Ioan STANOMIR, SECRETAR GENERAL AL GUVERNULUI,
Daniela Nicoleta ANDREESCU
Avizat,
MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE, MINISTRUL JUSTIŢIEI,
Sebastian VLĂDESCU, Cătălin Marian PREDOIU
MINISTRUL MUNCII, FAMILIEI ŞI
PROTECŢIEI SOCIALE, MINISTRUL ADMINISTRAŢIEIŞI INTERNELOR,
Mihai Constantin ŞEITAN, Vasile BLAGA
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
LEGE
privind pensiile unor responsabili ai regimului comunist implicaţi în acte de represiune pe motive politice
Având în vedere faptul că statul comunist s-a întemeiat pe o reţea instituţională al cărei scop a fost perpetuarea unui regim ilegitim şi criminal, Fiind călăuzit de principiul justiţiei sociale şi al reparaţiei morale,Parlamentul României adoptă prezenta Lege:
ART. 1
Prezenta lege reglementează sistemul de pensii acordate pentru perioada 1945-1989 unor responsabili ai regimului comunist implicaţi în acte de represiune pe motive politice, prin care s-au comis abuzuri împotriva persoanelor şi au fost suprimate sau îngrădite drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
ART. 2
În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) membru al nomenclaturii comuniste – membru al elitei comuniste care a ocupat o funcţie în cadrul nomenclaturii Partidului Muncitoresc Român şi a Partidului Comunist Român, consacrându-se exclusiv muncii din această organizaţie şi având sarcini precis delimitate şi retribuite în cadrul aparatului de partid;
b) lucrător al securităţii statului – ofiţeri, subofiţeri, angajaţi civili, care au activat în cadrul Securităţii, Ministerului de Interne şi Direcţiei Generale a Penitenciarelor, indiferent de statutul lor actual;
c) magistrat – judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi care, în perioada 1945-1989, au fost implicaţi în instrumentarea unor procese politice, indiferent de statutul lor actual.
ART. 3
(1) Cuantumul pensiei ofiţerilor, subofiţerilor şi angajaţilor civili ai Securităţii, Ministerului de Interne şi Direcţiei Generale a Penitenciarelor condamnaţi irevocabil pentru acte de represiune pe motive politice, prin care au fost comise abuzuri împotriva persoanelor şi au fost suprimate sau îngrădite drepturi şi libertăţilor fundamentale ale omului se stabileşte la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.
(2) Stabilirea în acest mod a cuantumului pensiilor se face, începând cu luna următoare celei a hotărârii judecătoreşti irevocabile. Hotărârea judecătorească se comunică de către instanţa de judecată Casei de Pensii, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a acesteia.
ART. 4
(1) Cuantumul pensiei ofiţerilor, subofiţerilor şi angajaţilor civili ai Securităţii, Ministerului de Interne şi Direcţiei Generale a Penitenciarelor din perioada 1945-1989 care au fost declaraţi lucrători sau colaboratori ai Securităţii, potrivit reglementărilor legale cu privire la accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, se stabileşte la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.
(2) Stabilirea în acest mod a cuantumului pensiei se face începând cu luna următoare celei a datei publicării hotărârii judecătoreşti irevocabile în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Hotărârea este comunicată casei de pensii de către Colegiul CNSAS în termen de 30 de zile de la publicare.
(3) Hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele competente şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, până la adoptarea prezentei legi, vor fi comunicate casei de pensii în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia.
ART. 5
(1) Cuantumul pensiei foştilor membri ai nomenclaturii Partidului Muncitoresc Român şi ai Partidului Comunist Român şi magistraţilor din perioada 1945-1989, condamnaţi irevocabil pentru acte de represiune pe motive politice prin care au fost comise abuzuri împotriva persoanelor şi au fost suprimate sau îngrădite drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului se stabileşte la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.
(2) Stabilirea în acest mod a cuantumului pensiei se face începând cu luna următoare celei a hotărârii judecătoreşti irevocabile. Hotărârea judecătorească se comunică de către instanţa de judecată Casei de Pensii, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a acesteia.
ART. 6
(1) Cuantumul pensiei foştilor activişti ai Partidului Muncitoresc Român şi ai Partidului Comunist Român şi magistraţilor, din perioada 1945-1989, care au fost declaraţi lucrători sau colaboratori ai Securităţii, potrivit reglementărilor legale cu privire la accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, se stabileşte la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.
(2) Stabilirea în acest mod a cuantumului pensiei se face în conformitate cu prevederile alin. (2) şi (3) ale articolului 4.
ART. 7
(1) Hotărârile judecătoreşti prevăzute la art. 3 alin. (2) şi la art. 5 alin. (2) din lege sunt hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit competenţei materiale ce le revine în baza dispoziţiilor Codului de procedură penală.
(2) Acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia se introduce la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, fiind scutită de taxă de timbru. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs, în condiţiile legii.
ART. 8
Ministerul Finanţelor Publice va emite, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi norme de aplicare a acesteia.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor articolului 75 şi ale articolului 76 alineatul (2) din Constituţia României, republicată.
Preşedintele Camerei Deputaţilor , Preşedintele Senatului,
Roberta Alma Anastase , Mircea Geoană
________________________
Motivul emiterii actului normativ:
________________________
1.Descrierea situaţiei actuale
La data de 18 decembrie 2006, pe baza Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, preşedintele României a declarat regimul comunist ca „ilegitim şi criminal”. Raportul final al Comisiei Prezidenţiale a reţinut de asemenea că „Securitatea a fost o instituţie ilegală, ilegitimă şi criminală de la începutul şi până la sfârşitul ei”. Concluziile Raportului, asumate de către şeful statului, au inclus un număr de propuneri legislative, între care: “Toate nedreptăţile şi nelegiuirile făcute de regimul comunist trebuiesc reparate prin legi. De exemplu: foştii activişti comunişti de frunte, foştii conducători ai Securităţii, ai Miliţiei, şi ai Ministerului de Interne, ai comuniste, foştii torţionari să nu poată beneficia de pensii peste nivelul minim al populaţiei. Pensia foştilor deţinuţi politici şi a urmaşilor direcţi ai acestora să fie considerabil majorată”.
În preambulul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24 din 5 martie 2008 se constată că „în perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, Partidul Comunist Român a exercitat, în special prin intermediul Securităţii, o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării, drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale”.
Până în prezent, statul a acordat o serie de drepturi persoanelor persecutate din motive politice prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, persoanelor cărora li s-a recunoscut calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
De asemenea, măsuri reparatorii au fost prevăzute şi în Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Deşi regimul comunist, prin responsabilii acestuia (activişti de partid, ofiţeri de Securitate, ai Ministerului de Interne, ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor, magistraţi) a săvârşit crime şi abuzuri grave împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, în prezent există o situaţie inechitabilă generată de faptul că torţionarii regimului comunist încasează în continuare pensii de 5 sau 10 ori mai mari decât victimele lor.
Pensiile militare de stat şi pensiile de serviciu ale magistraţilor sunt reglementate prin legi speciale, care instituie un regim derogator de la dreptul comun.
Dreptul la pensie al persoanelor vizate de proiectul de lege este un drept la pensia militară de stat, stabilit „în raport de activitatea şi contribuţia adusă la întărirea capacităţii de apărare a patriei”, în conformitate cu art. 1 alin. (1) din Decretul Consiliului de Stat al RSR nr. 241/1977 privind pensiile militare de stat. Într-un stat totalitar precum România comunistă, îndatorirea principală a acestora era de a apăra regimul comunist şi de participa la sistemul represiv pe care acesta îl construise.
Fondurile din care se plăteau şi se plătesc şi astăzi aceste pensii nu au fost constituite din contribuţia de asigurări sociale, ci „din bugetul statului prin Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne (art. 4 din Decretul CS RSR nr. 214/1977).
În aceste condiţii, cuantumul pensiei nu putea fi stabilit în funcţie de contribuţia acestor persoane la fondul de asigurări sociale, ci „ în funcţie de numărul anilor serviţi în cadrele permanente şi de retribuţia tarifară” (art. 1 alin. 2 din Decretul CS RSR nr. 214/1977). Aceleaşi principii se regăsesc şi în fundamentarea pensiilor militare de stat conform Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată.
Asemănător sistemului de pensii militare de stat, sistemul de pensii de serviciu ale magistraţilor nu creează o proprietate, întrucât implică responsabilitatea societăţii în ansamblul ei prin lipsa unei legături directe între cuantumul pensiei şi contribuţia la fondurile de asigurări sociale. În societatea comunistă principiul separării puterilor în stat era contestat. În constituţiile din 1952 şi 1965 este statuat rolul conducător al partidului unic, cu multiple valenţe atât în procesul de elaborare a legilor, cât şi de aplicare a acestora. Instanţele judecătoreşti trebuiau „să apere regimul de democraţie populară/socialistă şi cuceririle poporului muncitor” şi să asigure „legalitatea populară”.
Justiţia s-a rezumat să dea ascultare unor comandamente politice, transmise nu de puţine ori telefonic de un activist de partid. În anii 50, intervenţia politicului în activitatea justiţiei a fost directă şi brutală, generând consecinţele cunoscute şi denunţate astăzi: condamnări politice, deportări, dislocări şi fixare de domiciliu obligatoriu, confiscări ilegale, arestări pentru nepredarea cotelor, pentru libera exprimare a opiniilor politice, presiunile şi controlul politicului asupra actului de justiţie, toate acestea exercitate în numele „luptei de clasă”.
În deceniile următoare, intensitatea şi metodele de presiune şi control asupra justiţiei s-au schimbat, fără ca magistratul să devină vreodată cu adevărat independent.
Deşi aplicarea unui regim juridic diferenţiat faţă de legislaţia comună care reglementează sistemul de pensii este determinată de exercitarea unor profesii care implică riscuri şi privaţiuni specifice, acest mecanism nu se mai poate justifica în situaţiile în care aceste funcţii au fost îndeplinite în scopul instaurării şi menţinerii unui regim nelegitim şi criminal.
2.Schimbări preconizate
Prin proiectul de lege privind pensiile unor responsabili ai regimului comunist implicaţi în acte de represiune pe motive politice se urmăreşte realizarea următoarelor obiective:
*** stabilirea cuantumului pensiei la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară pentru responsabilii regimului comunist condamnaţi irevocabil de instanţele judecătoreşti pentru abuzuri comise, în perioada 1945-1989, împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale unor persoane.
*** stabilirea cuantumului pensiei la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară pentru responsabilii regimului comunist care au fost declaraţi lucrători sau colaboratori ai Securităţii potrivit reglementărilor legale cu privire la accesul la propriul dosar şi desconspirarea Securităţii.
În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1051/10 septembrie 2008 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, cuantumul acestui salariu este în valoare de 600 lei lunar.
Sintagma de „responsabili ai regimului comunist” include următoarele categorii profesionale, definite în art. 1 din proiect:
- membri ai Nomenclaturii de partid ;
- ofiţeri, subofiţeri, angajaţi civili, care au activat în cadrul Securităţii, Ministerului de Interne şi Direcţiei Generale a Penitenciarelor;
- judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi care, în perioada 1945-1989, au fost implicaţi în instrumentarea unor procese politice.
Categoriile menţionate intră sub incidenţa dispoziţiilor proiectului de lege numai în măsura în care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile prin care: au fost condamnaţi pentru acte de represiune pe motive politice, prin care au fost comise abuzuri împotriva persoanelor şi au fost suprimate sau îngrădite drepturi şi libertăţilor fundamentale ale omului sau au fost declaraţi lucrători sau colaboratori ai organelor de Securitate, în conformitate cu procedura legală reglementată de OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului stabileşte că pensiile din cadrul unui sistem care nu este bazat pe principiul contributivităţii se fondează pe un principiul de securitate colectivă şi ele nu pot fi acordate în funcţie de contribuţia individuală. În consecinţă, dreptul de proprietate apărat de art. 1 din Protocolul nr. 1 nu poate fi invocat, deoarece acest sistem de pensii nu acordă fiecărui individ dreptul de a cere o parte determinată/identificabilă din fonduri, dar îi dă mai degrabă speranţa că va primi o asistenţă materială în funcţie de circumstanţele existente în momentul naşterii dreptului.
De asemenea, CEDO stabileşte cu valoare de principiu că statele au posibilitatea de a stabili, în legislaţia lor internă, situaţii care să justifice diferenţe de tratament juridic, fără ca această măsură să aibă caracter discriminatoriu, în sensul art. 14 din Convenţie, dacă are „o justificare obiectivă şi rezonabilă”, dacă „urmăreşte un scop legitim” şi există „un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele angajate şi scopul vizat”. (.....) etc.etc.etc.
_____________________
Material preluat de pe: www.crimelecomunismului.ro
ACUM SA VEDETI SANTAJE DE SANTAJE FRATILOR !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu