Pe cine mai gasim in Romania

Pe masura ce timpurile devin din ce in ce mai grele, tot mai multi romani pleaca din Romania spre alte tari unde pot duce o viata mai buna.

Zugravul

Are o tigara in coltul gurii si chef de munca in coltul indepartat al vietii. Tricoul rupt de pe el nu-ti da nicio idee despre onorariul pe care il va cere la capatul unei zile de spoit in lene, pe un perete care nu se poate opune sau fugi. Ideile lui sunt alea din reclama de la bere. Nevoile sunt cele naturale, si in multe dintre ele apar si se rezolva langa un copac, exact ca in cazul cainilor. Viata lui e si ea o reclama la societatea moderna, care a reusit cumva sa elimine selectia naturala. Acum 30 de mii de ani, zugravul ar fi fost ucis pe loc, dupa primul cerb desenat strimb in pestera, la Lascaux.

Baba urbana

Spre deosebire de sora ei de la sat, baba urbana a vazut multe si stie tot. Isi uraste, in ordine, nora, vecina, vecinul, administratorul, cartierul, orasul. Paradoxal, isi iubeste tara, chiar daca nu-i poate gasi alte calitati decat acelea cu care a ramas din cartea de romana din 1955. Baba urbana banuieste ca totul in jurul ei e facut s-o fure: administratia blocului, compania de gaze, strainul care tocmai a intrat in hol si se uita suspect la cutiile de scrisori. Asta nu-i face in niciun fel viata mai buna. Destinul babei e sa moara, iar ea accepta asta si nu se mai ocupa cu absolut nimic.

La noi lipsesc cu desavarsire babele din America, alea care se coafeaza, se imbraca business, urca in Lexus si se duc voluntare la ONG-uri. Lipsesc si babele din Franta, care arata la 70 de ani ca romancele noastre la 50 si merg la mitinguri, cand nu citesc literatura de stanga. Babele noastre autohtone doar voteaza cu Basescu, critica “tineretul din ziua de azi”, mananca mult peste tot unde e gratis (preponderent inmormantari), barfesc pe toata lumea si circula gratis cu RATB-ul.


Soferul manelist

E rapid, pentru ca nu poate fi nimic altceva, in afara de negustor de droguri sau combinator de terenuri. Cel mai bun lucru din viata lui e motorul, facut de un neamt cu mult mai destept, insa soferul nostru nu pare sa sesizeze ironia. Ii place sa imparta: pumni, muzica, opinii. Stie despre tine ca esti prost. Stie ca el e destept, iar viata, in felul asta, devine foarte simpla. De-aia soferul manelist e cel mai relaxat dintre romanii care au ramas in tara. Cand te intrebi de ce Mazare a pus palmieri la Constanta, la sosea, raspunsul e limpede: pentru ca maimutele erau deja acolo. Si nici n-aveau dusmani naturali!

Inginerul

A lucrat candva in cercetare. Revolutia l-a prins la planseta, desenand cladiri urate, cu speranta ca intr-o buna zi va fi lasat sa fie genial. Cand a fost lasat, a continuat sa fie el insusi, cu program clar: dimineata la 8 la serviciu, la 5 acasa, la 8 la a doua sticla de vin. Inauntrul mintii lui sunt o multime de bagaje desfacute si lasate asa, in lipsa de o noua destinatie - literatura SF, poeti optzecisti, doua-trei iubiri, neaparat consumate la Costinesti, cu Radio Vacanta undeva in surdina, si o colectie de filme vechi si discuri de vinil cu Holograf, Compact si Iris. Se misca greu printre ele si de-aia e deprimat.

Spera sa vina vremuri mai bune, chiar si cand apar la orizont, el spera ca o sa-i bata la usa, sa-l ia de mana pana in Germania, unde sigur cineva stie de lucrarea lui de diploma, o revolutie la vremea ei.

Bogatul

In ciuda previziunilor optimiste ale telenovelelor, bogatii nu plang. Nu au de ce, nu au cand, nu le-a adus aminte secretara. Cei mai multi nu stiu ca sunt bogati – pentru ca nu se mai masoara in raport cu tine, ci in raport cu alti bogati. Chestia asta aduce cu sine o situatie pe care nici psihologul platit cu 200 euro/ora n-o poate rezolva: sunt bogati cu Mercedes care sufera ca n-au Bugatti. Bogatul roman are si o alta problema: nu e bogat decat aici. Cand iese din tara, e doar ostentativ si cabotin.

Baiatul de club

El e in general fiul celui de mai sus. Ziua lui de munca e noaptea, spaima lui e moartea de plictiseala. Exemplarele cele mai robuste rezista fara mancare o saptamana si pana la doua zile fara paparazzi. Ideile lui sunt simple: mosule, du-te tu la scoala, daca n-ai bani de distractie! Zilele lui sunt numarate: le numara presa de scandal si poporul odata cu ea, cand scoate din frigider branza, la o salata de rosii taiate repede, pana nu incepe Diaconescu la OTV.

Toti astia au ramas în tara. Restul au plecat, si nu în concediu. Or mai fi si altii, nu stiu, e treaba institutelor sa ne zica. Ce vreau eu sa va spun e altceva:

Uitati-va la ei si încercati apoi sa va închipuiti ca, din marfa asta, trebuie sa facem o natiune.