, reprezentanţii BM au fost informaţi că următorul proiect de construcţie a unei autostrăzi, în parte-neriat public-privat, este Sibiu-Piteşti, cu o valoare estimată la 3,2 miliarde de euro.
• "Implementarea proiectului Si-biu-Piteşti nu va fi sustenabilă pentru România", concluzioneză reprezentanţii instituţiei de credit.
Ce recomandă Banca Mondială
• "România are nevoie de un proiect de autostradă de mai mică amploare, care să necesite o investiţie mai puţin de 500 de milioane de euro, şi să reducă influenţa imperativelor politice", este sugestia BM. Studiul propune chiar un proiect pilot reprezentat de un drum naţional care să lege Comarnicul de Braşov. Ar costa mai puţin de jumătate de miliard de euro şi nu ar întâmpina mari probleme legate de exproprieri.
Veniturile din roviniete, gajate până în 2016
•Cea mai mare parte a bugetului ministerului este direcţionată către drumuri şi autostrăzi, se arată în ra-portul Băncii Mondiale. Aceste două subsectoare nu generează însă suficiente venituri necesare pentru dezvoltarea infrastructurii sau măcar conservarea celei existente. "Nivelul recuperării cos-turilor pare la un nivel foarte scăzut", precizează realizatorii studiului.
• Veniturile obţinute din roviniete au adus Companiei Naţionale de Au-tostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în medie 480 de milioane de lei în perioada 2006-2009, iar veniturile directe totale ale Companiei s-au cifrat, în medie, la 600 de milioane de lei în aceeaşi perioadă. Sumele reprezintă însă numai aproximativ 10% din cheltuielile generate de drumurile publice, incluzând aici şi construcţia de noi kilometri de drumuri.
• "Un alt motiv serios de îngrijorare este modul în care CNADNR foloseşte propriile venituri obţinute din roviniete", atenţionează reprezentanţii BM. În mod regulat, CNADR a garantat împrumuturi la băncile comerciale cu veniturile viitoare obţinute din roviniete. S-a ajuns astfel ca acestea să finanţeze datorii până la nivelul anului 2016, "lăsând CNADNR fără nicio sursă directă pentru a finanţa activităţile de mentenanţă "
Ce recomandă Banca Mondială
• Raportul BM recomandă Guvernului să investigheze circumstanţele în care s-au încheiat contractele cu constructorii de drumuri, în care s-a garantat cu încasările din roviniete
Cum finanţăm, pe termen scurt, Transportul
• "Raţionalizaţi bugetul Ministerului Transporturilor. Renunţaţi la unele pro-iecte şi amânaţi altele pentru vii-tor";
• "Creşteţi taxele pentru utilizatorii drumurilor publice pentru a obţine mai multe fonduri pentru întreţinere şi pentru a putea echilibra raportul dintre numărul de kilometri de drumuri naţionale şi cel de autostrăzi";
• "Interziceţi ca, pe viitor, veniturile din roviniete să fie puse drept garan-ţii".
CFR Călători
• Pierderile companiei au fost de 229 de milioane de RON, după ce statul a subvenţionat compania cu 1,44 miliarde de RON;
• Numărul mediu de pasageri per tren a scăzut în ultimii zece ani de la 170 la circa 90.
Ce recomandă Banca Mondială
• Pachetul minim social (cuprinde numărul de perechi de trenuri pentru fiecare categorie de tren, care vor circula zilnic pe fiecare secţie de circulaţie deschisă traficului feroviar public de călători, precum şi volumul anual de tren-km pentru fiecare secţie de circulaţie şi pentru toată reţeaua feroviară) ar trebui regândit pentru a crea o gamă de stimulente comerciale şi operaţionale;
•"Este clar că România nu îşi permite să plătească serviciile contractate în Pachetul Minim Social";
• Banca Mondială propune eliminarea unor trasee ale trenurilor Personal şi înlocuirea acestora cu autobuze- "o reţea integrată de cale ferată şi autobuze", după cum recomandă BM;
• CFR Călători va trebui să prezinte MT o listă cu trasee cu puţini pasageri şi costuri de întreţinere mari, astfel încât serviciile sociale să fie mai bine oferite prin contracte pilot încheiate între minister şi companii de transport private;
• Adăugarea de vagoane suplimentare la trenurile de pe traseele existente;
• Reducerea numărului de personal în concordanţă cu reducerea traseelor din pachetul minim social.
CFR Marfă
Banca Mondială recomandă privatizarea imediată a companiei. MT trebuie să se asigure că managerii şi personalul bine pregătit care lucrează în companie să fie păstraţi.
CFR SA
În 2009 compania a avut pierderi de 1,215 miliarde de RON.
•Cheltuielile per kilometru, exceptând penalităţile de întârziere au fost de 18.000 de euro/kilometru;
•Reducerile drastice de personal nu sunt îndeajuns pentru a reduce diferenţa mare dintre venituri şi cheltuieli.
De la Breaza a pornit ”dosarul generalilor”
Conform rechizitoriului cauzei aveau loc concursuri „pe filieră directă” (cu elevii școlilor), respectiv „pe filieră indirectă”(aplicanți direct pentru postul de subofițer), pentru ocuparea unor posturi de maiştri militari şi subofiţeri, constând în probe scrise la materiile limbă engleză, matematică-fizică, legislaţie, pregătire militară generală şi psihotehnică. În Breaza, la Centrul Zonal de Selecţie şi Orientare, se făcea preselecția celor care urmau să ajungă la Pitești, la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti. De aici începea traseul șpăgilor întrucât candidații aveau de trecut testele medicale, psihologice, probele sportive și interviurile.
Omul-cheie de la UM 02414
În 2009, generalul de brigadă Ion Marin, adjunct al şefului Direcţiei de Management şi Resurse Umane din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (care până în 2006 avea în subordine Centrul Zonal de Selecție și Orientare Breaza) îl contacta pe comandantul Centrului Breaza, colonelul Constantin Richea. La întâlnirea stabilită a participat o terță persoană, angajat la Unitatea Militară 02414,Centrul de Medicină Preventivă, prezentat de generalul Marin colonelului Richea drept o persoană de încredere.
După acea întâlnire, generalul Marin îi transmitea lui Richea prin militarul de la UM 02414 bilețele cu numele cadrelor care urmau să treacă de preselecție. Mai mult, același militar lua și șpăgile de la candidați pentru generalul Marin. Generalul niciodată nu discuta cu militarii. Totul se făcea prin omul-cheie de la UM 02414 care, prin întâlniri în diverse locuri, uneori chiar la poarta Centrului, îi convingea pe candidați că totul se va rezolva.
Vasile Doană realizează flagrantul. Omul-cheie devine informator
Ce nu știau cei implicați este că ofițerii Direcției Generale Anticorupție Prahova aveau deja informații despre șpăgile care se dădeau și, sub coordonarea procurorului Vasile Doană, angajatul UM 02414 a fost prins în flagrant când lua mită de la unul dintre candidați. Ajuns în mâinile anchetatorilor, militarul a ales să colaboreze, a fost eliberat imediat și de atunci toate acțiunile sale (banii luați de la candidați și toate discuțiile cu generalul Marin) erau monitorizate de ofițerii anticorupție care au strâns astfel suficiente probe.
Nume de cod: ”internat” și ”doctor”
La Pitești, la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti unde ajungeau cei care treceau preselecția de la Breaza, generalul Chiriță Mihai șef de Direcție în Statul Major al MAPN (fost comandant de unitate la Pitești) aranja concursurile. La fel ca la Breaza, generalul Chiriță trimitea bilețele cu numele candidaților care urmau să câștige sau aranja concursurile prin convorbiri telefonice, codat, folosind termenii ”internat” (candidatul care dăduse șpagă) și ”doctor” (cadrul militar care trebuia să primească biletul cu numele candidatului). Printre ”doctorii” descoperiți de ofițerii anticorupție se aflau alți trei ofițeri superiori, locotenent colonel Crăciuneanu Dan-Costel (n.r.- întocmea dosarele candidaților), şef Birou Informare-Recrutare din cadrul Centrului Militar Judeţean Ilfov, maior Onel Crinu Ionuț, din cadrul Şcolii de aplicaţii pentru unităţi de luptă "Mihai Viteazu" Piteşti și şeful său colonelul inginer doctor Belciug Vasile, fost comandant al Garnizoanei Piteşti dar şi al Şcolii de Aplicaţii „Mihai Viteazu”.
Candidații au picat și la mate-fizică și ”pe telefoane”
Planul generalilor implicați în aranjarea concursurilor a fost dejucat de greșeala unui cadru militar care trebuia să ofere răspunsurile corecte candidaților la probele de limba engleză și matematică-fizică. Temător că ar putea bate la ochi faptul că toți candidații urmau să promoveze cu calificative maxime, cadrul militar nu le-a oferit candidaților decât răspunsurile la proba de limba engleză. Toți candidații au promovat, toate bune și frumoase până aici. Însă la proba matematică-fizică, unde nu au mai primit răspunsurile, toți candidații au picat. Supărați că au dat șpagă și au picat concursul, au început să dea telefoane pentru a rezolva problema, ori prin promovarea concursului ori prin recuperarea banilor dați, situație care a dus la strângerea de noi probe, întrucât anchetatorii monitorizau atât candidații cât și cadrele militare implicate. ”Au picat pe telefoane”, după cum spuneau anchetatorii.
Generalii nu au primit mandate de arestare preventivă
Ofițerii au fost reținuți 24 de ore, iar la data de 14 decembrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, faţă de toţi cei cinci inculpaţi, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea. Cercetările continuă, întrucât până la această oră niciunul dintre cei aproape 40 de candidați nu a vrut să colaboreze cu organele de anchetă, fapt pentru care sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.
Zeci de mii de euro șpagă
Cercetările continuă pentru a se stabili suma totală de bani primită de ofițeri. Iată, potrivit comunicatului de presă, sumele de bani probate de anchetatori ca fiind primate de inculpați. ”O persoană apropiată inculpatului Ion Marian, la rândul său învinuit în cauză, a primit suma de peste 46.000 de euro de la mai mulţi candidaţi, atât pentru sine, pentru Ion Marian şi pentru membrii comisiilor de examinare.
În legătură cu aceste concursuri, în aceeaşi perioadă, inculpatul lt. col. Crăciuneanu Dan – Costel a pretins şi/sau primit, singur sau împreună cu alte persoane, suma totală de 10.200 euro şi 1.000 lei pentru a sprijini cel puţin 20 de candidaţi să promoveze în mod fraudulos concursul de admitere în structurile Ministerului Apărării Naţionale.
La rândul său, în acelaşi scop, inculpatul mr. Onel Crinu Ionuţ, ofiţer în cadrul unei alte şcoli militare din Piteşti, a pretins şi/sau primit de la mai mulţi candidaţi, singur sau împreună cu alte persoane, suma totală de 17.800 euro. În acelaşi context, şeful său, inculpatul Belciug Vasile, prin intermediari, a primit de la un candidat, suma de 5.500 lei”.
Constantin Richea, comandantul Centrului Zonal de Selecţie şi Orientare Breaza, Valerică Diaconu şi Nicolae Zamfirache sunt acuzaţi de fals, uz de fals, abuz în serviciu şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni, pentru că ar fi conlucrat cu generalii Marin Ion şi Chiriţă Mihai la admiterea nelegală a unor persoane în urma a două concursuri derulate la cele două unităţi în anul 2010.
Doană, un procuror controversat
Procurorul Vasile Doană este un nume cunoscut și în Prahova, după rezolvarea unor dosare célèbre, citate de România Liberă:
- 1999, dosarul "Petrobrazi" - furt de combustibil, 103 inculpați, inclusiv comandantul Poliției Ploiești;
- 1999, mineriada din 13-15 iunie 1990, a trimis în judecată fosta conducere a Ministerului de Interne;
- 2000, trimite 22 de persoane în judecată, din cadrul Poliției Ploiești, pentru acte de corupție;
- 2002, dosarul "Mită la RADET", un ofițer SRI implicat, 500.000 DM mită;
- Secția 5 Poliție, 38 polițiști arestați, furt de combustibil din conducte;
- 2004, dosarul RAFO, i se oferă 200.000 de euro de către trei oameni de afaceri din Bacău. Refuză mita, dupa care realizează flagrantul;
- 2006, "sereiștii benzinari" de la Ploiești, coloneii Bucur și Păltânea.
