Scrisoare deschisă pentru Parlament: Șapte motive pentru demiterea lui Traian Băsescu

Jurnalistul Eugen Zainea susține că există suficiente argumente solide pentru ca Parlamentul României, în ședința extraordinară de luni – când ar trebui să dezbată decizia CCR din 21 august, nu să ia act de ea – să-și exercite atribuțiile constituționale și să respecte cu ”sfințenie” voința populară exprimată la referendumul din 29 iulie. În susținerea afirmațiilor sale, jurnalistul Eugen Zainea prezintă șapte motive, detaliate și argumentate cu articole de lege, pentru care Traian Băsescu nu se mai poate întoarce la Cotroceni, considerând că Parlamentul are ocazia, mâine, nu numai să-și restabilească imaginea publică, ci să restabilească și suveranitate poporului român, precum și demnitatea și independența României.

Eugen ZAINEA

”Exista suficiente argumente, extrem de solide, pentru ca Parlamentul Romaniei, care potrivit articolului 61 din Constitutia Romaniei este :”…organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” sa-si exercite atributiile constitutionale si sa ia act de vointa exprimata cu o zdrobitoare majoritate de poporul roman suveran, constatand ca Traian Basescu a fost demis de acest popor la referendum. In cele ce urmeaza, voi sintetiza cateva dintre argumentele cele mai evidente care demonstreaza ca solutia acestei probleme este la parlament si ca in urma dezbaterii in parlament (care trebuie sa discute, nu sa ia act de…) hotararea Curtii Constitutionale trebuie luata decizia de constatare a faptului ca procesul inceput politic in ziua de 5 iulie cu suspendarea presedintelui, care a fost continuat, conform Constitutiei de poporul roman (si, in mod normal, decizia acestuia trebuia respectata de toata lumea, inclusiv de catre Curtea Constitutionala, Basescu si acolitii lui), a fost in mod abuziv blocat de o hotarare neconstitutionala (dupa cum voi demonstra in cele ce urmeaza) a CCR trebuie finalizat prin respectarea cu sfintenie a vointei poporului, deci prin constatarea demiterii lui Traian Basescu.

1. Curtea Constitutionala si-a depasit in mod grav atributiile stabilite foarte precis de Constitutie si de Legea 47/1992. Astfel, nu intra in niciun caz in atributiile Curtii sa completeze Constitutia, scriind noi articole si alineate. Acest lucru nu este permis nici macar parlamentului, ca unica putere legiuitoare. Parlamentul, in camerele sale reunite in Adunare Constituanta, poate propune amendamente la Constitutie, dar decizia de a le transforma in text constitutional revine doar poporului suveran. Or, conditionand declararea constitutionalitatii Legii referendum-ului de introducerea cvorum-ului la referendum-ul de demitere a lui Traian Basescu, Curtea si-a permis sa introduca-evident fara drept-un nou articol in Constitutie. Fiindca niciunul dintre articolele Constitutiei care pot fi invocate in acest caz (95 privind suspendarea, 81 privind alegerea, art.146, alin.(i) privind atributiile Curtii in acest caz) nu are nicio prevedere privind necesitatea indeplinirii unei conditii de cvorum. Dealtfel, nici in articolele din Legea 47/1992 care se refera la atributiile Curtii in cazul referendum-ului nu exista vreo precizare care sa sugereze ca ar reveni Curtii vreun drept in acest sens (dealtfel, nici daca ar exista, din grava eroare, astfel de pevederi in legi speciale, ele nu pot prevala in fata Constitutiei, “mama legilor” cum o numea Basescu).Un lucru care este cat se poate de clar este ca aceasta institutie, Curtea Constitutionala, nu este generator de lege. El doar vegheaza la respectarea Constitutiei, dar unica putere legiuitoare este, potrivit Constitutiei, Parlamentul Romaniei.

Exista in articolul 81 alin. 2, privind alegerea presedintelui in primul tur de scrutin o prevedere de conditionare, dar nu este vorba de cvorum, ci de o conditie de eligibilitate (dovada imediata fiind aceea ca, in absenta numarului de voturi precizat in acest alineat, turul nu se reia cu aceiasi competitori, ci se organizeaza un al doilea tur, intre primii doi clasati in primul tur, in ordinea descrescatoare a numarului de voturi obtinute).

Dealtfel, introducerea conditiei de cvorum este dublu meconstitutionala, fiindca ea nu respecta principiul simetriei, care ar impune ca demiterea presedintelui sa se faca in aceleasi conditii in care a fost ales. Or, cum Basescu a fost ales in turul al doilea, cu cca 28% din voturile alegatorilor inscrisi pe liste, nu poate fi demis in alte conditii, mult mai restrictive decat cele ale alegerii.

Ar mai fi de spus ca doamnele si domnii de la Curte dovedesc fie necunoasterea practicii europene, fie o rea credinta de zile mari, fiindca la impunerea cvorum-ului n-au tinut cont de faptul ca in niciuna dintre tarile Uniunii Europene in care exista impuse cvorum-uri, nivelul acestuia nu este fixat atat de sus (50%+1), el variind intre 25%+1 si maximum 40%+1

Tot la acest capitol, al lipsei de expertiza sau al relei credinte se poate face mentiunea ca membrii plenului Curtii fie nu stiu, fie ignora cu buna stiinta faptul ca in statele Uniunii Europene, practica in materie de organizare a alegerilor este ca cetatenii cu rezidenta in strainatate nu intra in calculul cvorum-ului, acolo unde exista aceasta prevedere de cvorum. (Ceea ce, evident, nu inseamna, asa cum incearca sa convinga diversiunea ieftina a lui Traian Basescu si a acolitilor lui, ca li s-ar interzice dreptul constitutional de a vota).

Rezulta cat se poate de limpede ca aceasta conditie de cvorum este nula de drept si invocarea ei de catre Curte pentru a lua hotararea ca referendum-ul nu este valabil din cauza neindeplinirii ei este la fel de nula si nu poate produce efecte juridice.

2. Curtea Constitutionala si-a permis sa-si depaseasca atributiile si sa violeze Constitutia si in adoptarea Hotararii din 21 august. Fiindca, in vreme ce art. 147, alin (4) din Constitutie stipuleaza ca “Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.” Or, in Hotararea nr. 6/21 august 2012 (hotarare, nu decizie!), la articolul 5, Curtea scrie, la un moment dat: “Hotararea este definitiva si general obligatorie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si in presa.”

3. Mai mult decat atat, Curtea isi depaseste grav si abuziv atributiile constitutionale, care, la art. 146, alin (i). care se refera la atributiile Curtii in acest caz particular, scrie; ”vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;” Or, cu un tupeu inimaginabil, Curtea scrie in art.: “De la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, domnul Traian Basescu isi reia exercitarea atributiilor constitutionale si legale de Presedinte al Romaniei.” Aceasta formulare din Hotarare este nula de drept si nu poate produce efecte juridice, pentru ca excede competenta constitutionala a Curtii

4. Membrii plenului Curtii au sfidat legislatia atunci cand, in sedinta din 3 august au respins toate contestatiile, inclusiv cea care se refera la caracterul nelegal al chemarii de catre PD-L la boicot. Si asta pentru ca Legea partidelor politice stabileste in mod explicit ca partidele sunt obligate sa stimuleze participarea cetatenilor la scrutin-uri. Si aceasta hotarare este, prin urmare, nula de drept.

5. Cei sase membri al plenului Curtii care au determinat fondul Hotararii din 21 iulie au demonstrat o grava rea credinta ignorand cifrele comunicate de guvern si sustinand ca cea mai mare parte a acestora nu au relevanta sau nu raspund solicitarilor Curtii din 3 august. Culmea este ca domniile lor se fac ca nu mai stiu de propriile sustineri din hotarari precedente. Ei au ignorat cifrele care demonstreaza ca numarul persoanelor care ar trebui sa figureze pe listele electorale este mult mai mic, uitand ca, in luna iunie, intre argumentele pe care le-au folosit in motivarea hotararii de a declara ca neconstitutionala legea uninominalului pur a figurat si acela ca in ultimii ani, populatia Romaniei a scazut constant, ceea ce face ca numarul de alegatori sa fie si el mai redus, lucru care ar implica scaderea numarului de parlamentari. Aceasta demonstreaza nu numai ca membrii Curtii sunt constienti de dimensiunea reala a populatiei de astazi a Romaniei, dar ca aveau inca din luna iunie la dispozitie date care sa le permita sa faca o astfel de afirmatie in motivarea unei decizii. Intrebarea este de ce domniile lor nu au mai dorit in 21 august sa tina cont de acele cifre, cunoscute sau de cifrele inaintate Curtii la cerere.

6. .Inainte de a aduce argumentul determinant in favoarea validitatii referendum-ului din 29 iulie, rog Parlamentul si opinia publica sa constate faptul evident ca la data de 5 iulie, Parlamentul a pornit un proces democratic si constitutional, acela al suspendarii presedintelui. Acest proces, pentru a fi finalizat, impune ca poporul roman sa-si exprime suveranitatea, asa cum stabileste Constitutia la articolul 95, prin referendum. Si, fac precizarea, obligatoriu, printr-un referendum valid. Prin referendum, populatia cu drept de vot trebuie sa se pronunte in mod explicit fie pentru demiterea presedintelui suspendat, fie pentru revenirea lui in functie. Lucru care trebuie sa se intample prin exprimarea, in favoarea uneia dintre cele doua posibilitati (oricare ar fi ea), a majoritatii voturilor din numarul total de voturi valabil exprimate. Daca referendum-ul este declarat nevalabil din motive de cvorum, rezulta in mod cat se poate de clar ca procesul inceput la 5 iulie nu este incheiat in mod constitutional. Daca referendum-ul nu este recunoscut ca valabil, rezulta ca poporul nu si-a exprimat, in conditii legale si constitutionale, optiunea, asa cum stabileste Constitutia si, deci, procesul nu este incheiat. El neputand fi incheiat decat prin exprimarea optiunii populare (prin Da, respectiv Nu), intr-un referendum valid. Pana atunci, procesul de suspendare demarat de Parlament nu este finalizat si, pe cale de consecinta, presedintele ramane in stare de suspendare pana cand un nou referendum, recunoscut ca valabil, va exprima vointa suverana a poporului. Aceasta nu se poate exprima decat prin vot. In niciun caz prin absenteism. Dealtfel, recomandarile Comisiei de la Venetia, atunci cand nu incurajeaza impunerea cvorum-ului intr-un astfel de caz, la pct. 7, fac precizarea expresa ca nu e recomandabila stabilirea unui prag, tocmai pentru a nu permite uneia dintre partile interesate de a invoca in favoarea sa alegatorii care nu au participat la scrutin. Rationamentul anterior este cu atat mai valabil cu cat numarul de voturi valabil exprimate in 29 iulie este semnificativ, iar in cadrul acestora, numarul de voturi pe optiunea Da este zdrobitor.

7.Atrag insa atentia Parlamentului Romaniei si opiniei publice ca, daca membrii plenului Curtii ar fi dat dovada de buna credinta si de responsabilitate in exercitarea atributiilor si obligatiilor ce le revin, aveau la dispozitie cifre cat se poate de oficiale cu privire la dimensiunea reala a populatiei Romaniei la ora actuala.

Institutul National pentru Statistica al Romaniei publica anual Anuarul Statistic al Romaniei, care la capitolul 2-Populatie, pune la dispozitie datele despre populatie si miscarea naturala a populatiei. Pe site-ul INS, ultimul anuar postat este Anuarul Statistic 2010, cuprinzand serii statistice pe perioada indelungata. In sectiunea de Tabele, la 2.1 figureaza populatia pe sexe si medii, iar la pct. 2.2 populatia pe grupe de varsta si sexe, ambele categorii de date fiind furnizate pentru data de 1 iulie a anului respectiv. Din Tabelul 2.1. cu seriile de date statistice, rezulta ca populatia la 1 iulie 1990 era de 23.206.720 persoane, iar cea de la data de 1 iulie 2009 era de numai 21.469.959 persoane.

Din Tabelul 2.2 rezulta, la aceleasi date, populatia pe grupe de varsta (0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-19 ani). Prin insumarea acestor categorii, rezulta ca populatia de la 0 la 19 ani la 1 iulie 1990 era de 7.348.089 persoane. Facand extrapolarea de rigoare, pentru a deduce populatia de la 0 la 18 ani si deducand cifra (cu o aproximatie rezonabila) astfel obtinuta din cifra totala a populatiei, (operatie repetata si pentru 1 iulie 2009), rezulta ca populatia cu drept de vot (peste 18 ani) la data de 1 iulie 1990 era sub 21.400.000 persoane, iar la data de 1 iulie 2009 era sub 17.200.000 persoane. Pentru a afla aceleasi cifre la 1 iulie 2012, trebuie sa tinem cont de miscarea naturala a populatiei intre 2009 si 2012, asa cum este ea reflectata de datele INS. Din anuare rezulta ca, in mod constant, populatia de la 0 la 18 ani urmareste, in mare, scaderea generala a populatiei Romaniei. Astfel, tinand cont de evolutiile consemnate de seriile statistice pana in 2009 de la an la an, se poate estima cu o buna probabilitate ca populatia din aceasta categorie scade de la an la an cu circa 100.000 de persoane anual. Asta inseamna ca, intre 1 iulie 2009 si 1 iulie 2012, scaderea este de circa 300.000 persoane. Deducand aceasta scadere din cifra persoanelor cu drept de vot estimata anterior pentru 1 iulie 2009, rezulta ca la data de 1 iulie 2012, populatia cu drept de vot era sub 16.900.000 persoane. Repet, acestea sunt date oficiale, publicate anual de Institutul National de Statistica si pe care dl profesor Voineag, directorul institutului nu poate pretinde ca nu le poate confirma si ca nu pot fi luate in calcul ca baza pentru stabilirea cu o marja extrem de rezonabila de eroare a numarului de persoane cu drept de vot.

Rezulta din cifrele prezentate mai sus ca numarul de alegatori prezenti la vot in 29 iulie 2012, conform datelor Biroului Electoral Central, confirmate de Curtea Constitutionala, de 8.459.053 de persoane, depaseste cvorum-ul, asa neconstitutional, stabilit de Curte. Apare astfel cat se poate de limpede, din cifrele statistice oficiale, date publicitatii anual de Institutul National pentru Statistica si pe care nimeni nu-si poate permite sa le conteste, ca referendum-ul din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Romaniei este valid chiar si in conditiile in care cvorum-ul de 50%+1 impus de Curte este neconstitutional.

Prin urmare, chiar si daca tinem cont de aceasta conditionare neconstitutionala, referendum-ul este valid iar presedintele a fost demis de poporul roman cu o majoritate zdrobitoare, de 87,52% din voturile valabil exprimate!

De aceasta realitate trebuie sa tina cont Parlamentuul Romaniei, intrunit in 27 august 2012, constatand ca, prin votul covarsitor majoritar al poporului roman suveran, din 29 iulie 2012, Traian Basescu nu mai este presedintele Romaniei!

Parlamentul trebuie sa demonstreze ca este ceea ce stabileste articolul 61 din Constitutie: “Organul reprezentativ suprem al poporului roman”. El nu poate permite nimanui sa siluiasca si sa batjocoreasca vointa exprimata de popor, Articolul 2 din Constitutia Romaniei specifica:

“(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Finalizarea procesului de exprimare a suveranitatii popoorului”

Poporul a facut un prim pas in exercitarea suveranitatii in 29 iulie, prin referendum. Este cazul ca Parlamentul sa constate ca exista un grup care, in dispretul vointei poporului roman si al Constitutiei, incearca sa exercite suveranitatea in nume propriu. Si, ca atare, Parlamentul are datoria sfanta sa blocheze, in mod democratic, aceasta actiune flagrant neconstitutionala, permitand astfel finalizarea procesului de exercitare a suveranitatii poporului, de aceasta data prin organul sau reprezentativ ales.

Este cunoscut ca, dintre toate institutiile statului roman, Parlamentul are (in parte nejustificat) imaginea publica cea mai proasta. Este o sansa unica (cu care clasa politica romaneasca nu se va mai intalni, probabil, in cursul vietii active a actualei generatii de politicieni) ca, intr-o singura zi, cea de 27 august 2012, Parlamentul sa-si restabileasca imaginea publica pe care ar trebui sa o aiba. Restabilind, totodata, nu doar suveranitatea poporului roman, ci si demnitatea si independenta nationala a Romaniei, la care diverse institutii internationale si unele state au incercat, dupa data de 5 iulie, sa atenteze.

Prin urmare, domnisoarelor, doamnelor si domnilor parlamentari, asteptam de la Dumneavoastra in ziua de 27 august o decizie care sa demonstreze ca sunteti nu doar constienti de misiunea pe care o aveti, ca organ reprezentativ ales prin care poporul isi exercita suveranitatea, ci si decisi sa fiti la inaltimea acestei misiuni, prin a carei exercitare sa nu inselati increderea cu care cei care v-au trimis in Parlament v-au investit.

Dumnezeu si sentimentele de responsabilitatee si de mandrie si demnitate nationala sa va calauzeasca in decizia Dumneavoastra!

sursa :http://www.dcnews.ro/2012/08/scrisoare-deschisa-pentru-parlament-sapte-motive-pentru-demiterea-lui-traian-basescu/

PS Cu tot respectul dar sunteti naiv. domnule ziarist, crezand ca ajuta la ceva dezvaluirile Dumneavoastra !
Nu ati inteles, inca, faptul ca morisca-i morisca . Azi, morisca-i portocalie !