Cât costă recuperarea în justiţie a pensiilor speciale?

Războiul reformei sistemelor de pensii din sectorul public s-a mutat din Parlament în tribunale, şi nu doar în România, ci şi peste Ocean

Foto

Statele nu mai sunt capabile să le plătească foştilor lor angajaţi pensiile de serviciu în cuantumurile stabilite cu mulţi ani înainte de declanşarea actualei crize financiare, economice şi bugetare şi încearcă să le reducă. În replică, beneficiarii acestor pensii dau guvernele în judecată, cu argumentul că pensiile lor reprezintă drepturi de proprietate câştigate, care nu pot fi în niciun fel diminuate unilateral. Întrucât este vorba de procese care implică, în unele cazuri, mii de reclamanţi, acest război reprezintă o mină de aur pentru avocaţi.

Pe 8 octombrie 2010, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) decidea suspendarea Hotă­rârii de Guvern (HG) nr. 737/2010, prin care pensiile de serviciu ale personalului auxiliar din instanţe, diplomaţilor, parlamenta­rilor, funcţionarilor publici parla­men­­tari, personalului Curţii de Con­turi şi personalului aeronautic erau diminuate, prin recalcularea lor potrivit algoritmului din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii.
Procesul a fost declanşat de 271 de grefieri pensionari, grupaţi în Aso­ciaţia Naţională a Pensionarilor din serviciul Auxiliar de Specialitate al Instanţelor Judecătoreşti şi al Par­chetelor şi reprezentaţi în instan­ţă de avocatul Victor Ciorbea, fost premier al României între 1996 şi 1998.
Anterior, Curtea de Apel Cluj suspendase şi HG 735/2010, prin care erau recalculate în acelaşi fel pensii­le de serviciu din apărare, ordine pu­blică şi siguranţă naţională. Ambele sentinţe pot fi atacate, însă, până la o decizie a instanţei supreme, ele trebuie aplicate, întrucât sunt executorii.

Au pierdut 75% din pensie

Până la apariţia HG 737/2010, care conţine normele metodologice de aplicare a Legii 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, grefierii beneficiau, potri­vit Legii 567/2004, după 25 de ani de vechime în funcţie, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din venitul brut din ultima lună de activitate. Po­trivit avocatului Ciorbea, prin respectiva HG, grefierii reclamanţi au pierdut circa 75% din pensie.
Afirmaţia e confirmată de da­tele Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), care arată că, în august, pensia medie lunară pentru foştii angajaţi auxiliari din justiţie era de 3.028 de lei pe lună şi era suportată în proporţie de trei sferturi de la bu­getul de stat, pentru completarea, până la 80% din ultimul venit din pe­ri­oada activă, a pensiei rezultate din calcularea punctajului conform Le­gii 19/2000.

Pånă la 1.800 de euro de persoană
Ulterior, Victor Ciorbea a publicat, pe site-ul firmei sale de avoca­tură (Ciorbea & Ciorbea), o ofertă pentru toţi pensionarii afectaţi de Le­gea 119/2010, respectiv de cele do­uă HG privind metodologia de aplicare a acesteia, care intenţionează să dea statul în judecată. Potrivit ofertei, onorariul maxim perceput, în caz de reuşită a proceselor şi de recuperare totală şi permanentă a cuantumului iniţial al pensiilor de serviciu, poate ajunge până la 1.800 de euro (TVA inclus).
Astfel, redactarea plângerii prea­labile către Guvern îi costă pe reclamanţi 124 de lei, la care se adaugă conceperea, redactarea şi depunerea cererii de suspendare a HG şi repre­zentarea reclamanţilor în fond şi re­curs (248 de lei), a cererii de anulare a HG plus reprezentare în fond şi re­curs (248 lei), sesizarea Avocatului Poporului, în vederea efectuării unei plângeri la Curtea Constitu­ţio­nală (186 lei) şi redactarea a 10-12 se­sizări adresate unor organisme in­ter­naţionale (186 lei).
Urmează redactarea, asistenţa şi reprezentarea în fond şi recurs în cadrul cererii de ordonanţă preşe­din­ţială de suspendare a deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu de către Casele de Pensii (1.240 lei), ur­mate de aceleaşi proceduri, dar pentru anularea respectivelor deci­zii de recalculare (1.240 lei).

Onorariu pe măsura pensiei
Onorariul total ajunge, astfel, la 3.472 de lei cu TVA inclus (circa 800 de euro), plătibili în trei rate, în raport de fiecare fază procesuală. „În cazul persoanelor care au o pensie de serviciu mai mică decât suma de 3.472 de lei, onorariul total va repre­zenta o sumă echivalentă cu pensia de serviciu lunară”, se precizează pe site-ul firmei.
În privinţa onorariilor de succes, în caz de reuşită a proceselor, acestea sunt de 500 de euro pentru men­ţi­nerea parţială şi definitivă a pensii­lor de serviciu şi de 1.000 de euro pentru menţinerea integrală şi de­finitivă a acestora. Pentru cei cu pensii de serviciu de sub 3.500 de lei, onorariul de succes este egal cu pensia lunară.


I-au pus pe drumuri ca să le taie pensia
În cadrul procesului iniţiat în luna august de un grup de militari în rezervă împotriva Guvernului, Curtea de Apel Cluj a dispus suspendarea HG 735/2010 de recalculare a pensiilor militare de stat, a pensiilor poliţiş­tilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sis­te­mul administraţiei penitenciarelor. În motivaţia sen­tinţei sale, instanţa arată că respectiva Hotărâre de Gu­vern conţine dispoziţii care le exced pe cele ale legii ale cărei norme metodologice de aplicare le conţine (119/ 2010) şi că, în plus, aceste dispoziţii sunt de natură să adu­că prejudicii grave celor în cauză.
Mai precis, HG 735/2010 îi obligă pe beneficiarii pensiilor de serviciu menţionate mai sus să depună ei înşişi cereri de recalculare a pensiilor potrivit algoritmului Legii 19/2000 şi, în plus, să obţină şi să prezinte documente doveditoare cu privire la stagiul de cotizare, ve­chimea în muncă şi veniturile realizate în fiecare an de carieră. În caz contrar, aceştia ar urma, potrivit HG, să fie „penalizaţi” prin calcularea punctajului de pensie nu în raport cu veniturile reale realizate, ci cu salariul mediu brut pe economie din perioadele respective, din care ar rezulta pensii mult mai mici. „Starea de fapt prezentată este de natură a crea un dezechilibru între interesul ge­neral şi imperativul protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanei”, se arată în motivarea sentinţei Curţii de Apel Cluj.

Câţi pensionari „speciali” ar putea da statul în judecată
Potrivit datelor CNPAS, la finalul lui august, ultima lună de dinaintea recalculării pensiilor de serviciu, erau în plată 5.521 de astfel de pensii, fără a socoti pensiile magis­tra­ţi­lor, care nu au intrat la recalculare.
Astfel, beneficiau de astfel de pensii 705 foşti diplomaţi, cu o pensie medie lu­nară de 4.285 de lei (din care 3.253 de lei su­portaţi din bugetul de stat), 1.584 de foşti aviatori (9.207 lei, din care 7.604 lei de la bu­ge­tul de stat), 516 foşti parlamentari (3.642 de lei, din care 1.593 de la bu­ge­tul de stat), 404 foşti funcţionari publici parlamentari (2.777 de lei, din care 2.006 de la bugetul de stat), 1.974 de foşti angajaţi auxiliari din justiţie (3.028 de lei din care 2.263 de la bugetul de stat) şi 338 de foşti an­ga­jaţi ai Curţii de Conturi (5.488 de lei, din care 4.201 de la bugetul de stat).
Toate aceste pensii au fost recalculate, prin eliminarea acelei părţi care de­păşea pensia rezultată din punctajul calculat conform Legii 19/ 2000 şi care era acordată din bugetul de stat. Au rămas în plată doar pensiile de serviciu ale ma­gistraţilor, despre care Curtea Consti­tuţională a decis că nu pot fi desfiinţate. La fina­lul lunii septembrie erau 2.785 de magistraţi pensionari, cu o pensie me­die lunară de 8.795 de lei, din care 7.726 de lei plătiţi din bugetul de stat.
Potrivit declaraţiilor din iulie ale premierului Emil Boc, până la sfâr­şitul acestui an vor fi recalculate 168.000 de pensii militare de stat, urmând ca acestea să fie achitate într-un nou cuantum după 1 ianuarie 2011.

SUA: Foştii salariaţi ai statului umplu tribunalele
Mii de pensionari, foşti angajaţi ai sectorului public din Statele Unite, au dat în judecată autorităţile din cel puţin şase state ale SUA, după ce acestea au luat măsuri de tăiere a beneficiilor de pensionare pentru aceştia, din cauza constrângerilor bugetare impuse de recesiune. Astfel de procese au fost intentate de foşti salariaţi ai statului din Colorado, Minnesota, Michigan, Massachusetts, New Hamp­shire sau Illinois, iar în alte state sindicatele anali­zează sau pregătesc acţiuni similare în justiţie.
Măsurile luate de autorităţi în statele respective vizează în­gheţarea, pe diferite perioade de timp, a cuantumului pen­siilor, diminuarea procentului anual de indexare a acestora, schimbarea formulei de indexare în defavoarea pensionarilor sau impunerea pentru pensionari a plăţii unor contribuţii suplimentare pentru serviciile publice de sănătate.
Pensiile funcţionarilor publici americani sunt plătite prin intermediul unor fonduri de pensii finanţate din bani publici, care investesc respectivele sume pe pieţele financiare. Aceste pensii sunt stabilite, în cele mai multe cazuri, ca pro­cent din ultimul salariu al respectivilor angajaţi, procent care poate merge de la 60 la peste 90%.
Un motiv important de îngrijorare pentru autorităţi şi de speranţă pentru pensionari este precedentul creat, în 2004, de actualul secretar cu afaceri interne al admi­nis­traţiei Obama, Ken Salazar, pe atunci procuror general al SUA. Într-o opinie formală, exprimată într-un proces similar celor din prezent, acesta a scris că „drepturile de pensie ale unui func­ţionar public pensionat sunt drepturi contractuale câştigate care nu pot fi modificate în niciun fel în mod unilateral”.
sursa :http://www.sfin.ro/articol_21671/cat_costa_recuperarea_in_justitie_a_pensiilor_speciale.html