Studii efectuate în ultimii ani estimează că numărul persoanelor care şi-ar pierde viaţa, în Bucureşti, ca urmare directă a prăbuşirii imobilelor şubrede în urma unui seism de magnitudinea celui din 4 martie 1977 se cifrează între 5.000 şi 10.000.
Este un calcul cinic, dar obiectiv, rezultat din însumarea locatarilor celor 100 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, cărora li s-ar putea adăuga o parte dintre blocurile din clasa a II-a de risc, plus alte câteva imobile neclasificate. Ceea ce se dezbate însă, intensificat zilele acestea, urmare a sinistrului din Japonia, este cât ar putea incompetenţa autorităţilor, în materie de intervenţie de urgenţă şi de ajutorare a celor afectaţi de cutremur, să îngroaşe această statistică morbidă.
Între scenariile catastrofelor generate de incompetenţă, succedate catastrofei naturale numită seism, cel prezentat de primarul Capitalei este cel mai… cutremurător: Sorin Oprescu a avansat cifra de 500.000 de morţi în Bucureşti, în cazul unui cutremur mai mare de 7 grade pe scara Richter. Oprescu a făcut trimitere la un studiu american, arătând că se vor prăbuşi 100 de imobile, 300 vor fi serios avariate şi punând la îndoială rezistenţa barajului Ciurel - Lacul Morii. În replică, prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaie, a declarat, pentru gândul, că Oprescu a scos cifra de 500.000 "din pălărie", studiul american fiind de negăsit. Cu toate acestea, confruntat cu un studiu românesc, de acum 3 ani (prezentat pe larg în presă), al Institutului de Cercetare în Construcţii (INCERC), conform căruia numărul victimelor va ajunge la 450.000, în cazul producerii cutremurului pe timpul nopţii, Atănăsoaie nu a mai afişat aceeaşi siguranţă: "Nu ştiam de acest studiu. Voi analiza cu specialiştii şi apoi mă voi pronunţa", a replicat prefectul
Ce spune studiul INCERC (Institutului de Cercetare în Construcţii)
Un cutremur cu epicentrul în Munţii Vrancei, având magnitudinea de 7 grade pe scara Richter, produs în jurul orei 21 (cum s-a întâmplat în 4 martie 1977), s-ar solda cu 450.000 de victime, susţin specialiştii INCERC, într-un studiu dat publicităţii în aprilie 2008. Numărul victimelor ar fi cu până la jumătate mai mic, dacă seismul s-ar produce pe timp de zi.
- 6.500 de oameni ar muri striviţi sub dărâmături, majoritatea în centrul oraşului;
- 125.000 de sinistraţi (dintre care, 30.000 răniţi) vor muri fiindcă nu vor fi ajutaţi la timp de echipele de intervenţie;
- sute de oameni vor muri în urma exploziilor consecutive cutremurului (în Capitală, în apropierea imobilelor locuite fiinţează circa 120 de benzinării, reţelele de gaze sunt încă, în bună parte, nemodernizate, la fel şi centralele termice de cartier);
- zeci, până la sute de mii de oameni îşi vor pierde viaţa în urma prăbuşirii a 25 de spitale din cele 46 ale Capitalei şi copleşirii sistemului spitalicesc şi medical naţional, care nu vor putea face faţăsituaţiei. 8 din cele 25 de spitale cu structura şubredă sunt de urgenţă sau au cel puţin secţii de urgenţă.
- zeci, până la sute de mii de oameni îşi vor pierde viaţa în urma accidentelor chimice. În Bucureşti există aproape 30 de tone de amoniac, peste 100 de tone de acid sulfuric şi clorhidric, peste 160 de tone de alcool, peste 30 de tone de clor sau derivaţi din clor şi alte substanţe toxice. Trăiesc permanent sub risc chimic locuitorii din apropierea Antrefrig, Sintofarm, Griviţa, Cico SA, Danone, Chimopar, Policolor, Republica, Sicomed, Sin SA, Stab Bateri, Stiteh, SC Splai, Muntenia SA, Firos SA, Urbis, Continent Marine SA, cei de lângă Triajul CFR, de lângă CET-uri etc...
sursa :http://www.gandul.info/news
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu