1. În România sunt 8 sisteme de pensionare, care este necesar să fie unificate. S-a considerat necesar ca toată lumea să primească pensie după „contribuţia” la fondul de pensii din toată perioada de muncă. Pentru aceasta a apărut Legea 119/2010.
2. Pensiile militare nu s-au stabilit niciodată în baza tuturor veniturilor realizate de militar. Militarul nu a avut carte de muncă, ci numai livret militar. În livretul militar este trecută perioada, funcţia şi regimentul, fără a se putea vedea dacă acest regiment a fost la Babadag sau la Rădăuţi. S-a considerat că se poate asimila „perioadei de contributivitate” perioada din armată (în care nu s-a plătit nici o contribuţie, militarii fiind bugetari, statul nu era să-şi scoată bani dintr-un buzunar ca să-i bage într-altul). Pentru aceasta guvernul a emis hotărâre.
3. Pentru a se cunoaşte veniturile din „perioada de contributivitate”, militarul a fost obligat, prin hotărâre de guvern, să ceară o adeverinţă de venit.
4. Ministerul Apărării Naţionale „şi-a creat bază de date” cu veniturile din toate statele de plată pe care le-a găsit pe la unităţile militare. Prevăzându-se că nu vor fi toate statele găsite, o hotărâre de guvern a prevăzut că se va lua în calcul „venitul mediu brut pe economie din acea perioadă” şi pentru general, şi pentru plutonier.
5. Cu adeverinţa de venit în mână (primită la două luni după termen), militarii au constatat că le lipsesc din venituri perioade de până la 70-80% din stagiu.
6. Militarii revoltaţi au fost îndrumaţi să facă contestaţii la adeverinţele de venit, detaliind cererile cu localităţile în care s-au aflat unităţile în care au lucrat şi cu codul acestora, lucru imposibil în cazul văduvelor. Şi chiar pentru unii militari.
7. Având 5 luni pentru recalcularea pensiilor, MApN a început să emită decizii, pe baza datelor existente. A emis 25.000 din 130.000. Adică 19%. În deciziile emise scad drastic pensiile ofiţerilor bătrâni şi cresc binişor pensiile subofiţerilor. Pe ansamblu, la deciziile emise creşte fondul de pensii cu 8%.
8. Pe aceste decizii este prevăzută posibilitatea de contestare la MApN în 30 zile de la luarea la cunoştinţă. MApN poate răspunde în 45 de zile. Dar Legea 119 prevede că această contestare trebuie făcută în 30 zile la „autoritatea judecătorească competentă”, aşa că aşteptând răspunsul de la MApN, numai bine pierzi termenul pentru tribunal.
9. Înalta Curte Constituţională suspendă hotărârea care obligă militarii să-şi ceară recalcularea pensiilor, iar guvernul stopează, într-un târziu, emiterea deciziilor. Domnul preşedinte declară, însă, că deciziile emise rămân valabile, aceasta însemnând că şi în România de azi suntem toţi egali, numai că „unii sunt mai egali decât alţii”.
10. Militarii se revoltă, tribunalele se umple de contestaţii, mesele rotunde abundă la TV şi nimeni nu precizează că:
- recalcularea nu înseamnă economie la pensii, ci o creştere de cca 40% (dacă la 19% din pensii creşterea este de 8%, atunci cam atât revine la toate pensiile),
- baza de date a ministerului, felicitat de dl Preşedinte că şi-a creat-o, este ca „hainele cele noi ale împăratului”: nimeni nu spune că este goală.
- stagiul „incomplet” invocat de preşedinte nu înseamnă că militarul nu a lucrat toţi anii, ci că nu i s-au găsit statele de plată,
- „repunerea în drepturi a subofiţerilor pe care se sprijină armata română” nu înseamnă decât că dacă unui colonel i-au lipsit state de plată pe 21 de ani (cazul tatălui meu), iar unui plutonier i-au lipsit tot atâtea, pe 21 de ani au avut venituri egale, că aşa a stabilit guvernul,
- scăderea considerabilă a pensiilor îi loveşte cu precădere pe cei de 70-80 de ani şi pe urmaşele lor = văduve (dintre care unele au renunţat la pensia lor şi acum nu se mai pot întoarce): este de presupus că statele de plată care lipsesc mai mult sunt cele din anii 40-50-60; ele nu au servit niciodată pentru dovedirea a ceva.
- la 70-80 de ani câţi mai pot toci treptele centrelor militare zonale şi ale tribunalelor?
Preşedintele habar nu are despre ce vorbeşte (intoxicarea nu o fac militarii care au primit compensaţii pe care nu le-au cerut pentru pensionarea în puterea vârstei, ci cine vorbeşte despre stagii incomplete la persoane care au fost în armată 30 de ani, dar au primit venituri numai pe 9, cine vorbeşte despre „repunerea în drepturi a subofiţerilor”, cine laudă „baza de date a ministerului”).
Guvernul habar nu are ce face: admite că veniturile unui ofiţer de rang superior pot fi echivalate cu cele ale unui subofiţer, pretinde ca militarii să-şi dovedească veniturile, chiar dacă nu-i pune pe toate drumurile în care au fost în viaţa lor de militari (cred că tata a fost în vreo 20 de garnizoane), ci numai la Centrul Militar Zonal.
Ministerul Apărării Naţionale dezinformează: a făcut simularea pe câteva cazuri cu venituri complete şi a pretins că pensiile vor creşte pentru cei cu pensii sub 3000, nu recunoaşte că baza sa de date nu are nici jumătate din statele de plată, minte că revoltaţii sunt cei care au primit compensaţii pentru că au fost siliţi să părăsească armata înainte de vreme.
Iar cei 25000 de pensionari cărora li s-au recalculat pensiile rămân cu deciziile primite. Ferice de cei mulţi cu pensiile diminuate! Vezi că în cazul lor se aplică principiul neretroactivităţii legilor. Care principiu nu se mai aplică la nişte pensii calculate de ani buni.
Irina Moise, Timişoara
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu