O EXCELENTĂ LECȚIE DE DREPT IN LEGĂTURĂ CU LG 119/2010 ȘI HG 735.2010 !

C ă t r e

CURTEA DE APEL CLUJ

- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal -

Dosar nr.1510/33/2010

T.pronunțare: 23.11.2010

Subsemnații reclamanți: Hexan Viorel, Stănescu Gheorghe, Trif Ștefan, Patca Iulian, Bob Ioan, Șerban Mircea-Matei și Vanea Vasile, prin avocat Iepure Viorel, formulăm următoarele

CONCLUZII:

Hotărârea Guvernului României nr.735/2010 a fost adoptată în baza art.3 al.3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Conform art.4 al.3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ar fi trebuit ca actul elaborat de Guvern să fie emis în limitele și potrivit normelor care îl ordonă.

Cu toate că Legea nr.119/2010 nu ne implică în niciun fel în procesul de recalculare a pensiilor, prin încălcarea normelor de tehnică legislativă Guvernul a inclus în H.G. nr.735/2010, prin exces de putere, mai multe dispoziții care adaugă la lege. Prin aceste dispoziții suntem obligați să ne procurăm documente doveditoare privind veniturile realizate de-a lungul întregii cariere și apoi, pe baza acestor documente, să solicităm noi înșine recalcularea (în fapt, diminuarea) pensiilor, sub sancțiunea recalculării acestora pe baza salariului mediu brut pe economie.

Dispozițiile din actul normativ atacat a căror legalitate o contestăm sunt cuprinse în articolele 2, 6 și 10 iar anularea acestora o solicităm pentru motivele pe care le vom detalia în continuare.

1. În art.2 al.2-4 se dispune că:

”(2) Documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale în vederea recalculării pensiilor sunt prevăzute în anexele nr. 1a, 1b şi 2.

(3) Pentru perioadele în care beneficiarii şi-au desfăşurat activitatea în Ministerul Apărării Naţionale, documentele doveditoare se solicită de către aceştia prin centrele militare judeţene/zonale/de sector sau prin unităţile militare din care au făcut parte, după caz.

(4) Pentru perioadele în care beneficiarii şi-au desfăşurat activitatea în celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi din sistemul administraţiei penitenciarelor, documentele doveditoare se solicită de către aceştia de la ultima unitate din care au făcut parte sau de la structura de resurse umane a inspectoratelor generale/similare, în situaţia în care aceste unităţi au fost desfiinţate”.

Motive de nelegalitate:

a) În Legea nr.119/2010 (art.4 al.1) se dispune doar că ”recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare…”, fără a se institui vreo obligație în acest sens în sarcina pensionarilor militari.

b) Nimeni nu poate fi obligat să contribuie în vreun fel la diminuarea unui drept al său, dobândit în mod legal.

c) Pe lângă obligarea de a solicita documentele doveditoare, al.2 impune și conținutul cererilor, nelăsând solicitanților posibilitatea de a le formula așa cum doresc, de a-și exprima dezacordul față de eventualitatea (în fapt, în cazul cvasitotalității pensionarilor militari, certitudinea) diminuării pensiei.

2. În art.2 al.6 și 7 se dispune că:

”(6) Documentele doveditoare obţinute în condiţiile alin. (3) şi (4) se depun de către beneficiari la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii de la care primesc drepturile de pensie.

(7) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează în ordinea înregistrării documentelor doveditoare la structurile de pensii, iar în lipsa acestora, începând cu cele mai vechi dosare aflate în plată, în funcţie de anul şi luna deschiderii dreptului la pensie.”

Motive de nelegalitate:

a) Legea nr.119/2010 nu prevede obligarea pensionarilor militari de a-și depune documentele doveditoare la structurile de pensii.

b) Pe lângă faptul că instituirea acestei obligații este nelegală, ea este și inutilă din punct de vedere al operativității procesului de recalculare, întrucât organele însărcinate cu centralizarea datelor din statele de plată pot trimite aceste date direct la structurile de pensii. Din moment ce organele statului au hotărât diminuarea unui drept, tot ele trebuie să-și asume întreaga răspundere pentru operativitatea și corectitudinea activităților necesare punerii în aplicare a acestei măsuri.

c) Dispoziția din art.2 al.7 (ca și cele din art.2 al.3 și 4) are și un profund caracter nedrept, imoral și lipsit de respect, în special față de pensionarii militari aflați la vârsta senectuții. Aceștia (mulți dintre ei bolnavi și în imposibilitatea fizică de a se deplasa) și-au sacrificat cea mai mare parte din viață (inclusiv tinerețea și familia) pentru a-și servi și apăra țara chiar cu riscul pierderii vieții (jurământul militar este singurul care impune acest risc !), iar acum sunt chemați la o adevărată ”competiție” de stat la cozi la porți, la uși și la ghișee. Și aceasta pentru a-și face ei înșiși rost de actele pe baza cărora să ”beneficieze” (cât dispreț!!!) de o pensie mai mică decât cea dobândită în mod legal despre care știau, încă de la intrarea în liceul militar sau în școala militară, că, în conformitate cu sacrificiile și cu statutul lor special, va fi stabilită astfel încât să compenseze parțial aceste sacrificii și să le asigure un trai decent la bătrânețe.

3. În art.6 al.1, 2 și 4 se dispune că:

”(1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii.

(2) În situaţia în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevăzute la art. 2 alin. (3) şi (4).

…………………………………………………………………………………………………….

(4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.”

Motive de nelegalitate:

a) În conformitate cu prevederile art.21 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, în dosarele noastre de pensie nu se regăsesc decât veniturile realizate în ultimele 6 luni de activitate (baza de calcul a pensiei). Aceasta înseamnă că suntem obligați să solicităm documente doveditoare pentru aproape întreaga perioadă de activitate (mai puțin pentru ultimele 6 luni).

b) Raportarea la salariul mediu brut pe economie pentru acele perioade pentru care nu se pot dovedi veniturile realizate lunar este de principiu netemeinică. Aceasta deoarece un salariat din economie muncește 8 ore pe zi, 5 zile (înainte de 1989-6 zile) pe săptămână, are libertate de deplasare fără a cere consimțământul șefului (angajatorului), în timp ce militarul este la datorie 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână și are o multitudine de restricții și îngrădiri ale drepturilor și libertăților. Prin urmare, impunerea acestei reguli și pentru pensionarii militari ar însemna stabilirea unei ”egalități” injuste, netemeinice și lipsite de orice suport moral.

c) Legea nr.119/2010 impune raportarea la salariul mediu brut pe economie doar în ipoteza în care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială (art.5 al.4). De asemenea, din art.4 al Legii și din interpretarea sistematică a acesteia rezultă că instituțiile abilitate cu aplicarea ei sunt singurele obligate să efectueze recalcularea. În mod firesc și logic, tot ele răspund și de corectitudinea recalculării.

Prin urmare, dispoziția din art.6 al.4 conform căreia la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie și în ipoteza în care documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul de recalculare, constituie o adăugare la lege și o încălcare a drepturilor și intereselor noastre.

d) Oricât ne-am strădui noi, pensionarii militari, să ne procurăm în timp util (până la 31.12.2010) toate actele necesare dovedirii veniturilor lunare din întreaga perioadă de activitate, cea mai mare parte dintre noi nu vom reuși acest lucru pentru că:

- militarii nu au avut niciodată cărți (carnete) de muncă;

- dintotdeauna pensiile militare au fost stabilite pe baza unei legi speciale (în prezent Legea nr.164/2001), avându-se în vedere soldele lunare din ultima perioadă de activitate (în prezent 6 luni);

- în dosarele (memoriile) personale nu sunt menționate veniturile realizate.

În consecință, pentru recalcularea corectă a pensiei, pe baza veniturilor realizate în întreaga perioadă de activitate, este necesară consultarea, pentru fiecare pensionar militar, a statelor de plată din fiecare lună. Chiar pornind de la premisa că aceste state s-ar afla într-o singură unitate militară sau într-un singur punct arhivistic (în realitate acestea sunt răspândite prin mai multe unități militare sau puncte arhivistice), timpul necesar consultării acestora și eliberării adeverințelor pentru toți pensionarii militari ar fi unul foarte lung și ar necesita un număr foarte mare de operatori.

Față de această stare de fapt, invocarea de către pârât prin întâmpinare (pag.4), pentru comparație, a dispozițiilor art.161 al.2 din Legea nr.19/2000 care prevăd că:

”În condiţiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. În caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe ţară, în vigoare în perioada respectivă”, este greșită deoarece:

- dispozițiile invocate sunt cuprinse într-o lege și nu într-un act de aplicare a acesteia;

- prezentarea de către asigurat a unor acte doveditoare este o facultate, o posibilitate și nu o obligație a acestuia (”…asiguratul poate prezenta…”);

- prezentarea unor acte doveditoare constituie o situație de excepție în cazul pensionarilor care au avut carnet de muncă (având în vedere că acest document conține cvasitotalitatea datelor privind veniturile), în timp ce art.6 al.2 din H.G. nr.735/2010 instituie pentru pensionarii militari o regulă (având în vedere că în dosarele de pensie sunt înscrise doar veniturile din ultimele luni de activitate);

- în cazul recalculărilor efectuate doar în baza Legii nr.19/2000), pensionarii care depuneau acte doveditoare pentru perioadele în care în carnetele de muncă nu erau înregistrate drepturile salariale, nu riscau diminuarea pensiilor deoarece art.180 al.7 din această lege prevede că: ”În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. 6 (adică pe baza punctajului mediu annual - n.n.), este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”; în schimb, în Legea nr.119/2010 nu a mai fost reiterată o astfel de dispoziție (scopul fiind acela de diminuare a pensiilor), situație în care este logic și normal ca pensionarii militari să nu dorească să-și procure și să depună acte doveditoare și să nu fie obligați în acest sens.

e) Prin adăugarea la lege din art.6 al.4 dreptul la pensie nu ne este garantat nici măcar în cuantumul recalculat prin stabilirea punctajului mediu anual pe baza veniturilor realizate lunar.

4. În art.10 al.2 se dispune că:

”(2) Drepturile de pensii recalculate potrivit alin. (1) se acordă astfel:

a) de la data de întâi a lunii următoare expirării procesului de recalculare, dacă cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă în termenul general de prescripţie;

b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii, după termenul prevăzut la lit. a).”

Motive de nelegalitate:

a) Legea nr.119/2010 nu conține nicio dispoziție care să ne oblige să depunem cereri de recalculare a pensiei.

b) Nimeni nu poate fi obligat să solicite acordarea, extinderea și, cu atât mai puțin, diminuarea unui drept.

Este evident că, în litera și spiritul ei, Legea nr.119/2010 a vizat recalcularea pensiilor fără implicarea noastră în vreun fel în acest proces. De altfel, este firesc și logic să fie așa atâta timp cât această lege nu reiterează dispoziția art.180 al.7 din Legea 19/2000, citată mai sus.

Pe de altă parte, implicarea noastră în procesul de recalculare prin dispozițiile H.G. nr.735/2010 nu simplifică în nici un fel acest proces și nu scurtează timpul de recalculare a pensiilor (dimpotrivă, îl prelungesc!). Aceasta deoarece documentele privind veniturile realizate de noi (statele de plată) se află în unitățile și arhivele Ministerului Apărării Naționale iar recalcularea pensiilor este în sarcina unei structuri din cadrul aceluiași minister (Secția Pensii Militare din cadrul Direcției Financiar-Contabile a M.Ap.N.). Prin urmare, dispozițiile nelegale din H.G. nr.735/2010 ne impun să solicităm documente doveditoare de la o instituție și să le predăm aceleiași instituții, dar însoțite de o cerere !!!

În schimb, dispozițiile care ne obligă să ne implicăm în procesul de recalculare a pensiilor ne cauzează o vătămare a drepturilor și intereselor noastre, sub două aspecte:

1. Se transferă în sarcina noastră riscul imposibilității recalculării corecte și la timp a tuturor pensiilor, prin aceea că dacă nu vom depune în termen documentele doveditoare ni se vor calcula pensiile pe baza salariului mediu brut pe economie invocându-se prevederile art.6 al.4 din H.G. nr.735/2010. Or, este cert că o mare parte dintre pensionarii militari nu vor putea obține în timp util documentele doveditoare (copii sau adeverințe conforme cu statele lunare de plată) având în vedere volumul imens de muncă necesar pentru eliberarea acestora.

Evident că tot noi ar urma să suportăm și riscurile decurgând din: lipsa din arhive a statelor de plată; caracterul ilizibil al statelor de plată întocmite cu mulți ani în urmă și redactate cu cerneală de slabă calitate; efectuarea (probabil în premieră absolută!!!), în baza art.15 din H.G. nr.735/2010, a operațiunilor de colectare a datelor și de recalculare a pensiilor de către persoane neautorizate, nespecializate, chemate în mod intempestiv să pună urgent și cu orice preț (inclusiv cu mari cheltuieli materiale și financiare) în aplicare o dispoziție legală profund imorală și nedreaptă; etc.

De altfel, cu privire la art. 15 din H.G. nr.735/2010, la punctul 6 din Avizul Consiliului Legislativ nr.927/19.07.2010 referitor la proiectul acestui act al Guvernului s-a arătat că ”în legătură cu încheierea de contracte de prestări servicii/convenții civile pentru recalcularea pensiilor, opinăm că această ipoteză juridică nu este suficient de clar fundamentată și formulată. Astfel, pe lângă faptul că această operațiune presupune alocarea unor fonduri bănești, nu sunt precizate condițiile în care entitățile implicateîn acest proces ar putea recurge la aceste contracte (de exemplu, lipsa personalului calificat pentru realizarea acestor recalculări, dacă este o regulă sau o excepție, cu ce categorie de prestatori de servicii ar urma să se încheie aceste contracte, etc); în orice caz, considerăm că recurgerea la asemenea contracte ar trebui făcută numai în subsidiar, în cazuri temeinic motivate”. La redactarea formei finale nu s-a ținut însă cont de acest aviz, Guvernul autorizând entitățile implicate în acest proces, din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională (secțiile de pensii), să decidă cu cine încheie aceste contracte și ce condiții de calificare trebuie să îndeplinească persoanele care vor contribui la stabilirea unui drept fundamental al unei importante categorii sociale!!!

2. Prin depunerea cererilor de recalculare a pensiilor precum și a documentelor pe baza cărora să se efectueze această operațiune, ne-am diminua substanțial posibilitățile ulterioare de contestare a deciziilor ce se vor emite în urma recalculării pensiilor. Ne-ar fi mult mai greu să contestăm o astfel de decizie invocând ”post factum” nelegalitatea normelor care ne-au viciat consimțământul determinându-ne să ne depunem cereri de recalculare (diminuare) a pensiilor și ”documente doveditoare” care să stea la baza acestei recalculări.

Considerăm că Guvernul caută să ”acopere legal” nelegalitatea micșorării pensiilor noastre, diminuându-ne astfel și posibilitățile ulterioare de a contesta recalcularea.

Această încercare s-a făcut și se face prin vicierea consimțământului nostru atât prin violență cât și prin mijloace dolosive (prin dol), așa cum vom arăta în continuare.

În ce privește violența, dispoziția din art.6 al.4 conform căreia, dacă nu au fost depuse documente doveditoare (bineînțeles însoțite și de cererea de recalculare impusă de art.10 al.2), la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie, constituie o evidentă amenințare cu un rău ce privește integritatea fizică a bunurilor noastre, în concret fiind vorba de stabilirea unui punctaj mediu anual mai mic întrucât salariile noastre au fost, în general, mai mari decât salariul mediu brut pe economie.

În ce privește dolul, chiar dacă acesta nu rezultă din conținutul H.G. nr.735/2010, este deja de notorietate că:

- Membri ai Guvernului României, inclusiv Primul-ministru, au afirmat de mai multe ori în mass-media că pensiile militare mai mici de 3000 lei nu vor scădea (a se vedea, spre exemplu, următoarele pagini web: http://militar.infomondo.ro/ actualitate/boc-zice-ca-nu-scade-pensiile-militare-sub-3000-de-lei-sa-l-credem.html; http://www.capitalul.ro/finante-banci/mihai-seitan-pensiile-militare-sub-3.000-de-lei-nu-vor-scadea.html; http://www.agentia.org/pensiile-celor-din-armata-si-servicii-secrete-nu-scad-sub-3000-de-lei-5167.html.).

Această afirmație nu are nici o acoperire legală, nu se prevede nicăieri acest lucru.

- Pentru a justifica legalitatea scăderii pensiilor mai mari de 3000 lei, Primul-ministru a făcut referire de mai multe ori la Cazul ”Andrejeva vs. Letonia” judecat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocându-l ca fiind un caz în care această instanță ar fi reținut că legea garantează dreptul la pensie și nu întinderea acestui drept, adică cuantumul ei (a se vedea, spre exemplu, următoarele pagini web: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/86645/Boc-invoca-o-decizie-CEDO-Legea-garanteaza-dreptul-la-pensie-nu-si-cuantumul-ei.html; http://www.infolegal.ro/emil-boc-invoca-hotarari-ale-cedo-ca-sa-taie-pensiile-deciziile-cedo-sunt-insa-fix-invers/2010/06/01/; http://www.gandul.info/news/boc-invoca-hotarari-ale-cedo-ca-sa-taie-pensiile-deciziile-sunt-insa-fix-invers-6239334).

În realitate, în cauza ”Andrejeva vs. Letonia” (cererea nr.55.707/2000) nu este vorba de justificarea scăderii pensiilor ci de refuzul Statului pârât de a acorda o pensie unei persoane care a lucrat în Uniunea Sovietică, pe motiv că nu are cetățenia lituaniană. C.E.D.O. arată că legislația privind sistemul de asigurări sociale dă naștere unui interes pecuniar în beneficiul persoanelor care îndeplinesc criteriile stabilite de lege și cade sub imperiul art.1 din Protocolul 1 privind protecția proprietății, dar și sub imperiul art.14 din Convenție privind interzicerea discriminării. În niciun caz, nu se motivează în vreun fel că legea ar putea retroactiva.

Afirmațiile prezentate mai sus sunt apte - având în vedere că au fost făcute în public, de membri ai guvernului - să inducă în eroare pensionarii militari și să-i determine să-și caute actele și să-și depună cereri de recalculare a pensiei, crezând fie că pensia nu le va scădea, fie că această scădere are o acoperire legală și nu mai poate fi contestată în nicio instanță.

Cu privire la ”Nota de fundamentare” a H.G. nr.735/2010, anexată la întâmpinarea depusă de pârât, vă rugăm să observați că:

La Secțiunea a 2-a, punctul 2 (Schimbări preconizate):

Determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie s-a prevăzut doar pentru situația în care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială (așa cum se stipulează în Legea nr.119/2010), nu și pentru situația în care nu se depun documente doveditoare, adăugată nelegal în art.6 al.4 din H.G. nr.735/2010.

La Secțiunea a 4-a(Impactul financiar…):

Din faptul că nu s-au menționat nici un fel de date rezultă că nu s-a făcut nici un fel de studiu de impact.

La Secțiunea a 5-a, punctul 2 (Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislația comunitară în materie):

S-a menționat ”Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”. Rezultă că nici măcar nu a fost analizată această compatibilitate!

La Secțiunea a 6-a:

S-a menționat că proiectul a fost elaborat cu consultarea Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.

Nu rezultă că ar fi fost consultate și casele sectoriale de pensii ale M.Ap.N., M.A.I. și S.R.I., adică tocmai cele chemate să pună în aplicare actul normativ.

*

* *

Cu privire la cererea de intervenție formulată de Ministerul Administrației și Internelor, solicităm respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Încercând să-și justifice solicitarea de respingere a acțiunii noastre, M.A.I. a motivat, între altele, că ”printr-o simplă parcurgere a Legii nr.164/2001 (art.49) și a Legii nr.179/2004 (art.49) apare evident faptul că normele legale incidente stabilesc obligativitatea depunerii unei cereri, de către persoanele îndreptățite, pentru ca acestea să beneficieze de pensie de stat” și că ”în aceste condiții, apar ca evident neîntemeiate susținerile reclamanților potrivit cărora ”hotărârea de guvern adaugă la lege” și ”nimeni nu poate fi obligat să solicite acordarea, extinderea și, cu atât mai puțin, diminuarea unui drept”.

Este evident că se face o confuzie (voită?) între depunerea unei cereri în vederea exercitării unui drept și libertatea de a exercita sau nu acel drept.

Intervenientul a mai motivat, referitor la sancțiunea nedepunerii documentelor doveditoare, că ”în opinia noastră, prin normele legislative contestate, legiuitorul a înțeles să asigure persoanei pensionate o pensie minimă de care acesta să beneficieze, indiferent de documentele depuse în dosarul de pensionare”.

Față de această motivare, arătăm mai întâi că în discuție nu este subiectul pensionării ci cel al recalculării pensiei. În al doilea rând, nu legiuitorul este cel care caută să ne oblige să depunem documente doveditoare, ci Guvernul. În al treilea rând, prima grijă a Guvernului ar trebui să fie nu aceea de a ne asigura un drept minim ci aceea de a ne acorda dreptul legal.

*

* *

Cu privire la compatibilitatea actului atacat cu prevederile Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale (CEDO)

Actul normativ atacat încalcă atât dreptul la respectarea bunurilor protejat de Articolul 1 din Primul Protocol Adițional la Convenție, cât și Articolul 14 din Convenție privind interzicerea discriminării, combinat cu Art. 1 din Protocolul 1.

I. Cu privire la încălcarea Art. 1 din Primul Protocol Adițional la Convenție privind dreptul la respectarea bunurilor

I.1. Cu privire la existența unui bun

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat pe cale de jurisprudență că noțiunea de “bun” are un sens autonom, nefiind limitată la proprietatea asupra bunurilor corporale; unele drepturi și interese cu valoare patrimonială constituie “bunuri” si intră sub protecția Art. 1 din Protocolul 1 (Gasus Dosier und Fordertechnik GmbH c. Olanda, Hotărârea din 15 februarie 2005, paragraful 53).

In privința dreptului la pensie ca drept social, Curtea a decis in mai multe rânduri că acesta constituie un bun în sensul Art. 1 din Protocolul 1 (în acest sens menționăm, spre exemplu, cauza Gaygusuz c. Austria, hotărârea din 16 septembrie 1996). Într-o decizie aplicabilă în speța de față (cauza Stec c. Regatului Unit) Marea Cameră a statuat, în Decizia din 5 septembrie 2005, că într-un stat modern si democratic anumiți indivizi sunt, pentru o parte din viață sau pentru toată viața, complet dependenți de o prestație socială pentru a supraviețui. Acestor indivizi statele le recunosc nevoia unui anumit grad de certitudine si stabilitate, oferindu-le dreptul la prestații sociale atâta timp cât îndeplinesc condițiile prevăzute de legea națională pentru a beneficia de ele. Tototdată, în aplicarea art. 1 din Protocolul 1, prin această decizie instanța de la Strasbourg a abandonat diferențierea între sistemele de pensii contributive si cele necontributive, statuând că atunci când un stat alege să implementeze o schema de pensii, drepturile si interesele persoanelor beneficiare sunt protejate de Art. 1 din Protocolul 1 indiferent de faptul că au plătit sau nu contribuții la acel sistem si indiferent de modalitatea de finanțare a acestuia. Curtea a mai hotărât că toate principiile aplicabile în general în cazuri care implică drepturi protejate de Art. 1 din Protocolul 1, sunt aplicabile în egală măsură și în cazul drepturilor de protecție socială. Prin urmare subsemnatii reclamanti beneficiem de un bun in sensul Art. 1 din Protocolul 1 la Conventie.

I.2. Cu privire la existența unei ingerințe în dreptul la respectarea bunurilor

Ingerința în dreptul la respectarea bunurilor constă în privarea totală sau parțială a individului de dreptul de a beneficia de acel bun. In cauza de față, actul normativ atacat ne obligă să contribuim la diminuarea unui drept pe care îl avem, prin depunerea cererilor de recalculare a pensiei și ne penalizează cu o diminuare și mai drastică a drepturilor noastre patrimoniale în cazul în care nu ne conformăm acestei obligații.

I.3. Cu privire la justificarea ingerinței

Pentru a fi justificată, deci compatibilă cu prevederile Art. 1 din Protocolul 1 primul paragraf, o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor trebuie să respecte trei cerințe: a) trebuie realizată in condițiile prevăzute de lege; b) trebuie să urmarească un scop de interes general; c) trebuie să fie necesară într-o societate democratică (să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat)

Curtea de la Strasbourg a decis că aceste trei cerințe trebuie întrunite cumulativ, fiind suficient ca una dintre ele să nu fie îndeplinită pentru ca ingerința să fie contrară dreptului la respectarea bunurilor prevăzut de Art. 1 din Protocolul 1.

În cauză sunt încalcate atât cerința legalității cât și cea a proporționalității, așa după cum vom arăta în continuare.

a) Încălcarea cerinței legalității

Cu privire la această cerință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza James c. Regatul Unit, Hotărârea din 21 februarie 1986, că nu este suficient ca ingerința să fie autorizată de o prevedere normativă, ci trebuie respectate anumite cerințe privind calitatea acestor prevederi, pentru ca persoanele vizate să fie protejate împotriva unor acțiuni arbitrare, exercitate sub protecția unei aparențe de legalitate. Prevederea internă în temeiul căreia se produce o ingerință în dreptul justitiabilului la ocrotirea bunurilor trebuie să respecte principiul preeminenței dreptului. În acest sens, Curtea a stabilit că prevederea națională trebuie să fie suficient de precisă și de accesibilă pentru a permite persoanelor vizate să îi prevadă consecințele, într-o măsură rezonabilă, în funcție de circumstanțele cauzei, și să își regleze conduita în mod corespunzător. Acest lucru implică un nivel de previzibilitate care variază în funcție de natura prevederii în cauză, de domeniul vizat, precum si de numărul si statutul persoanelor vizate. Curtea a mai stabilit că, deși statele trebuie să dispună de o largă marjă de apreciere în privința implementării politicilor sociale și economice, modul în care statul a implementat o prevedere normativă poate fi cenzurat în temeiul Convenției dacă această conduită se dovedește în mod manifest lipsită de orice bază rezonabilă (James c. Regatul Unit precizată anterior, paragraful 46).

Totodată, prevederea în temeiul căreia se produce ingerința trebuie să conțină garanții procedurale suficiente pentru evitarea abuzului de putere din partea autorităților (Winterwerp c. Olanda, Hotărârea din 27 noiembrie 1981; Hentrich c. Franța, Hotărârea din 22 septembrie 1994).

Actul atacat încalcă toate cerințele de previzibilitate si de accesibilitate, deoarece a apărut pur și simplu în Monitorul Oficial, fără ca proiectul acestuia să fi fost adus la cunoștința publicului și fără desfășurarea unui proces de consultare cu organele însărcinate cu aplicarea dispozițiilor actului, cu cetăţenii interesați și cu asociaţiile legal constituite, așa cum dispun normele legale (art.6 din Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și art.15 din ”Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2009), precum si fara a se evalua impactul din punct de vedere social, financiar sau al sănătății, asupra persoanelor obligate să facă demersuri pe lângă diverse autorități pentru a-și procura documentele referitoare la veniturile obținute pe perioade de zeci de ani de activitate. Nu s-a avut in vedere un aspect esential, și anume acela că nu există o evidență centralizată a veniturilor obținute de către fiecare militar, consecința fiind accea că riscul recalculării incorecte a pensiilor este transferat de la instituțiile statului asupra particularilor.

Mai mult, așa cum am arătat mai sus, actul atacat a fost emis cu exces de putere, deoarece adaugă la lege. Actul atacat contrazice atât litera cât și spiritul legii, conform cărora recalcularea se va face din oficiu, fiind în totalitate o răspundere a instituțiilor statului. Este un exemplu clar de abuz exercitat sub protecția unei aparențe de legalitate, în totală contradicție cu principiul supremației legii și al preeminenței dreptului.

Pentru aceste motive, ingerința în dreptul nostru la respectarea bunurilor nu îndeplinește cerința de legalitate.

b) Încălcarea cerinței de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat

Instanța de la Strasbourg a subliniat în nenumărate rânduri că dacă prima cerință, cea a legalității, nu este respectată, este inutil de a mai analiza legitimitatea scopului urmărit sau proporționalitatea ingerinței (de exemplu, cauza Iatridis c. Greciei, Hotărârea din 25 martie 1999, paragraful 58). Cu toate acestea ne vom referi și la respectarea acestei cerințe a proporționalității.

Curtea a stabilit necesitatea unui just echilibru între satisfacerea interesului general și cerința respectării drepturilor fundamentale ale individului. Acest echilibru se rupe în momentul în care individul este obligat să suporte o sarcină excesivă și disproporționată (Sporrong și Lonnroth c. Suediei, Hotarârea din 23 septembrie 1982, paragraful 50).

O întreagă categorie de persoane în vârstă, având o stare de sănătate precară – multe dintre ele fiind nedeplasabile – este obligată prin actul atacat să depună într-un interval de timp total insuficient, niște eforturi considerabile, aproape imposibile, pentru a-și procura documentele doveditoare necesare pentru recalcularea pensiei în termenul prevăzut și să depună, împotriva voinței lor, o cerere de diminuare a unui drept. Vă solicităm, de asemenea, să observați că penalizarea persoanelor vizate pentru nedepunerea documentelor dovaditoare constă în recalcularea pensiei în funcție de salariul mediu brut pe economie din perioadele respective, un criteriu total neadecvat raportat la munca depusă și la obligațiile asumate în calitate de militari. Cu alte cuvinte, noi reclamanții si celelalte persoane vizate vom suporta riscul unei diminuări considerabile a pensiei, dacă nu vom reuși să îndeplinim în termenul prevăzut obligațiile stabilite prin actul atacat.

Pentru motivele expuse, considerăm că nici cerința proporționalității nu a fost respectată.

II. Cu privire la încălcarea Art. 14 din Convenție privind interzicerea discriminării combinat cu Art. 1 din Primul Protocol Adițional la Convenție privind dreptul la respectarea bunurilor

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o diferență de tratament în situații similare constituie o discriminare în sensul articolului 14 din Convenție dacă nu are o justificare rezonabilă și obiectivă și nu urmărește un scop legitim (Willis c. Marii Britanii, Hotărârea din 11 iunie 2002, paragraf 48). Pe de altă parte, lista pe care o cuprinde articolul 14 are un caracter exemplificativ şi nu limitativ (Engel şi alţii c. Ţărilor de Jos, Hotărârea din 8 iunie 1976, paragraf 72 şi Rasmussen contra Danemarcei, Hotărârea din 28 noiembrie 1984, paragraf 34).

În cauza de față, se instituie o diferență de tratament între persoanele care își depun cererile de recalculare însoțite de actele doveditoare de venit în termenul prevăzut, persoane care vor beneficia de o recalculare a pensiei într-un anumit fel, și, pe de altă parte, persoanele care nu depun aceste acte din diferite motive (fie că nu doresc să contribuie la diminuarea unui drept, fie că nu au posibilitatea de a procura actele privind venitul realizat), cu consecința că vor fi penalizate prin recalcularea pensiei după alte criterii, și mai dezavantajoase. Consecința este că persoane aflate în situații identice sau similare, din aceeași categorie și cu același statut și aceleasi drepturi la pensie prevăzute de lege, vor suferi discriminări în dreptul lor la respectarea bunurilor pe singurul criteriu al depunerii sau nedepunerii cererii și a documentelor prevăzute în actul atacat. Nu se ține seama de situația personală a persoanelor vizate, dacă sunt sau nu capabile să se deplaseze pentru a solicita de la diverse entități actele doveditoare privind veniturile realizate.

Nu există nici o justificare rezonabilă și obiectivă a acestei diferențe de tratament.

În consecință este încălcat și principiul intezicerii discriminării prevazut de Art. 14 din Convenție.

Art.11 al.1 și 2 și art.20 din Constituție, referitoare la raportul dintre dreptul internațional și dreptul intern, prevăd că tratatele internaționale privind drepturile omului au prioritate față de dreptul intern.

Art.11 al.1 și 2 din Constituție prevede următoarele:

“(1)Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2)Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.”

Art.20 din Constituție prevede urmatoarele:

“(1)Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.

(2)Dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.”

Prin urmare, în virtutea acestor prevederi constituționale instanța este obligată să acorde prioritate dispozițiilor din Convenția Europeană a Drepturilor Omului menționate mai sus și să dispună anularea actului atacat.

În concluzie, având în vedere că actul atacat a fost emis cu exces de putere, vă solicităm să dispuneți anularea dispozițiilor menționate, care ne încalcă drepturile și interesele noastre legitime.

18.11.2010 RECLAMANȚI:

Hexan Viorel, Stănescu Gheorghe, Trif Ștefan,

Patca Iulian, Bob Ioan, Șerban Mircea-Matei și

Vanea Vasile,

prin avocat Iepure Viorel

sursa :http://paginajuridicascmd.blogspot.com/2010/11/concluziile-scrise-depuse-de-catre.html

Toată admirația mea pentru acest avocat !

Vizita la medicul de familie va costa 5 lei din 2011 25/11/2010

Executivul a adoptat in sedinta de astazi un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, care reglementeaza mecanismul de coplata a serviciilor medicale si introduce tichetul moderator de sanatate, a anuntat ministrul Sanatatii, Cseke Attila.

Actul normativ aprobat astazi stabileste cadrul legal pentru introducerea sistemului de coplata a serviciilor medicale din pachetul de servicii de baza, in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate.

'Principalul scop al coplatii este acela de a fi un moderator in accesarea serviciilor medicale, /.../ de a imbunatati finantarea sistemului de sanatate, de a analiza un control mai eficient privind efectuarea sau neefectuarea unor servicii medicale, si de a reduce platile informale. De asemenea, coplata va reduce accesarea nejustificata a serviciilor spitalicesti', a afirmat ministrul Cseke Attila.

Ministrul Sanatatii a declarat ca proiectul de lege stabileste suma maxima reprezentand coplata asiguratului intr-un an calendaristic, si anume 600 de lei, precizand ca pentru serviciile medicale acordate peste aceasta suma nu se va mai incasa coplata. Cseke Attila a mai afirmat ca unele categorii de asigurati sunt scutite de la coplata, respectiv:

* copii cu varsta pana la 18 ani

* tinerii intre 18 si 26 de ani, daca sunt elevi sau studenti, si nu realizeaza venituri din munca

* pensionarii cu venituri numai din pensii de pana la 700 lei/luna

* bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii, pentru serviciile medicale aferente respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte resurse

Cseke Attila a declarat ca, potrivit actului normativ adoptat astazi de Executiv, documentul justificativ prin care se face dovada coplatii este tichetul moderator pentru sanatate. 'Tichetul moderator pentru sanatate va fi un document de plata si va constitui un mijloc eficient de control asupra numarului de servicii efectuate in sistemul sanitar romanesc', a afirmat Cseke Attila.

Ministrul Sanatatii a mai precizat ca asiguratii vor achita coplata la medicul de familie, la medicul specialist ambulatoriu, in spitale si in clinicile de specialitate, facand exceptie serviciile medicale de urgenta. Sumele incasate din coplata vor constitui venituri ale furnizorilor de servicii medicale, si se vor utiliza pentru imbunatatirea calitatii serviciilor medicale.

'Aceste sume vor putea fi utilizate pentru cresterea calitatii serviciilor de sanatate. Pe de alta parte, va exista posibilitatea de a urmari cum s-au cheltuit acesti bani de catre un spital sau cabinet de medic de famili' a afirmat ministrul. De asemenea, ministrul a apreciat ca prin introducerea tichetelor pentru sanatate se vor genera in sistem aproximativ 378 milioane de lei/anual, fonduri care vor ramane la furnizor (cabinet medical individual, spital sau alta unitate de sanatate) si care vor putea fi utilizate pentru cresterea calitatii serviciilor de sanatate.

Cseke Attila a mai declarat ca introducerea acestui mecanismului de coplata pentru serviciile medicale, prin tichetul moderator de sanatate, reprezinta un angajament al Guvernului Romaniei incheiat cu FMI si Banca Mondiala, in anul 2009.

Proiectul de lege adoptat astazi va fi inaintat Parlamentului Romaniei, si in dupa aprobarea acestui proiect de lege vor fi elaborate, in 60 de zile, norme metodologice care vor stabili modelul si modalitatea de utilizare a tichetului moderator de sanatate. De asemenea, lista serviciilor medicale pentru care se incaseaza coplata si nivelul coplatii vor fi stabilite prin contractul-cadru si normele de aplicare a acestuia.

'Suma care se va plati pentru fiecare categorie de serviciu se va stabili prin aceste norme metodologice care se dau in urma aprobarii legi. Legea nu stabileste categoriile de servicii pentru care se aplica si nu stabileste tarifele pentru fiecare serviciu. Noi preconizam ca o consultatie la medicul de familie sa fie la o valoare de 5 lei, o consultatie la spital la o valoare de 10 lei', a mai declarat ministrul Cseke Attila.

Ministrul Sanatatii a apreciat ca implementarea sistemului de coplata va fi finalizata la jumatatea anului 2011.

sursa :http://www.contabilul.ro/Stiri/n2/3508/Vizita-la-medicul-de-familie-va-costa-5-lei-din-2011.html

Romania si Bulgaria, flota si aviatie militara comuna?

Ministrul bulgar de Externe Nikolai Mladenov a propus unirea fortelor navale si aeriene ale Romaniei si Bulgariei.

"De ce sa nu avem o flota si o aviatie militara comuna cu Romania", s-a intrebat Mladenov, in cadrul unui discurs sustinut vineri la Clubul Atlantic de la Sofia.

Primul diplomat al Bulgariei a dat spre exemplu Belgia si Olanda care au forte navale comune, scrie sambata cotidianul sofiot Trud.

Ideea pentru unirea flotei si aviatiei din Romania si Bulgaria a fost formulata in urma cu doua luni si de fostul ambasador francez la Sofia, Etienne de Poncins. "Bulgaria trebuie sa ia o decizie cu privire la dezvoltarea fortelor sale navale si aeriene. De ce sa nu fie discutata si crearea unor forte comune ale Romaniei si Bulgariei?", a afirmat diplomatul intr-un discurs de ramas bun cu ocazia incheierii mandatului sau.

In ultimii ani, mai multi oameni politici si experti militari au declarat ca varianta cea mai ieftina pentru achizitionarea unor noi avioane de vanatoare de catre Romania si Bulgaria ar fi ca cele doua tari sa-si uneasca eforturile, cumparand acelasi tip de avioane, iar in acest caz intretinerea avioanelor si instruirea pilotilor vor costa mult mai putin.
sursa :http://www.ziare.com/europa/bulgaria/romania-si-bulgaria-flota-si-aviatie-militara-comuna-1058480

NOU ÎN LEGĂTURĂ CU HG 735/2010

Sentinta nr.338/28 09 2010 a Curtii de Apel Cluj prin care s-a suspendat HG 735/2010 recurata de Guvern. Recursul se judeca pe 07 01 2011 la ICCJ.

AVERTIZARE RECALCULARE !

Vă comunic faptul că CMJ-urile au primit dispoziția de a înainta ,până pe data de 10 12 2010, Direcției Financiare/Secția Pensii Militare/ MApN, adeverințele întocmite de către acestea , chiar și în absența cererii de recalculare, pentru a fi puse în aplicare !

În condițiile în care aceste adeverințe sunt , in proporție covârșitoare, întocmite cu grave erori ( perioade lungi de activitate neînscrise , venituri neidentificate sau reduse considerabil etc etc ) , punerea acestora in aplicare, înainte de soluționarea contestațiilor înaintate , este o mare mizerie .
Așadar, facem parte dintr-un scenariu în care jucăm rolul spectatorului uluit că tocmai lui i se întâmplă așa ceva, neavând posibilitatea unei reacții imediate , firești !
Am mai înțeles de la reprezentantul CMJ-ului că , în imensa sa mărinimie , MApN ne oferă șansa disputei în instanță, pentru o perioadă de 3 ani !
Recomand camarazilor ca, după înaintarea contestației către CMJ , să sesizeze și Secția Pensii Militare de aspectele inscrise în contestație , înaintând acestui organism și copia nr de înregistrare a contestației depuse (după caz, copia documentului cu care este trimisă, prin poștă , contestația respectivă), solicitând neefectuarea recalculării !
Un alt aspect al imensei scârbe cu care suntem tratați de onor MApN este faptul că, deși Secția Pensii Militare va fi , implicit, informată de către Dumneavoastră despre marile erori din aceste adeverințe, se va proceda totuși la recalculare pe baza acestor falsuri, urmând ca toate contestațiile să fie soluționate ulterior !
Zile mai bune !

Cât costă recuperarea în justiţie a pensiilor speciale?

Războiul reformei sistemelor de pensii din sectorul public s-a mutat din Parlament în tribunale, şi nu doar în România, ci şi peste Ocean

Foto

Statele nu mai sunt capabile să le plătească foştilor lor angajaţi pensiile de serviciu în cuantumurile stabilite cu mulţi ani înainte de declanşarea actualei crize financiare, economice şi bugetare şi încearcă să le reducă. În replică, beneficiarii acestor pensii dau guvernele în judecată, cu argumentul că pensiile lor reprezintă drepturi de proprietate câştigate, care nu pot fi în niciun fel diminuate unilateral. Întrucât este vorba de procese care implică, în unele cazuri, mii de reclamanţi, acest război reprezintă o mină de aur pentru avocaţi.

Pe 8 octombrie 2010, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) decidea suspendarea Hotă­rârii de Guvern (HG) nr. 737/2010, prin care pensiile de serviciu ale personalului auxiliar din instanţe, diplomaţilor, parlamenta­rilor, funcţionarilor publici parla­men­­tari, personalului Curţii de Con­turi şi personalului aeronautic erau diminuate, prin recalcularea lor potrivit algoritmului din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii.
Procesul a fost declanşat de 271 de grefieri pensionari, grupaţi în Aso­ciaţia Naţională a Pensionarilor din serviciul Auxiliar de Specialitate al Instanţelor Judecătoreşti şi al Par­chetelor şi reprezentaţi în instan­ţă de avocatul Victor Ciorbea, fost premier al României între 1996 şi 1998.
Anterior, Curtea de Apel Cluj suspendase şi HG 735/2010, prin care erau recalculate în acelaşi fel pensii­le de serviciu din apărare, ordine pu­blică şi siguranţă naţională. Ambele sentinţe pot fi atacate, însă, până la o decizie a instanţei supreme, ele trebuie aplicate, întrucât sunt executorii.

Au pierdut 75% din pensie

Până la apariţia HG 737/2010, care conţine normele metodologice de aplicare a Legii 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, grefierii beneficiau, potri­vit Legii 567/2004, după 25 de ani de vechime în funcţie, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din venitul brut din ultima lună de activitate. Po­trivit avocatului Ciorbea, prin respectiva HG, grefierii reclamanţi au pierdut circa 75% din pensie.
Afirmaţia e confirmată de da­tele Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), care arată că, în august, pensia medie lunară pentru foştii angajaţi auxiliari din justiţie era de 3.028 de lei pe lună şi era suportată în proporţie de trei sferturi de la bu­getul de stat, pentru completarea, până la 80% din ultimul venit din pe­ri­oada activă, a pensiei rezultate din calcularea punctajului conform Le­gii 19/2000.

Pånă la 1.800 de euro de persoană
Ulterior, Victor Ciorbea a publicat, pe site-ul firmei sale de avoca­tură (Ciorbea & Ciorbea), o ofertă pentru toţi pensionarii afectaţi de Le­gea 119/2010, respectiv de cele do­uă HG privind metodologia de aplicare a acesteia, care intenţionează să dea statul în judecată. Potrivit ofertei, onorariul maxim perceput, în caz de reuşită a proceselor şi de recuperare totală şi permanentă a cuantumului iniţial al pensiilor de serviciu, poate ajunge până la 1.800 de euro (TVA inclus).
Astfel, redactarea plângerii prea­labile către Guvern îi costă pe reclamanţi 124 de lei, la care se adaugă conceperea, redactarea şi depunerea cererii de suspendare a HG şi repre­zentarea reclamanţilor în fond şi re­curs (248 de lei), a cererii de anulare a HG plus reprezentare în fond şi re­curs (248 lei), sesizarea Avocatului Poporului, în vederea efectuării unei plângeri la Curtea Constitu­ţio­nală (186 lei) şi redactarea a 10-12 se­sizări adresate unor organisme in­ter­naţionale (186 lei).
Urmează redactarea, asistenţa şi reprezentarea în fond şi recurs în cadrul cererii de ordonanţă preşe­din­ţială de suspendare a deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu de către Casele de Pensii (1.240 lei), ur­mate de aceleaşi proceduri, dar pentru anularea respectivelor deci­zii de recalculare (1.240 lei).

Onorariu pe măsura pensiei
Onorariul total ajunge, astfel, la 3.472 de lei cu TVA inclus (circa 800 de euro), plătibili în trei rate, în raport de fiecare fază procesuală. „În cazul persoanelor care au o pensie de serviciu mai mică decât suma de 3.472 de lei, onorariul total va repre­zenta o sumă echivalentă cu pensia de serviciu lunară”, se precizează pe site-ul firmei.
În privinţa onorariilor de succes, în caz de reuşită a proceselor, acestea sunt de 500 de euro pentru men­ţi­nerea parţială şi definitivă a pensii­lor de serviciu şi de 1.000 de euro pentru menţinerea integrală şi de­finitivă a acestora. Pentru cei cu pensii de serviciu de sub 3.500 de lei, onorariul de succes este egal cu pensia lunară.


I-au pus pe drumuri ca să le taie pensia
În cadrul procesului iniţiat în luna august de un grup de militari în rezervă împotriva Guvernului, Curtea de Apel Cluj a dispus suspendarea HG 735/2010 de recalculare a pensiilor militare de stat, a pensiilor poliţiş­tilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sis­te­mul administraţiei penitenciarelor. În motivaţia sen­tinţei sale, instanţa arată că respectiva Hotărâre de Gu­vern conţine dispoziţii care le exced pe cele ale legii ale cărei norme metodologice de aplicare le conţine (119/ 2010) şi că, în plus, aceste dispoziţii sunt de natură să adu­că prejudicii grave celor în cauză.
Mai precis, HG 735/2010 îi obligă pe beneficiarii pensiilor de serviciu menţionate mai sus să depună ei înşişi cereri de recalculare a pensiilor potrivit algoritmului Legii 19/2000 şi, în plus, să obţină şi să prezinte documente doveditoare cu privire la stagiul de cotizare, ve­chimea în muncă şi veniturile realizate în fiecare an de carieră. În caz contrar, aceştia ar urma, potrivit HG, să fie „penalizaţi” prin calcularea punctajului de pensie nu în raport cu veniturile reale realizate, ci cu salariul mediu brut pe economie din perioadele respective, din care ar rezulta pensii mult mai mici. „Starea de fapt prezentată este de natură a crea un dezechilibru între interesul ge­neral şi imperativul protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanei”, se arată în motivarea sentinţei Curţii de Apel Cluj.

Câţi pensionari „speciali” ar putea da statul în judecată
Potrivit datelor CNPAS, la finalul lui august, ultima lună de dinaintea recalculării pensiilor de serviciu, erau în plată 5.521 de astfel de pensii, fără a socoti pensiile magis­tra­ţi­lor, care nu au intrat la recalculare.
Astfel, beneficiau de astfel de pensii 705 foşti diplomaţi, cu o pensie medie lu­nară de 4.285 de lei (din care 3.253 de lei su­portaţi din bugetul de stat), 1.584 de foşti aviatori (9.207 lei, din care 7.604 lei de la bu­ge­tul de stat), 516 foşti parlamentari (3.642 de lei, din care 1.593 de la bu­ge­tul de stat), 404 foşti funcţionari publici parlamentari (2.777 de lei, din care 2.006 de la bugetul de stat), 1.974 de foşti angajaţi auxiliari din justiţie (3.028 de lei din care 2.263 de la bugetul de stat) şi 338 de foşti an­ga­jaţi ai Curţii de Conturi (5.488 de lei, din care 4.201 de la bugetul de stat).
Toate aceste pensii au fost recalculate, prin eliminarea acelei părţi care de­păşea pensia rezultată din punctajul calculat conform Legii 19/ 2000 şi care era acordată din bugetul de stat. Au rămas în plată doar pensiile de serviciu ale ma­gistraţilor, despre care Curtea Consti­tuţională a decis că nu pot fi desfiinţate. La fina­lul lunii septembrie erau 2.785 de magistraţi pensionari, cu o pensie me­die lunară de 8.795 de lei, din care 7.726 de lei plătiţi din bugetul de stat.
Potrivit declaraţiilor din iulie ale premierului Emil Boc, până la sfâr­şitul acestui an vor fi recalculate 168.000 de pensii militare de stat, urmând ca acestea să fie achitate într-un nou cuantum după 1 ianuarie 2011.

SUA: Foştii salariaţi ai statului umplu tribunalele
Mii de pensionari, foşti angajaţi ai sectorului public din Statele Unite, au dat în judecată autorităţile din cel puţin şase state ale SUA, după ce acestea au luat măsuri de tăiere a beneficiilor de pensionare pentru aceştia, din cauza constrângerilor bugetare impuse de recesiune. Astfel de procese au fost intentate de foşti salariaţi ai statului din Colorado, Minnesota, Michigan, Massachusetts, New Hamp­shire sau Illinois, iar în alte state sindicatele anali­zează sau pregătesc acţiuni similare în justiţie.
Măsurile luate de autorităţi în statele respective vizează în­gheţarea, pe diferite perioade de timp, a cuantumului pen­siilor, diminuarea procentului anual de indexare a acestora, schimbarea formulei de indexare în defavoarea pensionarilor sau impunerea pentru pensionari a plăţii unor contribuţii suplimentare pentru serviciile publice de sănătate.
Pensiile funcţionarilor publici americani sunt plătite prin intermediul unor fonduri de pensii finanţate din bani publici, care investesc respectivele sume pe pieţele financiare. Aceste pensii sunt stabilite, în cele mai multe cazuri, ca pro­cent din ultimul salariu al respectivilor angajaţi, procent care poate merge de la 60 la peste 90%.
Un motiv important de îngrijorare pentru autorităţi şi de speranţă pentru pensionari este precedentul creat, în 2004, de actualul secretar cu afaceri interne al admi­nis­traţiei Obama, Ken Salazar, pe atunci procuror general al SUA. Într-o opinie formală, exprimată într-un proces similar celor din prezent, acesta a scris că „drepturile de pensie ale unui func­ţionar public pensionat sunt drepturi contractuale câştigate care nu pot fi modificate în niciun fel în mod unilateral”.
sursa :http://www.sfin.ro/articol_21671/cat_costa_recuperarea_in_justitie_a_pensiilor_speciale.html

NOUTATI IN LEGATURA CU RECALCULAREA PENSIILOR !

Curtea de Apel Cluj a dispus anularea mai multor articole din Hotărârea de Guvern nr. 735/2010, privind recalcularea pensiilor militare.

Astfel, “CCA Cluj admite acţiunea precizată formulată de reclamanţii (...), împotriva pârâtului Guvernul României şi în consecinţă:

- Dispune anularea dispoziţiilor articolului 2 alin.2,3,4,6,7, articolului 6 alin.1,2, 4 şi articolul 10 alin.2 din Hotărârea de Guvern nr. 735/2010.

- Respinge cererea de intervenţie în interesul pârâtului Guvernul României formulată de intervenientul Ministerul Administraţiei şi Internelor;

- Dispune publicarea în M.O., potrivit art. 23 din Legea nr.554/2004.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică, azi, 23.11.2010″

Iata art. care sau anulat.

Art. 2. — (1) Recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se realizeaza prin determinarea stagiilor de cotizare si punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de catre beneficiari si stabilirea cuantumului fiecarei pensii. (2) Documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale in vederea recalcularii pensiilor sunt prevazute in anexele nr. 1a, 1b si 2. (3) Pentru perioadele in care beneficiarii si-au desfasurat activitatea in Ministerul Apararii Nationale, documentele doveditoare se solicita de catre acestia prin centrele militare judetene/zonale/de sector sau prin unitatile militare din care au facut parte, dupa caz. (4) Pentru perioadele in care beneficiarii si-au desfasurat activitatea in celelalte institutii din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, precum si din sistemul administratiei penitenciarelor, documentele doveditoare se solicita de catre acestia de la ultima unitate din care au facut parte sau de la structura de resurse umane a inspectoratelor generale/similare, in situatia in care aceste unitati au fost desfiintate. (5) Pentru personalul trimis in misiune permanenta in strainatate sau, dupa caz, pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, la determinarea punctajului mediu anual se vor lua in calcul veniturile corespunzatoare functiei pe care acesta a fost incadrat in tara. (6) Documentele doveditoare obtinute in conditiile alin. (3) si (4) se depun de catre beneficiari la structurile de pensii din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, precum si Serviciul Roman de Informatii de la care primesc drepturile de pensie. (7) Recalcularea prevazuta la alin. (1) se efectueaza in ordinea inregistrarii documentelor doveditoare la structurile de pensii, iar in lipsa acestora, incepand cu cele mai vechi dosare aflate in plata, in functie de anul si luna deschiderii dreptului la pensie. Art. 6. — (1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente in pastrare la structurile de pensii din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, precum si Serviciul Roman de Informatii. (2) In situatia in care in dosarele de pensionare sunt inscrise perioade care constituie vechime in serviciu, fara date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectueaza pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevazute la art. 2 alin. (3) si (4). (3) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decat cele prevazute la alin. (2), la determinarea punctajului mediu anual se aplica prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. (4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse in termenul pentru recalculare prevazut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective. (5) In perioada 1 aprilie 2001—1 august 2007, punctajelor anuale nu li se aplica plafonarea prevazuta de legislatia privind pensiile din sistemul public in vigoare in perioada respectiva. Art. 10. — (1) Pensia de serviciu recalculata, potrivit Legii nr. 119/2010, poate fi modificata la cererea beneficiarului, in baza actelor doveditoare prezentate de acesta, intocmite conform prevederilor legale, din care rezulta date si elemente, altele decat cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu, care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se au in vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare. (2) Drepturile de pensii recalculate potrivit alin. (1) se acorda astfel: a) de la data de intai a lunii urmatoare expirarii procesului de recalculare, daca cererea, impreuna cu documentele doveditoare, a fost depusa in termenul general de prescriptie; b) din prima zi a lunii urmatoare celei in care cererea, impreuna cu documentele doveditoare, a fost depusa la casa de pensii, dupa termenul prevazut la lit. a) Bref : Au fost eliminate articolele care obligau pensionarii sa-si ceara singuri recalcularea si cele care ii sanctionau cu micsorarea pensiei daca nu depun cererea de recalculare. -Guvernul poate sa emita in scurt timp un Hg prin care sa puna in acord cu legea articolele anulate de instanta. -Nici prin suspendarea si nici prin anularea partiala a HG de catre instante nu se poate opri, mai devreme sau mai tarziu, aplicarea Legii 119, respectiv transformarea pensiilor militare in pensii ale sistemului public de pensii, pensii comensurabile in puncte de pensie. -Singura speranta pentru cei carora le vor fi micsorate pensiile este vointa politica de abrogare a Legii 119

SOCOTIȚI ȘI DUMNEAVOASTRĂ..

Nu aduce ceea ce se întâmplă în MAI cu ceea ce ne-a fost oferit în cazul MApN, când cu furtul armelor de la Ciorogârla ?!
Băsebocii ăștia n-au pic de imaginație...Să nu mai zic, de responsabilitate !

UN NOU TRIBUT PLĂTIT DE ARMATA ROMÂNĂ URMARE , ÎN PRIMUL RÂND, A IRESPONSABILITĂȚII POLITICULUI...

Poligonul de la Cincu a fost astăzi scena unui nou incident. Trei militari şi-au pierdut viaţa şi mai mulţi au fost răniţi( cel puțin trei ), în urma producerii unei explozii.

Până la această oră ISU Braşov nu a fost solicitat să intervină în cazul accidentului de la Cincu.

''Am aflat despre incidentul de la Cincu din alte surse. Nu am fost solicitaţi să intervenim'', a declarat un reprezentant al ISU Braşov.

Militarii răniţi în poligonul de la Cincu şi au fost transportaţi în stare gravă la spitalul din Făgăraş. Cum starea lor a necesitat intervenţii deosebite, cei trei au fost transportaţi la Braşov, unde vor ajunge în curând.

Doi dintre ei se află într-o stare mai bună.

Soldaţii participau la un exerciţiu.

Poligonul de la Cincu cere tribut

În poligonul de la Cincu şi-au pierdut viaţa mai mulţi militari în acest an. La sfârşitul lunii octombrie, sergentul Gavril Nicorici, din Batalionul 814 Tancuri din Turda, şi-a pierdut viaţa, în urma producerii unui accident în Poligonul Cincu, judeţul Braşov.

Subofiţerul, în vârstă de 26 de ani, era mecanic conductor şi participa în poligon, împreună cu unitatea, la un exerciţiu cu utilizarea muniţiei de manevră. La finalul exerciţiului, militarul a fost grav rănit în zona capului, în timp ce manipula o lovitură de manevră (muniţie de antrenament fără proiectil), ca urmare a iniţierii capsei port-amorsă de la acea lovitură de manevră. În ciuda manevrelor de resuscitare, medicii nu l-au putut salva.

La numai câteva zile distanţă, caporalul Daniel Bădulescu din cadrul Batalionului 30 Vînători de Munte ''Dragoslavele'', din Cîmpulung, a murit, după ce a fost rănit de o capsă detonantă pirotehnică, în timpul unui exerciţiu.

Iată câteva repere ale MApN-ului de azi :

-buget înjumătățit ;

-slugărnicia conducerii instituției ;

-înzestrare total subordonată intereselor politice sau...personale ;

-deprofesionalizarea instituției militare, cauzată de salarii mizerabile, de îndepărtarea cadrelor competente , cu opinie precum și de numiri în funcții de decizie pe criterii politice etc

PeDeLe E-N TOATE !

În loc de "trei culori cunosc pe lume", am putea spune că ştim cinci. Autorităţile din Alba Iulia au demonstrat că tricolorul, poate fi "îmbunătăţit" cu încă două-trei culori .

Nuanţele de pe steagul arborat pe biserica-simbol a Unirii din Alba Iulia stârnesc dispute între politicieni. Sărbătorile care marchează Ziua Unirii au început ieri, la Alba Iulia, sub semnul discordiei, publică Adevărul.

Arborarea unui afiş publicitar de mari dimensiuni pe clopotniţa Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, în care culoarea roşie a drapelului naţional a fost înlocuită cu o combinaţie de portocaliu şi vişiniu, iar albastrul este şi el realizat din două nuanţe, a provocat reacţii negative, ieri, din partea unor participanţi la deschiderea oficială a Serbărilor Unirii.

Afişul, care mai cuprinde logo-ul turistic al oraşului şi o urare de bun venit în „cealaltă capitală, capitala de suflet a românilor”, a fost amplasat la iniţiativa Primăriei Alba Iulia. Membri ai partidelor de opoziţie au reclamat prezenţa culorii oficiale a PDL, în timp ce istoricii au scos în evidenţă modificarea drapelului naţional. „În niciun caz nu poate să reprezinte drapelul nostru real. Poate că dă la mulţi oameni care îl privesc un semn de întrebare ce înseamnă acest drapel cu nuanţele respective acolo.

Dacă sunt argumente, argumentele nu pot să combată tricolorul românesc care este de sute de ani acelaşi.

sursa :http://www.financiarul.ro/2010/11/22/galceava-politica-aprinsa-de-nuante-tricolor-in-sase-culori/

Și când te gândești că cele trei culori, roşu, galben şi albastru se regăsesc târziu pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi şi pe lambrechini . Sau că celor trei culori în canafii sunt prezente şi pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificaţia: "Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăţie (roşul sângelui)...Nu-ți vine să urli ?!

Alo, pe când și o flegmă portocalie ?!

HAL DE MINISTRU AL APĂRĂRII...

În acest week-end, ministrul apărării g.o. a fost şi politicianul g.o.. Astfel, din calitatea de preşedinte executiv al UNPR, el a participat la şedinţa PDL Bucureşti. Aici, el a susţinut-o pe Elena Udrea, la candidatura pentru şefia acestei organizaţii. g.o. a susţinut că Udrea “este un lider competent, tânăr, cu viziune, care, în calitate de ministru, se numără printre cei mai muncitori, eficienţi şi seriorioşi oameni”.

“Doamna ministru se numără printre cei mai serioşi, eficienţi, muncitori şi perseverenţi oameni pe care i-am întâlnit. Indiferent de ce spun ziarele, contează faptele. Vă spune un om care nu o laudă nici pe maică-sa dacă nu merită”, a arătat g.o..

Şi cum nu putea rata momentul “să se pună bine cu stăpânirea”, g.o. a vorbit participanţilor despre proiectele comune ale ministerelor Apărării şi Dezvoltării. Ambele ministere au drept scop “asigurarea de locuinţe pentru tineri şi pentru cei săraci” (sic!).

El a mai spus că “Guvernul Boc se bate pentru a depăşi perioada de criză şi a arătat că UNPR rămâne partener de coaliţie”.

Potrivit lui g.o., alegerea Elenei Udrea la conducerea organizaţiei PDL Bucureşti este un semnal de reformă şi consolidare politică la nivelul Capitalei.

“Ca preşedinte executiv al UNPR, vă asigur că vom fi parteneri serioşi la guvernare şi vă asigur şi partereri serioşi la Capitală”, a mai spus g.o..

Aşadar, dacă nu ştiaţi, acum aţi aflat din chiar spusele lui g.o., cam cum stă treaba cu “susţinerea armatei” din partea lui …

sursa MEDIAFAX