O VARIANTA DE LUCRU....

ARGUMENTE ÎN SPRIJINUL MODIFICĂRILOR :
1. Conform codului civil care deja este in vigoare ,prin introducerea sistemului rentelor militare viagere ,noi militarii vom fi mai bine feriţi de viitoarele incercari de incalcare ale drepturilor noastre,mai ales că sistemul este cunoscut deja de legiuitor deoarece el funcţionează în cazul sportivilor merituoşi.
Astfel la articolul 2252,al.2 din codul civil ,se arată că:
„ debirentierul este ţinut la plata rentei până la decesul persoanei pe durata vieţii căreia a fost constituită renta, oricât de împovărătoare ar putea deveni prestarea acesteia.”
2. Militarii nu trebuie să plătească şi conform acestui proiect nu vor plăti contribuţii pentru asigurările sociale de stat ,ci numai pentru renta militară viageră suplimentară (contribuţiile pentru asigurările sociale de stat plătite de militari de la 1 aprilie 2001,vor fi continuatoare ale contribuţiilor pentru pensia militară suplimentară şi vor fi asimilate drept contribuţie pentru renta militară viageră suplimentară).


Notă:
Se impune apariţia unei legi de salarizare a personalului militar,eventual pe bazele legii 138/1999,indicele de referinţă sectorial fiind echivalat cu valoarea coeficientului de ierarhizare din legea unică de salarizare.
Acest lucru este necesar prin faptul că legea unică de salarizare mai mult încurcă decât descurcă şi diminuează procentele la calculul pentru vechime,sporul de dispozitiv nu mai apare,gradul este plătit cu sumă fixă (nu cu procent, care era mai avantajos),ca să nu mai spunem că fixează un barem de 30 % pentru sporurile cumulate.
Această lege trebuie să conţină obligatoriu o prevedere prin care contribuţia militarilor, incepând cu 1 aprilie 2001 ,la sistemul asigurărilor sociale de stat să fie considerată drept contribuţie la renta militară viageră suplimentară.

3. Decuplarea de la titlul de PENSII iniţiază posibilitatea recompensării militarilor care au urmat cursurile liceelor militare pentru ultimii doi ani de studii,acest lucru fiind realizabil în conformitate cu prevederile codului muncii actual care stipulează posibilitatea încadrării în muncă de la 16 ani fără acordul părinţilor şi a copiilor de trupă pentru ultimii doi ani de liceu civil .
Contractele încheiate de cei care au intrat în liceele militare fiind considerate pentru anii 3 si patru ca fiind generatoare şi de drepturi,nu numai de obligaţii;se ştie că erau solicitate plata unor sume împovărătoare părinţilor în cazul în care liceanul vroia să părăsească liceul ,tocmai pentru a descuraja acest lucru .
Astfel se poate considera că armata s-a folosit de aceşti liceeni ,iar drept recompensă se justifică posibilitatea ca ultimii doi ani de studii să fie folosită ca perioadă de contribuţie la obţinerea unei rente militare viagere,conform acestei legi).
De asemenea această decuplare ar fi binevenită pentru că nu s-ar mai crea confuzii, voite sau nu, între pensii şi rente cum nu ar trebui să se creeze confuzii între salariu şi soldă.
4. Posibilitatea plăţii rentelor militare viagere şi pentru militarii care au satisfăcut stagiul militar obligatoriu ca militar în termen sau cu termen redus.
Acest lucru îl considerăm foarte important pentru că nu trebuie să uităm că armata a fost constituită pe temeiul stagiilor militare obligatorii şi că această „modă” a armatei de profesionişti are o vechime de-abia câţiva ani şi că MODELE ,CA TOATE MODELE pot trece oricând.
5. Nu se mai creează anumite emoţii ÎNDREPTATE CONTRA MILITARILOR ÎN REZERVĂ în rândul celorlalţi membrii ai societăţii ,armata şi celelalte instituţii implicate plătindu-şi obligaţiile faţă de cei de care s-au folosit la un moment dat, pentru că trebuie recunoscut de către noi şi guvernanţi că în societatea capitalistă la care încercăm să ne întoarcem din 1989, totul se plăteşte,inclusiv rolurile cele mai importante ale armatei ,poliţiei ,serviciilor la pace şi anume cele de descurajare ale potenţialelor agresiuni din partea altor state ,descurajarea terorismului şi descurajarea infractorilor.

EXPLICAŢII PE CODUL CIVIL DESPRE POSIBILITATEA FORMĂRII SISTEMULUI DE RENTE MILITARE VIAGERE :
Se va observa din articolele următoare că nu există nici o îngrădire legală sau vreo imposibilitate în aplicarea principiilor de drept civil enunţate în aceste articole, pentru transformarea pe baza unor contracte de rentă viageră,ale actualelor pensii militare , în rente militare viagere.
Considerăm că punerea pe alte baze a actualului proiect de lege a pensiilor militare de stat şi transpunerea acestuia în LEGEA RENTELOR MILITARE VIAGERE este o soluţie mai viabilă pentru toate categoriile de militari şi de funcţionari publici cu statut special ,indiferent de perioadele în care au activat,înainte ,în timpul sau după cel de-al doilea război mondial.
PÂNĂ ACUM NU AM FOST ÎNTREBAŢI NICIODATĂ DESPRE MODUL ÎN CARE LEGIUITORII AU „FĂURIT ” O LEGE PENTRU NOI.
DACĂ VOM ŞTI SĂ FRUCTIFICĂM ACEST MOMENT PRIELNIC ,CARE NU SE VA MAI IVI PREA CURÂND ( MAI DEGRABĂ NICIODATĂ) ,VA FI BINE PENTRU TOŢI MEMBRI DE SINDICAT SAU NU ,MILITARI ACTIVI SAU ÎN REZERVĂ.
DACĂ NU,TOATE EFORTURILE NOASTRE PRIN JUSTIŢIE ŞI DE COLABORARE CU SOCIETATEA CIVILĂ VOR FI SORTITE EŞECULUI.
PENTRU ACEASTA TREBUIE SĂ ŞTIM SĂ NE CEREM DREPTURILE , PENTRU NOI ŞI PENTRU CEI FĂRĂ DE CARE NOI NU AM FI FOST NIMIC :
-FOŞTII NOŞTRI CAMARAZI CARE NU S-AU ÎNCADRAT ÎN NORMELE LEGII 164/2001
-FOŞTII NOŞTRI SOLDAŢI
-BUNICII, PĂRINŢII , FRAŢII ŞI SURORILE NOASTRE, CARE DEŞI AU FOST OBLIGAŢI SĂ FACĂ RĂZBOAIE ŞI STAGII OBLIGATORII ÎN ARMATĂ NU AU PRIMIT NICI CEA MAI MICĂ RECOMPENSĂ BĂNEASCĂ DIN PARTEA STATULUI PENTRU EFORTURILE ŞI SUFERINŢELE LOR.
HAIDEŢI SĂ DETERMINĂM STATUL SĂ DEA PUŢIN DIN CEEA CE A PRIMIT ,UN PUMN DE ARGINŢI PENTRU ANII TINEREŢILOR NOASTRE ŞI ALE BUNICILOR,PĂRINŢILOR, FRAŢILOR ŞI SURORILOR NOASTRE.

CODUL CIVIL ACTUAL NE DĂ ACEASTĂ POSIBILITATE !
HAIDEŢI S-O FRUCTIFICĂM !
art. 2.242
NOŢIUNE
(1) prin contractul de rentă viageră o parte, numită debirentier (în cazul nostru statul prin casele de rente militare viagere sectoriale pentru militari,poliţişti şi servicii), se obligă (pe baza contractului de rentă militară viageră ) să efectueze în folosul unei anumite persoane, numită credirentier(militarul /funcţionarul public cu statut special în rezervă/retragere), prestaţii periodice, constând în sume de bani sau alte bunuri fungibile.
(2) renta viageră se constituie pe durata vieţii credirentierului dacă părţile nu au stipulat constituirea acesteia pe durata vieţii debirentierului sau a unei terţe (aici intră supravieţuitorii legali ai credirentierilori)persoane determinate.

Art. 2.243
MODURILE DE CONSTITUIRE
(1) Renta viageră poate fi constituită cu titlu oneros, în schimbul unui capital de orice natură, sau cu titlu gratuit (renta militară viageră o considerăm perfect încadrabilă la acest articol, singura contribuţie pentru constituirea ei fiind serviciul militar timp de o zi) şi este supusă, sub rezerva dispoziţiilor capitolului de faţă, regulilor proprii ale actului juridic de constituire.
(2) Atunci când renta viageră este stipulată în favoarea unui terţ(supravieţuitori legali), chiar dacă acesta o primeşte cu titlu gratuit, contractul nu este supus formei prevăzute pentru donaţie.

Art. 2.244
CONSTITUIREA PE DURATA VIEŢII MAI MULTOR PERSOANE
Renta viageră poate fi constituită pe durata vieţii mai multor persoane (credirentierului şi a supravieţuitorilor legali ), urmând ca, în acest caz, în lipsă de stipulaţie contrară, obligaţia de plată a rentei să înceteze la data la care decedează ultima dintre aceste persoane.

Art. 2.245
CONSTITUIREA ÎN FAVOAREA MAI MULTOR PERSOANE
Dacă nu s-a convenit altfel (la divorţul dintre soţi , există posibilitatea ca o parte din rentă să fie cerută şi transferată celor în drept prin căile legale de atac,aceasta devenind divizibilă pentru mai mulţi urmaşi) obligaţia de plată a rentei viagere este indivizibilă în privinţa credirentierilor.

Art. 2.246
CONSTITUIREA PE DURATA VIEŢII UNUI TERŢ DEJA DECEDAT
Este lovit de nulitate absolută contractul care stipulează o rentă constituită pe durata vieţii unui terţ care era decedat în ziua încheierii contractului (contractul de rentă se consideră semnat între părţi la data cererii / trecerii în rezervă ,în momentul semnării livretelor militare ,sau a altor înscrisuri :ordin de serviciu etc.;la lipsa înscrisurilor menţionate anterior calitatea de beneficiar al drepturilor stipulate de această lege poate fi dovedită şi prin martori care au cel puţin unul din aceste înscrisuri: camarazi de armată etc.).

Art. 2.247
CONSTITUIREA PE DURATA VIEŢII UNEI PERSOANE AFECTATE DE O BOALĂ LETALĂ
Nu produce, de asemenea, niciun efect contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o rentă pe durata vieţii unei persoane care, la data încheierii contractului, suferea de o boală din cauza căreia a murit în interval de cel mult 30 de zile de la această dată .(nu este cazul)

Art. 2.248
PLATA RATELOR DE RENTĂ

(1) În lipsă de stipulaţie contrară (prin contractul de rentă militară viageră plata se cere să fie făcută lunar), ratele de rentă se plătesc trimestrial (pentru beneficiarii art.107, aliniatul 2, litera e) în avans şi indexate în funcţie de rata inflaţiei (actualizarea cu rata inflaţiei se face automat).
(2) Atunci când credirentierul decedează înainte de expirarea perioadei pentru care renta s-a plătit în avans, debirentierul nu poate cere restituirea sumei plătite aferente perioadei în care creditorul nu a mai fost în viaţă.

Art. 2.249
GARANŢIA LEGALĂ
(1) Pentru garantarea obligaţiei de plată a rentei constituite cu titlu oneros, prevederile art. 1.723 se aplică în mod corespunzător.
Art. 1.723
Pentru garantarea obligaţiei de plată a preţului, în cazurile prevăzute de lege vânzătorul beneficiază de un privilegiu sau, după caz, de o ipotecă legală asupra bunului vândut.(se referă la posibilitatea constituirii ipotecii pe rentă la luarea unui credit de la o bancă etc)
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), în vederea înscrierii ipotecii legale nu este necesară declararea valorii creanţei garantate.

Art. 2.250
EXECUTAREA SILITĂ A RATELOR
(1) În caz de neîndeplinire a obligaţiei de plată a ratelor scadente, credirentierul (o mai mare posibilitate de câştig în instanţele naţionale şi internaţionale pentru cei neîndreptăţiţi)poate cere sechestrul şi vânzarea bunurilor debirentierului, până la concurenţa unei sume suficiente spre a asigura plata rentei pentru viitor.
(2) Această sumă se stabileşte, în condiţiile legii, pe baza unei expertize întocmite în conformitate cu metodologia de calcul aplicabilă în cazul asigurărilor de viaţă, ţinându-se seama, printre altele, de ratele deja încasate de credirentier, de vârsta şi de starea acestuia. Cheltuielile expertizei sunt suportate de debirentier.
(3) După ce a fost obţinută în urma vânzării bunurilor debirentierului, suma se consemnează la o instituţie de credit şi va fi plătită credirentierului cu respectarea cuantumului şi scadenţelor convenite prin contractul de rentă viageră.
(4) Dacă debirentierul intră în lichidare (DOMANE FEREŞTE SĂ INTRE STATUL ROMÂN ÎN LICHIDARE,CU TOATE CĂ ŞI ACEST LUCRU ESTE POSIBIL), credirentierul îşi poate realiza dreptul la rentă înscriind în tabloul creditorilor o creanţă al cărei cuantum se determină potrivit alin. (2).

Art. 2.251
Rezoluţiunea contractului la cererea credirentierului
(1) Creditorul unei rente viagere constituite cu titlu oneros poate cere rezoluţiunea contractului dacă debirentierul nu depune garanţia promisă în vederea executării obligaţiei sale ori o diminuează.(nu este cazul)
(2) Credirentierul are dreptul la rezoluţiune pentru neexecutarea fără justificare a obligaţiei de plată a rentei de către debirentier.
(3) În lipsa unei stipulaţii contrare, rezoluţiunea nu conferă debirentierului dreptul de a obţine restituirea ratelor de rentă deja plătite.

Art. 2.252
Irevocabilitatea contractului
(1) Debirentierul nu se poate libera de plata rentei oferind restituirea capitalului şi renunţând la restituirea ratelor plătite.
(2) Debirentierul este ţinut la plata rentei până la decesul persoanei pe durata vieţii căreia a fost constituită renta, oricât de împovărătoare ar putea deveni prestarea acesteia (dacă legea 164/2001 ar fi fost fundamentată astfel, nu ar mai fi existat posibilitatea justificărilor din partea statului că situaţiile economice impun schimbarea legii pensiilor militare de stat;de asemenea după cum am mai arătat la începutul acestei argumentaţii ,prevederile acestui articol nu pot decât să ne determine mai mult să ne folosim de acest prilej favorabil pentru a reforma sistemul actualelor pensii pentru militari).

Art. 2.253
Insesizabilitatea rentei
Numai renta viageră cu titlu gratuit poate fi declarată insesizabilă prin contract. Chiar şi în acest caz, stipulaţia nu îşi produce efectele decât în limita valorii rentei care este necesară credirentierului pentru asigurarea întreţinerii. Dispoziţiile art. 2.257 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
art. 2.257
(2) Debitorul este obligat în special să asigure creditorului hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, menaj, precum şi folosinţa unei locuinţe corespunzătoare. Întreţinerea cuprinde, de asemenea, îngrijirile şi cheltuielile necesare în caz de boală (în cazul în care statul ar declara renta insesizabilă ,ar fi obligat şi în acest caz să ţină cont de dispoziţiile articolului citat;pentru a fi evitat acest lucru ,în contractul de rentă trebuie inclusă formularea expresă de insesizabilitate a contractului).



NOTĂ:
AM FĂCUT ACESTE MODIFICĂRI CONŞTIENŢI FIIND DE FAPTUL CĂ NIIMENI NU DEŢINE ADEVĂRUL ABSOLUT ŞI CĂ ORICE LUCRU ESTE PERFECTIBIL ŞI DACĂ ACESTA NU A FOST ŞI ESTE ÎMBUNĂTĂŢIT,CEL PUŢIN AR TREBUI.
CUVÂNT ,EXPRESIE CU GALBEN -PROPUNEREA SPRE ANULARE DIN PROIECTUL DE LEGE .
CUVÂNT ,EXPRESIE CU ROŞU -PROPUNEREA DE ADĂUGARE ÎN LEGE.
ARGUMENTE PENTRU MODIFICARE -CU MARO.



CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Dreptul la pensii rente militare viagere de stat şi asigurări sociale pentru militari şi funcţionari publici cu statut special este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat.
NOTĂ: funcţionarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă li se echivalează gradul profesional cu gradul militar – se justifică sintagma de „pensii rente militare viagere de stat”

Art. 2. – (1)Principiile de bază prevăzute la art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, mai puţin inclusiv principiul contributivităţii, se aplică în mod corespunzător şi sistemului pensiilor rentelor militare viagere de stat exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.
(2)Expresiile de la art.menţionat din legea 263/2010 vor fi citite în cheia acestei legi ,respectiv cele referitoare la pensii se vor citi rente militare viagere.
(3)Contribuţia militarilor incepând cu 1 aprilie 2001 la sistemul asigurărilor sociale de stat va fi considerată drept contribuţie la renta militară viageră suplimentară.
Explicaţie:
Dacă până la apariţia acestei legi nu se reuşeşte şi apariţia unei noi legi a salarizării militarilor.

Art. 3. - (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, asa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul voluntar, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu modificările şi completările ulterioare,militarul in termen si militarul cu termen redus pentru perioada in care au indeplinit serviciul militar obligatoriu.
b) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public civil, cu statut special, aşa cum este el definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
c) vechime durată în serviciu completă – este vechimea perioada de timp minimă în serviciu pentru care militarii şi funcţionarii publici cu statut special au dreptul la pensie rentă militară viageră de serviciu pentru limită de vârstă;
d) vechimea durata în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei rentei militare viagere este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
d1) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
d2) militar angajat pe baza de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
d3) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia primilor doi ani ai liceului militar;
d4)elev în ultimele 2 clase de liceu/colegiu militar liceal.
d5)elev în ultimele 2 clase de liceu/colegiu liceal ,atunci când acesta este copil de trupă într-o instituţie din sistemul de apărare naţională,ordine publică şi siguranţă naţională.
d4)d6) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
d5) d7)a fost în captivitate;
d6)d8)a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
e)vechimea în muncă-este perioada de timp în care credirentierul şi-a desfăşurat activitatea în sectoarele civile ale economiei naţionale,sau în sectoare ale economiei altor ţări;aceasta trebuie dovedită cu mijloacele de probă corespunzătoare legislaţiei române din domeniu.
f) debirentier-este statul reprezentat de ministerele implicate prin Casele de rente militare viagere sectoriale.
g) credirentier-este persoana care primeşte de la debirentier o rentă militară viageră.

(2) Termenii şi expresiile din prezenta lege care nu sunt definiţi şi se regăsesc la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice au semnificaţia stabilită în respectiva lege.

Art. 4. - Sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat acoperă riscurile activităţii în cadrul sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, aşa cum sunt prevăzute în legi, regulamente şi ordine ale ministrului/directorului structurii respective, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului.

Art. 5. - (1) Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile rentele militare viagere de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor rentelor militare viagere de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 6. - Administrarea sistemului pensiilor rentelor militare viagere de stat se realizează prin case de pensii rente militare viagere sectoriale, constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.

Art. 7. – Prevederile prezentei legi se aplică militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special în activitate, în rezervă sau în retragere, precum şi urmaşilor (soţie/soţ,copii şi nepoţi) sau părinţilor acestora.
Explicaţie:
Am inclus şi părinţii în prevederile acestei legi deoarece nu puţine au fost cazurile în care având unul,doi sau mai mulţi copii în armată ,prin decesul acestora, părinţii au rămas pe lângă marea durere pricinuită de decesul copiilor şi săraci lipiţi fără posibilitatea asigurării traiului zilnic.

Art. 8. - (1) În sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat evidenţa drepturilor de pensii rente militare viagere de stat şi a obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţa/şederea în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de pensii rente militare viagere sectoriale întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Directa pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii rente militare viagere sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
(4) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 9. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat, acoperă contravaloarea pensiilor rentelor militare viagere de stat şi a prestaţiilor de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor rentelor militare viagere de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.

Art. 10. - Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii de muncă.

Art. 11. - (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2004 (prevederile acesteia vor trebui completate cu prevederile acestei legi odată cu intrarea în vigoare a acesteia) privind stabilirea locurilor de munca şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor profesionişti trecuţi în rezervă/ retragere,elevilor/studenţilor şcolilor militare/academiilor militare ,studenţilor facultăţilor din Academia tehnică militară,a celor de la medicină şi farmacie militară şi militarilor care şi-au satisfăcut stagiul militar obligatoriu în termen sau cu termen redus până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3)cei enumeraţi la aliniatul anterior,vor fi încadraţi în grupele de muncă după modul de încadrare în grupa de muncă a comandanţilor lor nemijlociţi.
Explicaţie:
Acest lucru se impune pentru că majoritatea unităţilor militare beneficiază de grupele de muncă datorită radiaţiilor,ca să nu mai spunem de elevii şi studenţii de la şcolile/academiile militare tradiţional cu caracter deosebit sau special:aviaţie,marină,rachete,radiolocaţie,transmisiuni etc.
Când cadrele militare beneficiază de grupe de muncă nu vedem de ce nu ar putea beneficia şi categoriile enumerate mai sus de aceleaşi condiţii .

NOTĂ: legea se aplică numai pentru viitor cu excepţia legii penale mai favorabile. De văzut capitolul dispoziţii finale şi tranzitorii modalitatea de aplicare pentru cei pensionaţi anterior prezentei legi.

Art. 12. - În sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat se acordă următoarele prestaţii:
a) pensii rente militare viagere de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.

Art. 13. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie rentă militară viageră de stat.

Art. 14. - (1) Drepturile de pensii rentă militară viageră sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
(2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 9 nu se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.

Art. 15. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special se pot asigura, benevol, la instituţiile private de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care s-au asigurat la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii în condiţiile prevăzute de lege, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, pot opta pentru transferul fondurilor de la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii la instituţii private pentru pensii facultative sau restituirea fondurilor acumulate la acestea.

CAPITOLUL II
Prestatiile în sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat

Art. 16. - Sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat acordă:
a) pensia renta militară viageră de serviciu;
b) pensia renta militară viageră de invaliditate;
c) pensia renta militară viageră de urmaş.

SECTIUNEA 1
Pensia Renta militară viageră de serviciu

Art. 17. - Pensia de serviciu Renta militară viageră poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială;
d) recompensă ;

Art. 18. - Au dreptul la pensie rentă militară viageră de serviciu pentru limită de vârstă militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta de 60 55 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 45 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti;
b) vechime durată minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv vechime durată minimă în serviciu de 23 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti.

Art. 19. - Au dreptul la pensie rentă militară viageră de serviciu anticipată militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 18 lit. b) şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) au împlinit vârsta de 55 50 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 42 de ani militarii angajaţi pe bază de contract, soldaţi/gradaţi voluntari, soldaţi/gradaţi profesionişti şi sunt trecuti în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităti şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

Art. 20. - (1) Au dreptul la pensie rentă militară viageră de serviciu anticipată parţială militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari public cu statut special, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.

Art.21.-(1) Au dreptul la rentă militară viageră recompensă persoanele aflate în situaţia de la art.3,al.(1),punctele d1-d8 ,dacă nu beneficiază de o rentă militară viageră pentru limită de vârstă,anticipată , anticipată parţială ,de invaliditate sau de urmaş, începând cu vârsta de 47 de ani şi dacă au o vechime în muncă de minim 20 de ani ,dintre care durata în serviciu de cel puţin o zi .
(2)Sunt considerate vechime în muncă inclusiv perioadele în care beneficiarul a fost agricultor particular ,membru cooperator al unei cooperative de producţie,deţinut politic,luptător în munţi ,şomer,beneficiar al unei indemnizaţii de ajutor social , ajutor minim garantat .
(3) Cuantumul rentei militare viagere recompensă se calculează proporţional cu durata în serviciu transformată în zile.
(4)Calculul şi plata drepturilor cuvenite pentru renta militară viageră recompensă nu se prescrie şi poate fi cerută şi de moştenitorii legali (părinţi,soţie/soţ ,copii şi nepoţi pentru bunici) atunci când beneficiarii de drept au decedat.
(5)Calculul drepturilor se face de către Casele de rente militare viagere sectoriale în colaborare cu instituţiile care deţin orice fel de documente pentru constituirea drepturilor,pe baza unei cereri a celor în drept.
Explicaţie:
Aici intră ca beneficiari şi colegii noştri care poate mai aveau doar câteva luni până la îndeplinirea baremelor din legea 164/2001,dar datorită faptului că nu puteau ocupa decât funcţii egale cu gradul avut,acestea fiind insuficiente ,au fost nevoiţi să plece din sistem ,intrând în hăţişul unei adevărate jungle şi poate unii dintre ei au şi decedat între timp din cauza lipsurilor.
De asemenea intră ca beneficiari toţi militarii care şi-au satisfăcut stagiile militare oriunde şi oricând,iar dacă aceştia nu mai sunt în viaţă ultimii beneficiari pot fi nepoţii pentru bunici.


Art. 21. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii , dar au o vechime efectivă ca militar ori funcţionar public cu statut special de cel putin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar/serviciu.

Art. 22. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b), c) sau d) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:
a) la împlinirea vârstei de 55 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special, pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv la împlinirea vârstei de 41 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
b) la împlinirea vârstei de 50 45 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari publici cu statut special, pentru cadrele militare, respectiv la împlinirea vârstei de 39 34 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte conditii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în aceste specialităţi.

Art. 23. – (1) Vechime Durată în serviciu este şi perioada în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata perioada normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii iar în caz de absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior, beneficiază, la vechime durata în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
(2) În cazul în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, beneficiază, la vechime durata în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.

Art. 24. - (1) Dovada privind vechimea durata în serviciul militar/serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei rentei se face cu fişa de pensie rentă întocmită pe baza datelor din fişa matricolă sau din alte documente legale.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu muncă, prestată în altă calitate decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 25. - În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Explicaţie:
Acest fapt este unul dintre motivele care ne îndreptăţesc să cerem drepturile pentru zilele de durată în serviciu. La prevederile acestui articol fracţiunile sunt de regulă în favoarea statului şi foarte rar în favoarea credirentierului.
Oricum nu vrem să cerem nimănui ceva în plus ,ci să avem toate drepturile cuvenite, chiar dacă acestea sunt calculate pentru o singură zi de durată în serviciu.
Art.25.-(1) Durata în serviciu cu care se calculează coeficienţii de la art.29 din prezenta lege este 20 de ani.
(2) Durata în serviciu este de 7305 zile,corespunzătoare pentru 20 de ani,dintre care cinci ani bisecţi.
(3) Durata în serviciu minimă pentru care această lege conferă drepturi este de o zi.
Art. 26. - (1) Între sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de durată în serviciu/ vechime în muncă, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la rentă militară viageră/pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia renta militară viageră de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime durată în serviciu militar.
(3) Perioadele de vechime/durată în serviciu prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 23, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei/rentei militare viagere în unul dintre cele două sisteme.

Art. 27. - La acordarea pensiei rentei militare viagere de stat se va respecta principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la rentă/pensie se efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a fost încadrat/asigurat.

Art. 28. - (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei rentei militare viagere de stat este solda/salariul lunar brut avute în ultima lună de activitate, care include şi sporurile şi primele cu caracter permanent, astfel:
a) solda de funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;
b) solda de grad corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul pentru gradul profesional deţinut avut la data încetării raporturilor de serviciu;
c) solda de merit/salariul de merit;
d) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de conducere;
e) gradaţii şi sporuri;
f) indemnizaţia de dispozitiv.
g)norma de hrană/tichete de masă
h)partea corespunzătoare unei luni din contravaloarea anuală a uniformei militarului/funcţionarului public civil cu statut special.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale elementelor de la aliniatul (1) soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media elementelor de la aliniatul (1) pentru ultimele şase luni de activitate. soldelor lunare brute/salariilor din această perioadă, mai puţin solda de grad/salariul pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul pentru gradul profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art. 38 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei rentei militare viagere de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie rentă militară viageră.
(5) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei rentei militare viagere de stat nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu lunar brut, din ultimele 6 luni.

Art. 29. - Pensia Renta militară viageră de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale 0,00821 % pentru fiecare zi de activitate 60%;
Explicaţie:
Numitorul fracţiei este numărul de zile de la aliniatul (2),art.25,iar numărătorul cele 60 de procente;rezultatul este coeficientul arătat.
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca 0,00849 % pentru fiecare zi de activitate 62%;
Explicaţie:
Numitorul fracţiei este numărul de zile de la aliniatul (2),art.25,iar numărătorul cele 62 de procente;rezultatul este coeficientul arătat.

c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca 0,00876 % pentru fiecare zi de activitate 64%;
Explicaţie:
Numitorul fracţiei este numărul de zile de la aliniatul (2),art.25,iar numărătorul cele 64 de procente;rezultatul este coeficientul arătat.


Art. 30. - (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.
(2) (1)Pentru persoanele beneficiare de o rentă militară viageră prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei rentei militare viagere se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;aici sunt incluse şi perioadele pe care le-au desfăşurat la ordin pentru munci în agricultură ,inundaţii etc. inclusiv în perioada studiilor (ultimii doi ani de liceu,şcoli militare şi facultăţi);
c)1 an şi 9 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în economia naţională;celor aflaţi în această situaţie ,dar mutaţi la ordin fără a fi detaşaţi(prin încălcare flagrantă a codului mucii din perioada comunistă) primesc un spor de 3 luni,respectiv 2 ani ;
Explicaţie:
Sunt cazuri de cadre militare care au fost mutate în economia naţională,în special în anul 1988,care şi-au pierdut locurile din unităţile de origine,iar după 1989 au umplut aşa numitele state de organizare R ale unităţilor de origine sau ale altor unităţi pentru motivul că ele nu figurau ca detaşate în economia naţională ci erau efectiv scoase din scriptele armatei.
d)2 ani în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în economia naţională minerit;celor mutaţi la ordin fără a fi detaşaţi primesc un spor de 3 luni,respectiv 2 ani şi trei luni;aici intră şi militarii în termen care au fost direct încadraţi în unităţile militare din minerit fără parcurgerea ciclului de instrucţie militară obligatorie de 3 luni;
c)e) 2 ani şi şase luni în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;
(3)(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organism internaţional beneficiază de un spor al cuantumul pensiei rentei militare viagere care se stabileşte, în functie de decoratia primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(sau completarea legii 80/1995 cu aceste precizări referitoare la decoraţii şi ordine militare).
Explicaţie:
Până la completarea legii 80/1995 vor fi folosite prevederile actualei legi aplicându-se următorul aliniat:
(3) militarii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de un spor la calculul rentei militare viagere echivalent cu prevederile legii statutului cadrelor militare (legea 80/1995),termenii din lege referitori la pensie citindu-se rente militare viagere.

Art. 31. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime durată în serviciu mai mare de 25 de ani, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv 23 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti, lucraţi efectiv beneficiază, pentru fiecare an(transformat în zile) în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
Explicaţie:
Pentru determinarea coeficientului de calcul ,la numitorul fracţiei de calcul sunt trecute numărul de zile ale unui an (pentru uşurinţa calculului se pot folosi 365,25 zile pentru un an) ,iar la numărător cele două procente, 2/365,25=0.00548 % .
Astfel, acest coeficient, începând cu a 9133-zi de durată în serviciu,va fi folosit pentru calculul rentei militare viagere; 25 de ani (din care şapte ani bisecţi) transformaţi în zile = 9132 de zile.
(2) Persoanele încadrate în munca, pe perioada în care cumulează pensia renta cu venituri de natura salariala nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile rentele militare viagere de stat aflate în plată la această dată, la prima actualizare, dacă acest spor nu a fost adăugat.

Art. 32. – (1)Pensia Renta militară viageră de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei rentei.
(2) Sunt exceptate de la prevederile aliniatului (1) perioadele pe care le-au desfăşurat la ordin pentru munci în agricultură ,inundaţii,cutremur etc. inclusiv în perioada studiilor (ultimii doi ani de liceu,şcoli militare şi facultăţi) şi perioadele cuprinse în aliniatul (1),literele c),d)şi e) ale articolului 30 din prezenta lege.
(3)Astfel renta militară viageră poate fi mai mare decât baza de calcul stabilită şi actualizată, cu procentele corespunzătoare ce rezultă din aliniatul (2).

Art. 33. - (1) Persoanele care beneficiază de pensie rentă militară viageră de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, beneficiind de prioritate la încadrarea inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă sau duratei în serviciu , dobândite până la data pensionării/obţinerii unei rente militare viagere.
(2) durata în serviciu este considerată vechime în muncă pentru postul la care concurează ,în cazul în care vechimea în muncă este condiţie impusă de angajatorul din sectorul public sau privat
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia renta militară viageră cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.

SECTIUNEA a 2-a
Pensia Renta militară viageră de invaliditate

Art. 34. - Au dreptul la pensie rentă militară viageră de invaliditate militarii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
(2) De asemenea beneficiază de pensie rentă militară viageră de invaliditate, în condiţiile prevazute la alin. (1) lit. a) şi elevii (inclusiv liceele/colegiile militare) şi, studenţii instituţiilor de învătământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională şi elevii liceelor /colegiilor civile în cazul copiilor de trupă care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.

Art. 35. - Pensia Renta militară viageră de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de munca.

Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei şi Serviciului Roman de Informatii, după caz, cu avizul Ministerului Sănătăţii si/sau a Ministerului Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale, care va fi adoptata în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Casele de pensii rente militare viagere sectoriale, prin intermediul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Art. 37. - (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi sigurantă natională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 90 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 90 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive.
(10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.

Art. 38. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia renta militară viageră de invaliditate cu condiţia ca durata în serviciu să fie de cel puţin o zi. dacă îndeplinesc cel putin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:
_____________________________________________________
Vârsta cadrului militar Vechimea în serviciu
în momentul ivirii realizată anterior
invalidităţii ivirii invalidităţii (ani)
_____________________________________________________
sub 25 de ani 5
25 - 31 de ani 8
31 - 37 de ani 11
37 - 43 de ani 14
43 - 49 de ani 18
49 - 55 de ani 22
peste 55 de ani 25
_____________________________________________________
(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime durată în serviciu prevăzută la alin. (1).
în umătorul tabel:


___
Vârsta cadrului militar Vechimea în serviciu
în momentul ivirii realizată anterior
invalidităţii ivirii invalidităţii (ani)
_____________________________________________________
sub 25 de ani 5
25 - 31 de ani 8
31 - 37 de ani 11
37 - 43 de ani 14
43 - 49 de ani 18
49 - 55 de ani 22
peste 55 de ani 25
__________________________________________________

Art. 39. - În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea durata în serviciu.

Art. 40. - (1) Cuantumul pensiei rentei militare viagere de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 29 - 31.
(2) La suma adăugându-se procentelor cuvenite pentru vechimea durata în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii duratei în serviciu complete, următoarele procente:
a) 1 3% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8 2,4% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6 1,8% pentru invaliditate de gradul III.
(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

Art. 41. - (1) Pensionarii Creditrentierii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei rentei, în cuantum de 80 100 % din valoarea rentei lor unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
(2)Cuantumul rentei militare viagere de invaliditate nu poate fi mai mic decât valoarea actualizată a bazei de calcul de la art.28,aliniatul (1) corespunzătoare unui :
(a) maior/gradelor asimilate din marină,aviaţie ,funcţionari publici cu statut special în activitate pentru ofiţerii superiori şi generali.
(b) sublocotenent/gradelor asimilate din marină,aviaţie ,funcţionari publici cu statut special în activitate pentru ofiţerii inferiori .
(c) sergent /gradelor asimilate din marină,aviaţie ,funcţionari publici cu statut special în activitate pentru subofiţerii şi maiştrii militari .
(5)soldat /gradelor asimilate din marină,aviaţie ,funcţionari publici cu statut special în activitate pentru militarii profesionişti,elevii liceelor militare,copii de trupă aflaţi la liceu .


(2)(3) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul ministerului apărării naţionale,administraţiei şi internelor,serviciului român de informaţii de stat.

Art. 42. - (1) Pensionarii Credirentierii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de ieşire din activitate pensionare, la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză medico-militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie rentă militară viageră de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de muncă, emisa în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului credirentierului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei rentei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plăţii pensiei rentei, în condiţiile legii;
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor credirentierilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.

Art. 43. - (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii credirentierii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare ieşire din activitate prevăzute de prezenta lege;
c) beneficiază de pensie rentă militară viageră în condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

Art. 44. - (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul credirentierul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive;concluziile Comisiilor pot fi contestate în instanţă în termen de 90 de zile ,după acest termen ele devin obligatorii şi definitive.
(2) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului credirentierului, atunci când prevederile aliniatului (4) din articolul 42 sunt respectate ,atrage suspendarea plătii pensiei rentei.
(3) Suspendarea plătii pensiei rentei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa de pensii rente militare viagere sectorială, după caz.

Art. 45. - (1) Pensionarii Credirentierii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 43 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională care au emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socio-profesionale.
(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului credirentierului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plăţii pensiei rentei începând cu luna următoare constatării.
(3) Casele de pensii rente militare viagere sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise;costul programelor recuperatorii sunt suportate integral de către bugetele instituţiilor din care provin credirentierii respectivi.
(4) Suspendarea plătii pensiei rentei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.

Art. 46. - (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei rentei militare viagere de serviciu pentru limită de vârstă, pensia renta militară viagereă de invaliditate devine pensie rentă militara viageră de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 41 se menţine şi pe durata acordării pensiei rentei militare viagere pentru limită de vârstă.

SECTIUNEA a 3-a
Pensia Renta militară viageră de urmaş

Art. 47. – (1) Pensia Renta militară viageră de urmaş se cuvine copiilor, şi soţului supravieţuitor şi părinţilor/părintelui supravieţuitor/i dacă susţinătorul decedat era pensionar credirentier sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii rente militare viagere de stat.
(2) de rentă militară viageră de urmaş beneficiază şi copii care în urma divorţului dintre soţi nu au fost în întreţinerea credirentierului decedat cu respectarea prevederilor art.48 din prezenta lege.
(3)pentru a beneficia de rentă militară viageră de urmaş,părinţii/părintele supravieţuitor nu trebuie să fi fost aflaţi în întreţinerea credirentierului decedat.
Explicaţie:
Am mai explicat la art.7 necesitatea includerii părinţilor în această lege .

Art. 48. - Copiii au dreptul la pensie rentă militară viageră de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Art. 49. - (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie rentă militară viageră de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare 55 de ani , dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei rentei militare viagere de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
(3)Părinţii/părintele supravieţuitor au /are dreptul la rentă militară viageră de urmaş pe tot timpul vieţii,la împlinirea vârstei de 55 de ani;
(4)dacă părinţii/părintele sunt/este invalid indiferent de grad, are dreptul la rentă militară viageră de urmaş indiferent de vârstă.
(5) dacă părinţii/părintele nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională,sau din/dintr-o pensii/pensie pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 75% din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 50. - (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie rentă militară viageră de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie rentă militară viageră de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35 75% din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 51. - Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie rentă militară viageră de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 75% din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 52. - Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie rentă militară viageră de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 75% din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 53. - (1) Pensia Renta militară viageră de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia renta militară viageră de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia renta militară viageră de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei rentei militare viagere de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei rentei militare viagere de urmaş se stabileşte procentual din pensia renta militară viageră a susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% - pentru un singur urmaş(soţ,soţie,un copil ,un părinte);
b) 75% - pentru 2 urmaşi (combinaţiile posibile cu cei enumeraţi la punctul a );
c) 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi (combinaţiile posibile cu cei enumeraţi la punctul a).

Art. 54. - Cuantumul pensiei rentei militare viagere de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie rentă militară viageră de urmaş calculate după fiecare părinte.

Art. 55. - În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia renta militară viageră se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (2).

Art. 56.(1) - Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei rentei militare viagere de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie variantă.
(2)Atunci când părintele este pensionar şi valoarea pensiei este mai mică sau când părinţii sunt pensionari şi cumulul pensiilor lor este mai mic decât renta militară viageră a copilului decedat, calculată în condiţiile art.53,aliniatul (2),au dreptul să cumuleze la pensia/pensiile lor renta militară viageră a copilului decedat,aceasta va fi actualizată conform art.58 din prezenta lege.
(3)Atunci când părintele/părinţii şi-au pierdut doi sau mai mulţi copii care erau militari sau funcţionari publici cu statut special, pot beneficia de dreptul la o singură rentă militară viageră de urmaş pentru un singur copil,calculată în condiţiile art.53,aliniatul (3) chiar pentru un singur părinte; în acest caz,părintele supravieţuitor ,dacă este pensionar ,are dreptul la cumulul pensiei cu renta militară viageră de urmaş ,indiferent de cuantumul acestora.

Art. 57. - Persoanele prevăzute la art. 48 lit. c) şi la art. 50 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical în condiţiile art. 42 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.



SECTIUNEA a 4-a
Actualizarea pensiilor rentelor militare viagere

Art. 58. - (1) Cuantumul pensiilor rentelor militare viagere se actualizează după cum urmează:
a) ori de câte ori se majorează baza de calcul a pensiei stabilită conform articolului 28 din prezenta lege. solda de grad/salariul pentru gradul profesional deţinut si/sau solda funcţiei maxime/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/indemnizaţia lunară ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special, potrivit gradului militar/profesional şi funcţiei maxime avute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 29- 31, 40 şi art. 106 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;
b) în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului;
Explicaţie:
Acest aliniat devine de la sine înţeles, fără a exista sintagma „posibilităţi financiare”datorită contractului de rentă care stipulează foarte clar,conform art.2248 cod civil, că indexarea cu 100% din rata inflaţiei este obligatorie,prin urmare:
b) indexarea rentelor militare viagere cu rata integrală a inflaţiei se face de două ori pe an,respectiv în aprilie şi septembrie.
c) în situaţiile în care indexarea de la lit. b) se regăseşte în baza de calcul a pensiei stabilită conform articolului 28 din prezenta lege măsurile de protecţie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad/salariilor pentru gradul profesional si/sau soldelor de functie/salariilor pentru funcţiile îndeplinite ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate, actualizarea pensiilor rentelor militare viagere se efectuează în condiţiile prevăzute la lit. a).
(2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor rentelor militare viagere de stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).

SECTIUNEA a 5-a
Stabilirea şi plata pensiilor rentelor militare viagere

Art. 59. - (1) Pensiile Rentele militare viagere de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusa personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala.
(2) Cererea de intrare in posesia unei rente militare viagere pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa de pensii rente militare viagere sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(3) Cererea de intrare in posesia unei rente militare viagere pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de intrare in posesia unei rente militare viagere pensionare.
(4) Militarul ori funcţionarul public cu statut special depune cererea de intrare in posesia unei rente militare viagere pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la casele de pensii rente militare viagere sectoriale care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, astfel:
A. La Ministerul Apărării Naţionale:
a) prin unitatea militară din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de intrare in posesia unei rente militare viagere pensionare la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b) prin centrul militar judeţean, în cazul celor care îndeplineşte condiţiile de intrare in posesia unei rente militare viagere pensionare după data ieşirii din rândul militarilor în activitate.
B. La Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la Serviciul Român de Informaţii :
a) prin unitatea militară/structura din care a făcut parte la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu;
b) prin inspectoratul judeţean sau secţia de Informaţii, centrul militar din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor credirentierilor militari decedaţi.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, precum şi pentru cele detaşate pentru a executa misiuni în afara instituţiilor menţionate la art. 6 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost detaşate.
(6) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de intrare in posesia unei rente militare viagere pensionare se depun la casa de rente militare viagere pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv, Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(7) Pentru persoanele cu drept la pensie rentă militară viageră de urmaş, ai căror susţinători decedaţi au fost pensionari credirentieri militari, cererea şi actele de intrare in posesia unei rente militare viagere pensionare se pot depune şi la casa de pensii rente militare viagere sectorială în a căror evidenţă s-au aflat susţinătorii.

Art. 60. - (1) În vederea stabilirii pensiei rentei militare viagere de stat organele prevăzute la art. 59 alin. (4) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare intrare in posesia unei rente militare viagere, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare intrare in posesia unei rente militare viagere pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare intrare in posesia unei rente militare viagere se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii.

Art. 61. - Dosarul de pensionare intrare in posesia unei rente militare viagere se întocmeşte şi se depune la casa de pensii rente militare viagere sectorială constituita la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), de către organele prevăzute la art. 56 alin. (4), în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.

Art. 62. - (1) Pensiile Rentele militare viagere se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie rentă militară viageră solicitată.
(2) Pensiile Rentele militare viagere se stabilesc prin decizie a casei de pensii rente militare viagere sectorială, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3)Decizia emisă de casa de rente militare viagere sectorială este contract de rentă în condiţiile codului civil.
(4)În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie rentă, pensiile rentele militare viagere se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
a) de la data încetării plătii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 90 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei rentei militare viagere de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar credirentier, la data decesului;
c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 90 de zile de la această dată, în situaţia pensiei rentei militare viagere de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar credirentier, la data decesului;
d) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare intrare in posesia unei rente militare viagere, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 90 de zile de la această dată, în situaţia pensiei rentei militare viagere de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare intrare in posesia unei rente militare viagere , ulterior decesului susţinătorului;
e) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, au fost depuse la casa de pensii rente militare viagere sectoriala peste termenul prevăzut la lit. b), c) şi d);
f) din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa sectorială de pensii rente militare viagere, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare intrare in posesia unei rente militare viagere ulterior datei ieşirii din rândul militarilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate.

Art. 63. – (1) Pensiile Rentele militare viagere se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii rente militare viagere sectoriale. după caz, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei rentei militare viagere anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate.
(2)Decizia casei de rente militare viagere sectorială va fi însoţită obligatoriu de un buletin detaliat de calcul în aşa fel încât credirentierul să fie în deplină cunoştinţă de cauză cu prevederile acesteia;
(3)atunci când prin diferite acte normative intervin actualizări ale rentelor militare viagere,se va emite obligatoriu un buletin de calcul aferent talonului de rentă în aşa fel încât credirentierul să cunoască exact natura acestor actualizări.

Art. 64. - (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare intrare in posesia unei rente militare viagere se face prin decizie emisă de casa de pensii rente militare viagere sectorială, în termen de 45 30 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare intrare in posesia unei rente militare viagere, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) În termen de 30 90 de zile de la comunicare, decizia de pensie intrare in posesia unei rente militare viagere poate fi anulată la cererea titularului.
(4) Decizia casei de pensii rente militare viagere sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea intrarea in posesia unei rente militare viagere, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Art. 65. - (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii si/sau plătii drepturilor de pensie rentă militară viageră, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii rente militare viagere sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului credirentierului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(3) Pensia Renta militară viageră poate fi recalculată prin adăugarea vechimii si/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(4) Pensionarii Credirentierii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie renta militară viageră, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei rentei militare viagere, în condiţiile legii.
(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.

Art. 66. - (1) În sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat, plata pensiei rentei militare viagere se face lunar şi trimestrial în cazul rentelor militare viagere recompensă, când acestea sunt prea mici pentru a fi justificată plata lor lunară ori în condiţiile art. 107,al. (2),litera d) din prezenta lege.
(2) Pensia Renta militară viageră se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

Art. 67. - (1) Plata pensiei rentei militare viagere se face, în funcţie de opţiunea pensionarului credirentierului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii rente militare viagere sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” - S.A. sau, după caz, între casele de pensii rente militare viagere sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii rente militare viagere sectoriale.
(3) Casele de pensii rente militare viagere sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” - S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.

Art. 68. - (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.

Art. 69. - (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii rente militare viagere sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile rentele militare viagere de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor rentelor militare viagere de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar debirentier ,prin casele de rente militare viagere sectoriale, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele sectoriale de pensii.
(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 70. - Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii rente militare viagere sectoriale.

Art. 71. - (1) În sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat, plata pensiei rentei militare viagere încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul credirentierul a decedat;
b) pensionarul credirentierul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia renta militară viageră;
c) pensionarul credirentierul de invaliditate, pensionarul credirentierul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 51 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul credirentierul de invaliditate, pensionarul credirentierul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul credirentierul de invaliditate, pensionarul credirentierul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul credirentierul de invaliditate, pensionarul credirentierul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 45 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii rentă militară viageră de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c);
h) pensionarul credirentierul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei rentei militare viagere , în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plătii pensiei rentei militare viagere , în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii rente militare viagere sectoriale în evidentele căreia se află pensionarul credirentierul condamnat.

Art. 72. - (1) În sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat, plata pensiei rentei militare viagere se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul credirentierul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia renta miliatară viageră se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul credirentierul de invaliditate sau pensionarul credirentierul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul credirentierul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite comisiile de expertiza medico-militare;
d) pensionarul credirentierul urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii rente militare viagere de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% 75 % din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5) din Lege nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii rente militare viagere de urmaş, s-a recăsătorit;
g) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii rente militare viagere de urmaş stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
h) pensionarul credirentierul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei rentei militare viagere cu salariul.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii rente militare viagere de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei rentei militare viagere se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul credirentierul este internat într-o instituţie de asistentă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul credirentierul este nevăzător.
(4) Suspendarea plătii pensiei rentei militare viagere şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului credirentierului , situaţie în care suspendarea plătii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Art. 73. - În sistemul public de pensii, Reluarea plătii pensiei rentei militare viagere se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plătii pensiei rentei militare viagere, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plătii pensiei rentei militare viagere s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. d).

Art. 74. - Încetarea, suspendarea sau reluarea plătii pensiei rentei militare viagere , precum şi orice modificare a drepturilor de pensie rentă militară viageră se fac prin decizie emisă de casele de pensii rente militare viagere sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie rentă militară viageră.

Art. 75. - Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plătii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenta materială a caselor de pensii rente militare viagere sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.

Art. 76. - (1) În sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat, pot cumula pensia renta militară viageră cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari credirentieri:
a) pensionarii credirentierii cu pensii rente militare viagere de stat;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii credirentierii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari credirentieri de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari credirentieri de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, părintele/părinţii supravieţuitor/i beneficiar/i ai unei pensii rente militare viagere de urmaş, poate cumula pensia renta militară viageră cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% 75 % din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 77. - Beneficiarii pensiei rentei militare viagere de serviciu care se încadrează în muncă după trecerea în rezervă pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 78. - (1) Deciziile de pensie intrare in posesia unei rente militare viagere ale pensionarilor credirentierilor rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul/ funcţionarul public cu statut special s-a prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat.
(3) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut special pot cere oricând pensionarea intrarea in posesia unei rente militare viagere în condiţiile prezentei legi.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei rentei militare viagere de stat este cea stabilită la pensionarea intrarea in posesia unei rente militare viagere anterioară, la care se adaugă timpul servit durata în serviciu după rechemarea în rândul militarilor profesionişti în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul a pensiei rentei militare viagere se iau soldele/salariile prevăzute elementele prevăzute la art. 28.

Art. 79. - Beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt obligaţi să comunice casei de pensii rente militare viagere sectoriale, în evidentele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia renta militară viageră , în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.

Art. 80. - (1) Sumele neîncasate de către pensionar credirentier, reprezentând pensia renta militară viageră pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie rentă militară viageră , cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate oricând fără a se ţine cont în cadrul de termenului general de prescripţie.

CAPITOLUL III
Casele de pensii rente militare viagere sectoriale

Art. 81. - (1) Casele de pensii rente militare viagere sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucuresti.
(2) Casele de pensii rente militare viagere sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1).

Art. 82. - Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii rente militare viagere sectoriale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, adoptata în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.

Art. 83. - (1) Ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor şi directorul Serviciului Român de Informaţii sunt ordonatori principali de credite pentru bugetul ministerului/serviciului respectiv, de unde se asigura şi fondurile pentru pensiile rente militare viagere .
(2) Directorii caselor de pensii rente militare viagere sectoriale sunt ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Art. 84. - Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii rente militare viagere sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.

Art. 85. - În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii rente militare viagere sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabileşte cuantumul pensiilor rentelor militare viagere din sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigura distribuirea şi primirea la timp a pensiilor rentelor militare viagere de stat de fiecare pensionar credirentier ;
d) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat, pe baza codului numeric personal;
e) controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
f) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor rentelor militare viagere şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
g) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor rentelor militare viagere ;
h) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidentă;
i) asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
j) organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
k) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.

Art. 86. - Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii rente militare viagere sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

Art. 87. - (1) Salarizarea personalului caselor de pensii rente militare viagere sectoriale se realizează potrivit legii.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor de pensii rente militare viagere sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor în subordinea cărora funcţionează.

CAPITOLUL IV
Raspunderea juridica

Art. 88. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contraventională sau penală, după caz.



SECTIUNEA 1
Infractiuni

Art. 89. – Transmiterea şi efectuarea de înregistrări inexacte precum şi omisiunea înregistrărilor în procesul de stabilire a drepturilor de pensie rente militare viagere, având ca efect denaturarea evidentelor privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi, vechimea în muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune si se pedepseşte potrivit Codului penal.

SECTIUNEA a 2-a
Contravenţii

Art. 90. - Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei rentei militare viagere de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de pensii rente militare viagere sectoriale modificările intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei rentei militare viagere .
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă/duratei în serviciu, necesare stabilirii drepturilor de pensie /rentă militară viageră, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.

Art. 91. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 90 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 92. - Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 90 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 91 se fac de către organele de control ale caselor de pensii rente militare viagere sectoriale.

Art. 93. - Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 91 şi 92, constituie venituri la bugetul de stat.

Art. 94. - Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 90-92 se completeaza cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor rentelor militare viagere de stat

Art. 95. - (1) Deciziile de pensie intrare in posesia unei rente militare viagere emise de casele de pensie rente militare viagere sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 90 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii .
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie rentă militară viageră necontestate în termen prevăzut la alin. (1) sunt definitive.

Art. 96. - (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie rentă militară viageră emise de casele de pensii rente militare viagere sectoriale şi; ele urmăresc şi aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În soluţionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.

Art. 97. - (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauza şi caselor de pensii rente militare viagere sectoriale interesate în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătoreasca, competenţa în termen de 30 90 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.

Art. 98. - Jurisdicţia în sistemului pensiilor rentelor militare viagere de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel.

Art. 99. - Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:
a) hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie intrare in posesia unei rente militare viagere;
b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie rentă militara viageră de stat sau de asigurări sociale;
d) modul de stabilire şi de plată a pensiilor rentelor militare viagere de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
f) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
g) alte drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor rentelor militare viagere născute în temeiul prezentei legi.

Art. 100. - (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii rente militare viagere sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/reşedinţa ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.

Art. 101. - (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.

Art. 102. - Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor rentelor militare viagere de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 103. - Cererile în fata oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii rente militare viagere de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 104. - (1) Constituie vechime durată în serviciu sau vechime în muncă pentru stabilirea pensiei rentei militare viagere de stat si perioadele recunoscute în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Dovada vechimii în muncă/ duratei în serviciu pentru stabilirea pensiei rentei militare viagere de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia anterioară.
(3) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt încadrate în condiţii speciale.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I si/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

Art. 105. - (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă / duratei în serviciu, necesare stabilirii drepturilor de pensie / rentă militară viageră , sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.

Art. 106. - (1) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au contribuit la Fondul de pensie suplimentară (până la 31 martie 2001) şi contribuie la Fondul de rentă militară viageră suplimentară (de la 1 aprilie 2001) beneficiază la stabilirea sau la actualizarea pensiei rentei militare viagere , în condiţiile art. 29 - 31 şi ale art. 58 alin. (1),de un spor procentual de astfel:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 - 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 - 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
a) 0,00123 procente pentru fiecare zi de activitate până la concursul a 7305 zile (20 de ani).
b)sporul de la punctul a) se majorează cu un sfert pentru perioada de activitate începând cu ziua 7306 ,respectiv acesta va fi 0,00154 pentru fiecare zi de activitate.
EXPLICAŢIE:
Trebuie să realizăm şi să ne facem înţeleşi de legiuitor că totul se plăteşte şi din moment ce am plătit sau vom plăti contribuţiile la acest fond lună de lună, suntem îndreptăţiţi să cerem ca acest spor să fie calculat pentru fiecare zi care a constituit sau constituie durată în serviciu.
Procentul de la litera a) a rezultat prin împărţirea a 9 procente la 7305 zile,pentru că noi militarii în rezervă sau activi am fost sau suntem plătiţi pentru 24 de ore din 24.
Astfel, prin aplicarea acestor coeficienţi vom primi drepturile exact pentru fiecare zi de activitate.
Nu se poate pune egal între o perioadă de 5 ani de contribuţie sau 15, mai ales că de cele mai multe ori pentru două luni sau chiar o zi rezerviştii au pierdut 3 procente foarte preţioase.
Când eşti în activitate mai treacă meargă,dar când eşti în rezervă şi trăieşti numai din rentă nu prea îţi convine.


Art. 107. - (1) Pensiile Rentele militare viagere ale militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează, astfel:
a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul elementele art.28 solda/salariul lunar brut în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei din prezenta lege,devenind rentă militară viageră;
b) în cazul în care cuantumul pensiei rentei militare viagere obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată,devenind cuantum al rentei militare viagere;
c) la cerere, prin adăugarea la vechimea durata în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).
(2) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile în plată şi pensiile rentele militare viagere recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor rentelor militare viagere de stat, după cum urmează:
a) pentru anul 2013, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1 iulie 2014;
b) pentru anul 2014, 40% din cuantumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014.
c) pentru anul 2015, 40% din cuatumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2015
d)pentru persoanele care şi-au satisfăcut stagiile militare în termen sau cu termen redus până la apariţia acestei legi plata drepturilor se face într-un interval de 25 de ani,pe tranşe trimestriale , începând cu ianuarie 2015;modalitatea de plată se va face pe baza unui ordin comun a instituţiilor implicate,astfel încât primele plăţi către beneficiari să fie făcute în luna martie 2015,iar ultimele în decembrie 2035.
e)pentru perioada anterioară datei de 15 decembrie 1989,la calculul drepturilor beneficiarilor de la litera d) se vor folosi coeficienţii de la art.28 diminuaţi cu 50 %.
f)moştenitorii legali care au dreptul să beneficieze de drepturile necalculate ale beneficiarilor acestei legi sunt doar soţia/soţul,copii şi nepoţii de bunici; la mai mulţi moştenitori legali aceştia îşi stabilesc persoana pe numele căreia vor fi încasate sumele,divizarea acestora rămânând la latitudinea celor în drept; diferendele pe aceste drepturi se soluţionează în justiţie conform legislaţiei naţionale.
g)drepturile cuvenite veteranilor de război şi urmaşilor acestora se cumulează cu drepturile din prezenta lege indiferent de valoarea rezultată din însumarea drepturilor pe fiecare categorie de drept în parte.

Art. 108. - La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 106, pensiile acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plată, devin pensii rente militare viagere de stat în înţelesul prezentei legi.

Art. 109. - (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia renta militară viageră de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) În cazul în care cuantumul pensiei rentei militare viagere obţinut conform alin. (1) şi (2) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată, aceasta devenind rentă militară viageră.

Art. 110. - Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.

Art. 111. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie rentă militară viageră se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii rente militare viagere sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii rente militare viagere sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.

Art. 112. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie rentă militara viageră de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăti a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii credirentierii decedaţi, nu se mai urmăresc.

Art. 113. - (1) Debitele provenite din drepturile de pensie rentă militară viageră din sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat se recuperează prin executorii proprii ai caselor de pensii rente militare viagere sectoriale şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 114. - Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii rente militare viagere sectoriale şi au caracter confidenţial.

Art. 115. - Aplicaţia informatică utilizată la stabilirea pensiilor rentelor militare viagere de stat se omologhează şi este publică.

Art. 116. - (1) Expertizele dispuse de instanţele judecătoreşti în litigiile de asigurări sociale se efectuează numai de experţi specializaţi în asigurări sociale.
(2) În vederea pregătirii şi atestării experţilor specializaţi în asigurări sociale, Ministerul Justiţiei efectuează modificările necesare în legislaţia specifică.

Art. 117. - Între sistemul pensiilor rentelor militare viagere de stat şi sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea durata în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor cuvenite conforme cu prezenta lege. la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.

Art. 118. - Cererile adresate casei de pensii rente militare viagere sectoriale constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.

Art. 119. –(1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost degradaţi militar, au pierdut gradul militar ori calitatea de funcţionar public cu statut special, efect al hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru infracţiuni comise cu intenţie, nu beneficiază de pensie rentă militară viageră potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost degradaţi militar, au pierdut gradul militar ori calitatea de funcţionar public cu statut special, efect al hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile din perioada regimului comunist din România, în cazul în care au fost reabilitaţi de instanţele competente din ţară sau internaţionale , urmaşii acestora beneficiază de toate drepturile conferite de această lege ,fără diminuarea coeficienţilor de la art.107 (2) litera e),iar plata drepturilor se va face deîndată ce cererea beneficiarilor a fost înregistrată.
Art. 120. - Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.

Art. 121. - În aplicarea prezentei legi instituţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 122. - La stabilire pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.

Art. 123. - Prezenta lege intră în vigoare la data de .......

Art. 124. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
- art. 1 lit. a), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30.06.2010;
- Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publica şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31.01.2011, cu modificările şi completările ulterioare;;
- dispoziţii contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20.12.2010, cu modificarile şi completările ulterioare;
- orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.




În continuare vă prezentăm un mod de calcul pentru trei categorii de potenţiali beneficiari ai acestei legi.
1.
Pentru un militar născut în august 1915 care a făcut 3 ani armata la jandarmi în timpul celui de-al doilea război mondial şi a fost un an pe front.
Anii de armată i-a făcut în condiţii deosebite,respectiv 3 luni la an rezultând 3 ani şi nouă luni ,sau 1369 zile.
Anul de front este echivalent cu 2 ani şi şase luni,sau 910 zile.
Ultimul grad pe care l-a avut a fost de sergent,funcţia tot de sergent şi presupunem că actualizată solda lui brută ar fi de 1500 lei .
Presupunem că norma de hrană lunară echivalentă este de 150 lei.
Presupunem că norma de echipament lunară echivalentă este de 100 lei.
Nu are contribuţii la fondul de rentă militară viageră suplimentară .
Nu a fost decorat.
Rezultă următorul calcul:
La deosebite : 1369*0,00849*1750=203,40 lei/lună
La speciale : 910*0.00876*1750=139,50 lei / lună
Suma rezultată este de 343 lei.
A fost ţăran agricultor toată viaţa lui proprietar şi colectivist.
Prin urmare din 1962 are dreptul la prevederile acestei legi.
A murit în ianuarie 2006.
Pentru cei 27 de ani de perioadă comunistă are dreptul la jumătate din sumă,respectiv 343*12*27/2= 55566
Pentru cei 6 ani de democraţie are dreptul la suma întreagă,respectiv
343*12*6 =24696 lei
Moştenitorul sau moştenitorii legali poate/pot primi la cerere în 25 de ani suma echivalentă de 80262 lei,respectiv 803 lei pe trimestru.

O fi mult pentru România?

2.
Un potenţial beneficiar al acestei legi este unul dintre moştenitorii părintelui Constituţiei, fostul senator Antonie IORGOVAN ,care se ştie că a fost absolvent al liceului militar Ştefan cel Mare.
Prin urmare, pentru cei doi ultimi ani de liceu militar,neştiind dacă domnul senator a efectuat sau nu stagiul militar,are dreptul la calcul pentru ultimele două clase de liceu.
Presupunem că echivalentul salarizării pentru soldat în legea salarizării viitoare pentru militari este de 1000 de lei pe lună.
Pentru perioada respectivă condiţiile de muncă au fost normale.
Nu a contribuit la Fondul de rentă militară viageră suplimentară.
Astfel pentru 731 de zile,rezultă 1000*731*0,00821 %=60 lei /lună
Pentru că domnia sa s-a născut în 9 august 1948,rezultă că începând cu 1995,respectiv 47 de ani (având în mod sigur 20 de ani de vechime în muncă),poate fi beneficiarul acestei legi.
În cazul domniei sale pentru că a decedat la 7 octombrie 2007,urmaşii legali pot solicita suma corespunzătoare celor 12 ani .
Într-un interval de cel mult 25 de ani vor putea primi la cererea prealabilă suma de :
12*12*60 =8640 lei
În fiecare an ,trimestrial vor putea primi suma de 86 de lei.

O fi mult pentru Romania?



3.
Un maior în rezervă,absolvent de liceu militar şi şcoală militară de ofiţeri care a ieşit la pensie în 2003 cu o durată în serviciu de 22 de ani ,o lună şi 11 zile ,dintre care doi ani de liceu militar şi trei ani de şcoală militară.
Prin urmare are 5 ani de condiţii normale: ultimii doi ani de liceu şi 3 ani şcoala militară sau 1715 zile în condiţii normale ,în şcoala militară comandantul nemijlocit nebeneficiind de grupă de muncă.
În liceu a fost 21 de zile la munci agricole,echivalente cu 31 zile în condiţii speciale conform acestei legi.
În şcoala militară a fost 90 de zile la munci agricole, echivalente cu 133 de zile în condiţii special conform acestei legi.
A fost mutat pentru o perioadă de un an şi cinci luni sau 515 zile în economia naţională la minele de cărbuni din Valea Jiului,echivalente cu 1143 de zile în condiţii special conform acestei legi.
12 ani de condiţii speciale la unităţi sau 4384 zile,echivalent cu 6582 de zile în condiţii special conform acestei legi.
1350 zile condiţii deosebite la unităţi, echivalente cu 1687 de zile în condiţii deosebite conform acestei legi.
A contribuit la fondul de rentă militară viageră suplimentară 6205 zile.
Presupunem că solda unui maior la maxim în activitate este de 2000 lei, iar gradul de maior 326 lei.
Presupunem că norma de hrană lunară este de 150 lei, norma de echipament echivalentă pentru o lună este de 100 de lei.
Prin urmare maiorul în cauză are durata în serviciu de :
7920 zile în condiţii speciale (7920*0,00876=69.3792 )
1350 zile în condiţii deosebite (1350*0,00849=11.4615)
1715 zile în condiţii normale (1715*0,00821=14.08015)
Pentru contribuţia la fondul de rentă viageră suplimentară 6205 zile (6205*0,00123= 7,63215)
Coeficientul rezultat este =102.553
Numărul de zile de munci în agricultură şi economie naţională este de 1307 zile în condiţii speciale.
Coeficientul pentru aceste este de 1307*0,00876=11,44932
Acest coeficient fiind mai mare decât coeficientul care depăşeşte cele 100 de procente legale,coeficientul aplicat la calculul rentei militare viagere va fi de 102,553 procente.
Baza de calcul este de 2000+326+150+100=2576 lei
Rezultă că maiorul în cauză va avea renta militară viageră de 2576*102,553=2642 lei
Pentru că are ordinul meritul militar clasa a treia,ceea ce confom legii 80/1995 constituie un drept în plus la renta militară viageră de 10 procente,rezultă că renta militară viageră brută va fi de 2906 lei

O fi mult pentru România?

Efortul bugetar al statului pentru plăţile retroactive la un număr de circa 5 milioane de potenţiali beneficiari şi la o medie a sumelor de plată /beneficiar de 300 de lei pe trimestru ,ar fi la 1 ianuarie 2015 de circa 320 de milioane de euro.

O fi mult pentru România?

Posibil, dar onoarea statului e mai importantă decât efortul lui bugetar ,care este la urma urmei efortul tuturor.
Într-o altă perspectivă, coeficienţii din această lege pot fi micşoraţi ,sau termenele de plată pot fi mărite de la 25 la 30 de ani…dar onoarea statului ar fi salvată,chiar prin plăţi mici de chiar 60 de lei pe trimestru (de cinci ori mai mici).
Nu este necesar să mai demonstrăm că acest efort financiar ar fi din an în an mai mic ,datorită…nu-i aşa ? părăsirii pe cale naturală ,pe an ce trece parcă de tot mai mulţi potenţiali beneficiari ai acestei posibile viitoare legi…
Notă:
De multe ori am folosit pluralul în acest material,pentru că era pregătit pentru a fi citit şi eventual însuşit de colegii din filiala de sindicat Suceava,apoi să fie trimis către dumneavoastă în numele filialei,dar din motive obiective acest lucru nu a fost posibil şi m-am văzut pus în situaţia de a vă trimite acest material în nume propriu.
Întocmit
Mr.(r) Liviu POPESCU