Precizări ale Biroului de presă al Guvernului privind motivarea ICCJ

Referitor la motivarea dată astăzi de ICCJ, Biroul de presă al Guvernului este abilitat să facă următoarele precizări:

1. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), prin decizia nr. 38/07.01.2011 pronunţată în dosarul nr. 1371/33/2010, a respins recursurile declarate de Guvernul României şi MAI împotriva sentinţei civile nr. 338/28 septembrie 2010 a CA Cluj - reţinând incidenţa art. 15 alin 4 din Legea nr. 554/2004, modificată – respectiv faptul că suspendarea actului administrativ individual – HG nr. 735/21.07.2010 – opreşte producerea efectelor acestui act în raport cu reclamanţii în cauză, efectele actului administrativ fiind suspendate ope legis până la soluţionarea în mod definitiv şi irevocabil a cauzei - obiect al dosarului nr. 1510/33/2010 al CA Cluj, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 443/23.XI. 2010.

2. În considerentele hotărârii pronunţate de ÎCCJ se răspunde motivelor de recurs, sens în care se fac precizări cu privire la caracterul şi natura cererilor de suspendare formulate în temeiul art.14 din Legea 554/2004 modificată. Astfel, se arată că instanţa de contencios administrativ este abilitată să dispună suspendarea actului administrativ atacat ori de câte ori la nivel de aparenţă actul atacat nu îndeplineşte condiţiile de fond sau de formă prevăzute de lege, în raport cu natura actului, precum şi atunci când dispoziţiile art. 14 sunt întrunite în speţa dedusă judecăţii.

3. Atât art. 14, cât şi art. 15 din Legea nr. 554/2004 prevăd expres că suspendarea se acordă de instanţa de judecată la cererea părţii care se consideră vătămată, după formularea plângerii prealabile, respectiv la cererea reclamantului prin care se solicită anularea actului atacat. Mai mult, doar în cazul anulării actelor administrative cu caracter normativ art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede publicarea obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile de anulare, despre care se arată expres că sunt „general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”, tocmai pentru opozabilitate faţă de toţi destinatarii normei. În schimb, hotărârea de suspendare nu se publică, astfel că nu se poate susţine că efectele sale se produc erga omnes.

4. Aceeaşi poziţie a fost îmbrăţişată şi de către Consiliul Superior al Magistraturii, care prin Rezoluţia de clasare din 11.11.2010, dată în dosarul 226/CDJ2010 al Comisiei de Disciplină pentru judecători, prin care s-a apreciat că „efectele hotărârii în cauză sunt doar referitor la părţile din dosar”.

5. În concluzie, în temeiul dispoziţiilor legilor invocate mai sus, pe baza dispozitivului hotărârii ÎCCJ şi potrivit prevederilor Legii 119/2010, considerăm că instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pot continua recalcularea pensiilor.

6. Procesul de recalculare a pensiilor îşi are temeiul în Legea 119/2010 cu referire la Legea 19/2000, motiv pentru care suspendarea efectelor HG nr. 735/2010 nu este echivalentă cu constatarea ne-legalităţii normelor de fond privind recalcularea pensiilor, cuprinse în Legea 119/2010 cu referire la Legea 19/2000.

7. Câtă vreme Legea 119/2010 este în vigoare, iar Curtea Constituţională a constatat conformitatea sa cu dispoziţiile Constituţiei prin decizia nr. 873/2010, considerăm că actul normativ trebuie să-şi producă efectele, iar suspendarea hotărârii Guvernului nu afectează aplicarea Legii.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 21.01.2011

Na că i-a ciuruit și pe magistrații de la ÎCCJ...Oare Avocatul Poporului nu ar trebui sa se autosesiseze?

A cui aia a măsii e țara asta, fraților ? Și, dacă asta a decis guvernul , NOI CE DECIDEM ?