Echipajul fregatei Regele Ferdinand aşteaptă ordinul oficial pentru misiunea NATO din Libia

Echipajul fregatei Regele Ferdinand aşteaptă ordinul oficial, pentru misiunea NATO din Libia. Comandantul navei spune că fregata era oricum la dispoziţia Alianţei. Echipajul este format din militari profesionişti cu experienţă: 205 marinari, 18 ofiţeri, 77 de maiştri militari şi 110 militari angajaţi pe bază de contract.

"Trebuie să ne pregătim, noi eram la dispoziţia NATO anul ăsta şi trebuia să fim gata. Sunt anumite proceduri care sunt respectate tot timpul anului", a declarat Mihai Panait, comandantul Fregatei Ferdinand.

Fregata Regele Ferdinand a participat, în perioada septembrie - decembrie 2005 la Active Endeavour, o operaţiune desfăşurată de NATO în scopul descurajării acţiunilor teroriste şi a traficului de persoane, arme sau ţigări, pe marile culoare de navigaţie din Marea Mediterană. A fost prima prezenţă românească în teatrul maritim de operaţii din regiune.

Fregata Regele Ferdinand este capabilă să execute manevre de luptă în toate cele trei medii, la suprafaţă, aerian şi sub apă. Cu o lungime de 148,2 metri şi o lăţime de 14,75 metri, fregata este dotată cu un tun super-rapid, cu instalaţii de lansare torpile, sistem de comandă asistat de calculator, instalaţii de bruiaj pasiv, sisteme de lupta electronică, 9 sisteme radar, un sistem de propulsie format din 4 turbine Rolls-Royce, elice cu pas variabil şi 4 generatoare Diesel.

Fregata Regele Ferdinand a intrat în componenţa flotei naţionale a României în septembrie 2004. Este prima fregată modernă, dotată conform standardelor NATO. A fost achiziţionată în 2003, de la firma britanică BAE Systems, odată cu fregata Regina Maria. România a plătit pentru cele două nave 116 milioane de lire sterline. BAE Systems le achiziţionase la preţ de fier vechi, pentru 200.000 de lire sterline. Cazul achiziţiei celor două ambarcaţiuni militare de catre armata română a fost anchetat de Biroul pentru Fraude Grave al Marii Britanii. Investigaţia a vizat un comision de 6 milioane de lire sterline, care ar fi fost primit de un politician român, pentru această achiziţie.

PS Majoritatea romanilor nu sunt de acord cu interventia militara in Libia, conform unui sondaj de opinie realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES).

68% dintre persoanele chestionate nu sunt de acord cu interventia militara in Libia, 28% o aproba, iar 4% nu au raspuns.

90% dintre respondenti au auzit de interventia militara din Libia si cei mai multi - 51% - cred ca aceasta a fost determinata de controlul asupra rezervelor de petrol libiene, in timp ce 42% sunt de parere ca motivul interventiei militare are ca scop protejarea civililor impotriva atacurilor armatei libiene.

40% dintre participantii la studiu apreciaza ca Romania ar putea fi afectata de evenimentele din Libia. Potrivit studiului sociologic, 66% dintre cei chestionati cred ca Romania ar trebui sa se abtina in chestiunea interventiei militare in Libia, 20% sunt de parere ca tara noastra ar trebui sa sustina aceasta interventie, iar 11% cred ca Romania ar trebui sa se declare impotriva.

84% dintre respondenti sunt de acord cu afirmatia "Traian Basescu a procedat corect atunci cand a spus ca "o interventie militara in Libia este riscanta'', iar 73% apreciaza drept corecta atitudinea Germaniei, care s-a abtinut la votul din Consiliul de Securitate al ONU si care nu participa la actiunile militare.

57% dintre cei intervievati au raspuns afirmativ la intrebarea "Presedintele francez Nicolas Sarkozy este responsabil pentru interventia militara din Libia ?" si 75% cred ca Gaddafi va pierde puterea in urma interventiei fortelor aliate.

58% au o parerea buna despre decizia Romaniei de a astepta decizia NATO

Sondajul IRES a fost realizat pe 21 martie, pe un esantion reprezentativ de 1.118 subiecti, prin metoda CATI si are o marja de eroare de 2,9%.